UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE STTIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA MANAGEMENT
Management compaat
BRAZILIA
1
Informatii generale
Brazilia este una dintre cele mai intinse tari de pe glob, ocupand aproape jumatate
din suprafata Americii de Sud. Brazilia oficial Republica Federativ a Braziliei este o
republic federativ format din 2 de unit!i federative " #istrictul Federal $i 2% de
state. &ara este 'mpr!it administrativ 'n (.(%) de municipii. *n 2++, avea o popula!ie de
1,-.%12.,1) de locuitori

$i o suprafa! de ,.(11.-%( .m/, ocup0nd )1 din teritoriul
continentului sud2american. 3omparat cu celelalte !ri ale lumii, Brazilia ocup locul al
cincilea dup numrul popula!iei $i aceea$i pozi!ie dup suprafa!. Fiind a noua putere
economic din lume $i cea mai mare din America 4atin, Brazilia are astzi o influen!
interna!ional mare, at0t la nivel regional c0t $i la nivel global. #e asemenea, apro5imativ
1(22+1 din biodiversitatea mondial se concentreaz aici, e5emple ale acestei bog!ii
fiind 6durea Amazonian, 6antanal $i 3errado.
*n ciuda faptului c Brazilia este a cincea !ar a lumii ca popula!ie, ea are una
dintre cele mai mici densit!i ale popula!iei. 7ajoritatea locuitorilor triesc 'n zonele
situate de2a lungul litoralului, pe c0nd interiorul $i partea de vest se caracterizeaz printr2
o populare e5trem de sczut.
Brazilia este unica !ar american 'n care limba oficial este portug8eza, acest
lucru fiind rezultatul colonizrii portug8eze. Religia predominant este romano2
catolicismul, Brazilia fiind statul cu cel mai mare numr de catolici de pe 9lob. :5ist
'ns $i reprezentan!i ai altor culte, 'n special protestan!i, dar $i atei. Societatea brazilian
este, printre altele, una dintre cele mai diverse din punct de vedere etnic, fiind format din
descenden!ii europenilor, popoarelor auto8tone, africane $i asiatice
2
Informatii istorice
*nainte ca portug8ezii s ajung 'n Brazilia, acest teritoriu era locuit de
apro5imativ ( milioane de amerindieni. ;ficial, cel care a descoperit Brazilia este 6edro
<lvares 3abral. 4a 22 aprilie 1(++, 3abral a luat 'n stp0nire coastele orientale
braziliene, teritoriu care astzi corespunde, apro5imativ, cu zona 'n care se afl ora$ul
6orto Seguro =statul Ba8ia>. 3olonizarea a 'nceput 'n 1(?2 odat cu fondarea cet!ii S@o
Aincente de 7artim Afonso de Sousa. 7ai t0rziu, la septembrie 1,22, Brazilia $i2a
declarat independen!a $i a devenit o monar8ie constitu!ional. Bmperiul Brazilian a avut o
e5isten! de % de ani, perioad 'n care a fost condus de doi 'mpra!i. *n 1,,-, o lovitur
de stat militar a cauzat demisia primului ministru Afonso 3elso de Assis Figueiredo.
Apoi, sub influen!a mi$crii republicane, mare$alul #eodoro da Fonseca a proclamat
republica $i a for!at e5ilul familiei imperiale. #up lovitura de stat, Bmperiul Braziliei s2a
transformat 'n Republica Statelor Cnite ale Braziliei, #eodoro da Fonseca devenind
primul pre$edinte al Braziliei. *n secolul al DD2lea s2au remarcat personalit!i politice
precum 9etElio Aargas $i Fuscelino Gubitsc8e..
Limba
Cnica limb oficial a Braziliei este portug8eza, vorbit $i scris de majoritatea
popula!iei. 6ortug8eza este folosit 'n administra!ie, justi!ie, 'nv!m0nt, medii de
informare $i afaceri. Brazilia este singura !ar a Americiilor unde aceast limb are statut
de limb oficial. 4imbajul brazilian al semnelor " limbajul semnelor folosite 'n
comunicare de ctre persoanele surdo2mute " este $i el recunoscut ca mijloc de
comunicare legal 'n Brazilia.
?
Educatie
3onform datelor 6HA#, 'n 2++, 1,)+ milioane de oameni, adic +,(1 din
popula!ia Braziliei erau analfabe!i, iar analfabetismul func!ional atingea o pondere de
+,%1 din numrul total al cet!enilor. *n regiunile nord2estice, numrul analfabe!ilor este
cel mai mare, ponderea lor ating0nd 1-,-1. 6rocentajul persoanelor care frecventau o
form de 'nv!m0nt preuniversitar a fost 'n 2++ de --1 'n categoria de v0rst de %I1)
ani $i de -2,11 'n categoria 1(I1 ani.
*nv!m0ntul superior 'ncepe cu conferirea de cursuri secven!iale care pot oferi
op!iuni de specializare academic sau profesional. *n func!ie de tipul de $coal, studen!ii
'$i pot compensa deficen!ele educative acumulate prin cursuri pentru adul!i stricto sensu
sau lato sensu.
Cultura
3ultura brazilian este foarte diversificat datorit caracterului comple5 al
societ!ii. A fost puternic influen!at de tradi!iile $i obiceiurile de origine european,
african $i auto8ton. Se bazeaz, 'n special, pe un substrat al culturii portug8eze, fapt
datorat lungii perioade de timp 'n care Brazilia a fost o colonie portug8ez. 6rintre
principalele influen!e se numr limba portug8ez, catolicismul $i stilul manuelin 'n
ar8itectur. Bmigran!ii europeni, mai ales germanii $i italienii, au contribuit $i ei la
diversificarea culturii !rii. Bnfluen!ele popoarelor auto8tone se pot observa mai ales 'n
arta culinar, dar $i prin numeroasele 'mprumuturi lingvistice, 'n timp ce sclavii africani
elibera!i au influen!at aproape toate domeniile culturale, 'n special muzica $i dansul.
