TURCIA

Performana Turciei ncepnd cu anul 2000 a fost

impresionanta. Stabilitatea macroeconomic i fiscal au
fost n centrul performanelor sale, permind creterea
ocuprii forei de munc,a veniturilor i de a face ,Turcia ,o
ar cu venituri medii superioare.
Incidena srciei sczut la jumtate n 2002-2012, iar
srcia extrem a sczut chiar mai repede.
n acest timp, Turcia ,urbanizata dramatic, a deschis
comerul exterior i finantele, armonizand multe legi i
reglementri cu standardele Uniunii Europene (UE), i a
extins foarte mult accesul la serviciile publice. De
asemenea, si-a revenit bine din criza global din 2008-2009
 Analizand graficul,observam ca rata inflatiei
in Turcia a avut variatii destul de mari in
perioada 2014-2016.
Anul 2014 nu a fost un an prea bun,deoarece
Inflatia se poate
defini ca o crestere costul alimentelor a continuat sa exercite
a nivelului general presiuni asupara preturilor de
al preturilor atat la consum,potrivit Mediafax.
bunuri cat si la In anul 2015 preturile de consum au
servicii in crescut,iar inflatia s-a diminuat simtitor.
conditiile in care 2016 nu a inceput prea promitator insa Banca
puterea de
cumparare scade centrala a Turciei anunta o usoara scadere a
ratei inflatiei spre sfarsitul anului
 Turcia face eforturi pentru a ine sub control inflaia n
condiiile n care economia ncetinete, iar conflictele din
Siria i Irak se intensific. Babacan a repetat c 'prima
prioritate a Guvernului va fi lupa mpotriva majorrii
preurilor' i continuarea reformelor instituionale.
 Creditul reprezinta relatia baneasca intre o persoana fizica sau juridica, numita
creditor, care acorda unei alte persoane, numita debitor, un imprumut in bani in
general cu o dobanda stabilita in functie de riscul pe care si-l asuma creditorul

sau de reputatia debitorului.

TIPURI DE CREDITE
Credite de consum
Credite imobiliare/ipotecare
Carduri de credit
Credite pentru persoane juridice
Credite specializate
Leasingul financiar
 CREDITELE DE CONSUM
Sunt destinate persoanelor fizice care lucreaza pe baza unui contract de munca si
a caror principala sursa de venit o reprezinta salariul, fiind de asemenea acceptate alte
tipuri de venituri : dividende, chirii, etc.
SITUATIA TURCIEI
Cresterea puternica a creditarii de consum a devenit un risc serios pentru
economia Turciei, potrivit Standard&Poor, care avertizeaza o incetinire a cresterii
economice, tulburari politice si reticenta investitorilor straini .Toate acestea pot
inrautati mediul operational al bancilor din Turcia.

In perioada in care capitalul strain intra liber in Turcia si alte tari emergente,
banii au fost folositi pentru bunuri de consum si proprietati imobiliare si nu pentru
dezvoltarea unor afaceri care ar fi sustinut o dezvoltare durabila.
 Marea problema cu care se confrunta Turcia este haosul politic si financiar
care ar putea fi provocat de datoriile de consum uriase, in conditiile
devalorizarii lirei si retragerii investitorilor straini, care lasa tara sa se descurce
cu mijloace proprii, noteaza Mediafax.

Mare parte din cresterea economica rapida inregistrata de Turcia in ultimul

deceniu a provenit din cheltuielile de consum finantate prin credite. In 2012,
creditele de consum prin carduri au crescut cu 31%, la nivel national, iar in
2013 au urcat cu 22%.
 CREDITELE IMOBILIARE/IPOTECARE
Creditele imobiliare/ipotecare destinate persoanelor fizice pot fi folosite pentru:

cumpararea sau constructia unei locuinte (incluzand creditele tip-punte)

modernizarea sau extinderea unui imobil

achizitie de teren(uri)

SITUATIA TURCIEI
Dependena de credite ipotecare este sczut, iar proprietarii de locuine din
Turcia i pltesc la timp creditele, ajutai de preuri care au urcat mai rapid dect
n orice alt ar anul trecut. Riscurile pe aceast pia, ntr-o perioad n care
construciile au ajuns s reprezinte o parte mai mare din investiiile rii dect n
China, vin de pe segmentul constructorilor, mai degrab dect din partea
cumprtorilor.
 Nu ipotecile reprezint problema, ci nivelul de ndatorare al dezvoltatorilor,
afirm Ercan Uysal, analist bancar la Integras.

Pentru a susine ritmul vnzrilor, constructorii ajut cumprtorii s fac fa

costurilor. De exemplu, unii dezvoltatori se ofer s asigure rate ale dobnzii sub
nivelul pieei i accept un avans de 10%, sub minimul de 25% solicitat pentru o
ipotec bancar

O depreciere a lirei turceti prezint pericole mai mari pentru constructori

pentru c acetia reprezint o parte important din mprumuturile n moned strin
din Turcia. Aceasta genereaz un risc cnd veniturile sunt exprimate n principal n
lire. Lira turceasc s-a depreciat cu 20% n ultimul an.
 CREDITE PENTRU PERSOANE JURIDICE
Aceste credite sunt destinate companiilor, persoanelor fizice autorizate,
asociatiilor familiale, profesiunilor liberale, etc. pot avea ca destinatie capitalul de lucru,
investitii sau acoperirea altor nevoi financiare si pot fi acordate cu diverse tipuri de
garantii.

SITIATIA TURCIEI
Prin dezvoltarea economica realizata in ultimii ani, Turcia a fost gazda multor
antreprenori investitori. In timp ce o parte din investitiile realizate in aceasta perioada
este finantata de bancile din tara, cealalta parte este finantata de catre banci de investiii
i de dezvoltare din strainatate. Divulgarea oferirii unei oportunitati de mprumuturi cu
dobnd mic in valoare de 700 milioane de euro IMM-urilor i altor investiii de catre
Banca European de Investiii reprezinta o evolutie importanta pentru continuitatea
investitiilor. Facand investitii in tar, antreprenorii care gasesc credite ieftine vor crea
locuri de munca, iar nivelul de trai si bunstarea rii in general, vor fi influentate in
mod pozitiv de acest lucru.
 Sume de bani (hartii de valoare, obiecte de valoare) depuse
spre pastrare la o banca pentru care aceasta plateste o
dobanda
Depozitele bancare sunt "la vedere" - caz in care sumele pot
fi retrase oricand sau "la termen" - caz in care sumele nu pot
fi retrase decat la expirarea termenelor pentru care au fost
constituite.
AGREGATUL MONETAR M1
M1=numerarul n circulaie, conturile curente,
depozitele la vedere
AGREGATUL MONETAR M2
M2=M1 i depozitele la termen
AGREGATUL MONETAR M3
M3=M2+instrumente financiare(actiuni,titluri de
valoare,obligatiuni)
 REZERVE VALUTARE STRAINE

n Turcia, rezervele valutare sunt activele externe deinute sau

controlate de ctre banca central a rii. Rezervele sunt realizate
din aur sau o moned specific. Ele pot fi, de asemenea, drepturi
speciale de tragere i titluri de valoare negociabile exprimate n
monede strine, cum ar fi bonuri de tezaur, titluri de stat,
obligaiuni corporative i aciuni i creditele n valut
BANCI DIN TURCIA
 ISTORICUL APARITIEI
Iniial cardul a avut forma unor bonuri valorice n schimbul crora se putea face
achiziii de la comerciamii care au acceptat s participe la acest plan de creditare.
Comercianii care vindeau mrfuri, de rugul de valori mici, n schimbul acestor
bonuri valorice, le depuneau periodic la banc, iar banca factura cumprtorilor
contravaloarea acestora.
Primul card a fost creat n anul 1950 si a fost un card de credit pentru pli n
restaurante, avnd marca DINERS CLUB CARD.
La sfritul anului 1950 existau deja 20.000 de posesori ai acestor cri de credit.
Dup nc un an, cartea era acceptat n aproape toate marile orae ale lumii.
Dupa modul de acoperire a cheltuielilor cardurile pot fi:
-de credit
-de debit
VOLUMUL
CUMPARARILOR DUPA
TIPUL CARDULUI

UnionPay a realizat o
cretere ameitoare. n 2015, a
procesat tranzacii de pli de
peste 5500 miliarde $ - mai
mult dect PIB-ul Japoniei
pentru aceeai perioad.
ntr-adevr, cardul de debit
UnionPay a fost cel mai
popular card de plat n lume
n 2015 ,depind opiunile de
carduri de credit i de debit
Visa.
Economia vibrant i n cretere a
Turciei a avut un impact pozitiv
asupra dezvoltrii de carduri de
credit i de debit, oferind un
potenial semnificativ pentru
bnci.
Numrul de carduri de credit
din Turcia a crescut i la un CAGR
de 6% ntre 2011 i 2016. i, un
CAGR uluitor de 18% n aceast
perioad a fost realizat n volumul
de tranzacii.
n 2016, volumul tranzaciilor
pentru carduri de credit a ajuns la
361 miliarde , ceea ce reprezint o
scdere cu 94% n comparaie cu
volumul de tranzacii n 2011.
Dezvoltarea brusc a fost
observat i pentru cardurile de
debit.
FOLOSIREA
ONLINE A
CARDURILOR DE
CREDIT
Conform acestei
diagrame,cardurile de credit
acopera aproape intreaga
piata online.

Cardurile de debit au un
procent foarte mic,de doar
2%,semn ca acestea nu prea
sunt folosite de turci pentru
plata comenzilor online.
1.FMI-FONDUL MONETAR INTERNATIONAL
FMI este o instituie financiar internaional care reunete 186
de ri membre, nfiinat n 1945, n urma Conferinei
Naiunilor Unite de la Bretton Woods (SUA).
FMI are ca principale obiective promovarea cooperrii monetare
internaionale, facilitarea expansiunii i creterii echilibrate a
comerului internaional, promovarea stabilitii cursurilor de
schimb, furnizarea de asisten n scopul crerii unui sistem
multilateral de pli i punerea la dispoziie a resurselor sale
rilor membre care se confrunt cu dezechilibre ale balanei
de pli. n atingerea acestor obiective, FMI ndeplinete 3
funcii principale: supraveghere, asisten tehnic i
creditare.
 ncepnd din 1958, Turcia s-a ndatorat n mai multe
reprize de la FMI. n anul 2008 Turcia a finalizat ultimul
su acord stand-by semnat cu FMI n 2005, iar n 2010 a
refuzat ajutorul Fondului dup doi ani de negocieri cu
instituia financiar internaional.
n 2010 i 2011 economia turc a nregistrat o
revenire spectaculoas n pofida crizei financiare globale,
ns n 2012 ritmul de cretere al economiei turce a
ncetinit la 2,2%.
Turcia a rambursat in 2013 n totalitate datoriile ctre
Fondul Monetar Internaional (FMI), a declarat premierul
turc Tayyip Erdogan, fcndu-i astfel intrarea n clubul
rilor care nu au datorii fa de FMI.
 Premierul turc a explicat c o ultim tran de 412
milioane de dolari (317 milioane de euro) a fost
rambursat in 2013 instituiei financiare internaionale
de Banca central a Turciei.

'Dup o lung perioad Turcia i-a redus la zero

datoria fa de FMI. Doresc ca acest pas s fie unul
propice pentru ara noastr', a declarat mari Erdogan
n cursul unei intervenii n faa deputailor din
formaiunea sa, Partidul Justiiei i Dezvoltrii (AKP),
care se afl la putere. Premierul a adugat c de acum
nainte Turcia va investi veniturile fiscale n
infrastructur.
 2. BERD-BANCA EUROPEANA DE
RECONSTRUCTIE SI DEZVOLTARE
nfiinat n 1991, Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare
(BERD) folosete investiiile pentru a susine dezvoltarea economiei de pia
i a democraiei n 27 de ri, din Europa Central pna n Asia Central.

BERD este deinut de 61 de ri i de dou instituii interguvernamentale. Cu

toate c acionarii si aparin sectorului de stat, BERD investete mai ales n
sectorul privat, de regul mpreun cu ali parteneri comerciali.

BERD ofer finanri de proiecte pentru bnci, ntreprinderi industriale i

comerciale, adresndu-se att noilor iniiative ct i companiilor deja
existente. De asemenea, colaboreaz i cu societi din sectorul public pentru
a sprijini privatizarea acestora, restructurarea ntreprinderilor de stat i
mbuntirea serviciilor municipale sau comunale.
 In Turcia ne concentrm pe:
Investiiile n eficiena energetic i energia din surse
regenerabile i sprijinirea reformelor din sectorul energetic;
mbuntirea calitii infrastructurii cu participarea
sectorului privat;
Extinderea competitivitii sectorului privat prin inovare
i guvernan corporativ mbuntit;
Promovarea incluziunii regionale i de tineret, precum
i egalitatea de gen, pentru a sprijini potenialul de cretere
pe termen lung;
Adncire de capital i pieele valutare locale.
3.BEI-BANCA EUROPEANA DE INVESTITII
Este instituia financiar a Uniunii Europene (UE), nfiinat n
1958 prin Tratatul de la Roma, ce se implic alturi de alte
instituii bancare, n finanarea programelor de investiii care
sunt conforme cu obiectivele economice stabilite de UE i care
servesc intereselor europene comune[1]. Are sediul n
Luxemburg.
Banca European de Investiii (BEI) este un institut de finanare
al Uniunii Europene. Prin promovarea unei dezvoltri
echilibrate a ntregului spaiu comunitar BEI contribuie la
coeziunea economic, social i teritorial a UE.
 In 2014, BEI a meninut sprijinul puternic pentru ntreprinderile mici
i mijlocii (IMM-uri), precum i a infrastructurii vitale, cu noi
semnturi n valoare total de 2,1 miliarde EUR pe (2013: 2,3
miliarde EUR).

La 1,1 miliarde EUR i creditele pentru IMM-uri a preluat

conducerea, ceea ce demonstreaz rolul activ al BEI n sprijinirea
sectorului principal furnizoare de locuri de munc a rii.

BEI n 2014, a sprijinit, de asemenea, alte sectoare cruciale ale

economiei turceti, cum ar fi activitile companiilor inovatoare,
orientate spre export, de transport, a telecomunicaiilor, mediul,
turismul, energia i dezvoltarea urban
 n 2015, BEI a semnat mprumuturi n valoare de 2,3 miliarde de euro
pentru a sprijini investiiile n Turcia. Finanarea BEI pentru IMM-uri i
capitalizarea medie au constituit cel mai mare contribuie cu o sum total
de 1,3 miliarde de euro (56%), canalizate prin intermediul bncilor partenere
ale BEI n Turcia, i anume Eximbank, Finansbank, Garanti Bank,
Halkbank, Isbank, Sekerbank, TSKB, Vakifbank, Yapi Kredi i Ziraatbank.
BIBLIOGRAFIE
www.tradingeconomics.com
www.imf.org
www.wordbank.org
www.eib.org
www.ebrd.com
www.wall-street.ro
www.money.ro
www.ziarulfinanciar.ro