3arnavalul brazilian, cu muzica vibrant $i paradele spectaculoase, a devenit unul
dintre cele mai rsp0ndite imagini asociate Braziliei, fiind simbolul tinere!ii, frumuse!ii $i
se5ualit!ii. :ste celebrat 'nainte de postul mare 'n toate municipiile !rii, 'ns cele mai
impuntoare petreceri au loc 'n Rio de Faneiro, Salvador, Recife $i ;linda.
)
Dimensiuni culturale
(Analiza din punct de vedere a structurilor multiculturale elaborate de Geert Hofstede)
Bn Brazilia, cea mai mare valoare o are :vitarea incertitudinii =%>, indic0nd
nivelul societ!ii sczut de toleran! pentru incertitudine. *ntr2un efort de a reduce acest
nivel de incertitudine, sunt adoptate $i puse 'n aplicare reguli stricte, legi, politici $i
regulamente. Scopul final al acestei popula!ii este de a controla totul pentru a elimina sau
a evita situatii nea$teptate. 3a urmare a acestei caracteristici de 'nalt :vitarea
incertitudinii, societatea nu accept u$or sc8imbarea $i riscurile.
1. #istan! mare impus de putere )-
; distan! mare fata putere indic faptul c inegalit!ile de putere $i bog!ie au fost
lasate s se dezvolte in societatea brazilian.
2. 9rad ridicat de evitare a incertitudinii %
Bndica nivelul societ!ii sczut de toleran! pentru incertitudine. *ntr2un efort de a
reduce acest nivel de incertitudine, reguli stricte, legile, politicile $i regulamentele sunt
adoptate $i puse 'n aplicare. Scopul final al acestei popula!ii este de a controla totul
pentru a elimina sau a evita evenimente nea$teptate. Societatea nu accept u$or sc8imbare
$i este foarte deficitara a riscurilor.
?. 9rad ridicat de individualism ?,
Aproape toate !rile latine sunt considerate a fi societ!i colectiviste 'n compara!ie
cu culturi individualiste. 4oialitatea 'ntr2o cultur colectiviste este primordial.
(
). 9rad mediu de masculinitate %+
7asculinitatea este evidenta, c8iar daca nu si 'ntotdeauna necesara,fiind fireasca 'n
conditiile 'n care, 'n tarile Americii 4atine, circa ?(2)+1 din populatia totala este
reprezentata de persoane care nu au 'mplinit v0rsta de 1% ani,zeci de milioane de
persoane fiind, mai ales 'n tarile cel mai intens populate,precum Brazilia sau 7e5ic, 'n
cautarea unui loc de munca. Statul, prin organismelesale considerate corupte de catre
populatie, reuseste doar sa 'si propuna asigurare aunei egalitati a sanselor, care se
dovedeste a fi iluzorie.
(. ;rientatrea pe termen lung )(
Aaloarea ridicata pentru orientarea pe termen lung semnific faptul ca Brazilia are
respect pentru tradi!ie $i sprijin puternic etica.
Valori culturale
3ele mai semnificative valori culturale care au inluentat si influentaza managementul
firmelor in Brazilia suntJ
6opulatia, amestecul dintre populatia indigena si portug8eza a condus la
conturarea unor trasaturi culturale bazate pe traditiile vec8iilor triburi si pe
modernismul dezvoltat in statele europene
Religia catolica predomina in Brazilia iar populatia indgena a fost obligata sa
accepte aceasta religie, dar mai pastreaza o parte din propria religie.
Brazilienii au o personalitate puternica , pe care o evidentiaza in diferite ocazii
sau situatii,c8iar daca populatia se confrunta cu probleme economice si sociale
mari.
Bn conditiile unui acces dificil la resurse, care sunt insuficiente, s2a dezvoltat o
stare de dependeta si a subordonatilor fata de superiori , a unui grupa fata de
altul , a salariatului fata de patron , ceea ce a dus la aparitia clientalismului,
asociat cu birocratia , coruptia sau nepotismul.
%
6redominanta colectivismului ce poate fi asociat cu nivelul slab de dezvoltare
economica si cu o discrepanta mare intre mediul urban si rural
#istanta foarte mare fata de putere in zonele sarace care se bazeaza pe agricultura
Bn orasele industrializate se observa diminuarea distantei fata de putere, detinerea
controlului sau a puterii de decizie se confera celui care detine un anumit statut
social
Aiziunea asupra timpului si nivelului de dezvoltare fac ca abordarea problemelor
economice si sociale sa fie pe termen scurt.
6e langa aceste dimensiuni culturale ,dorinta de imbogatire rapida si fatalismul ,
sustinute de o economie instabila face ca managerii sa nu fie interesati in procesele
decizionale sau in elaborarea strategiilor care ar putea aduce posibile contributii la
stabilitatea economica, ci doar de propria imbogatire, care este posibila pe fondul unei
coruptii ridicate.
anagementul !razilian
7anagementul din Brazilia se bazeaza pe managemntul european si pe cel
spaniol.
Aalorile si normele cuturale ale brazilienilor au facut ca functiile managementului
sa capete noi conotatii in directia planificarii, organizrii, coordonarii, motivarii si
controlului
Atitudinea conformista , de inferioritate care o au angajatii fata de superiori
Faptul ca salariatii sunt mandrii de munca lor implicandu2se in realizarea
sarcinilor.
:5istenta unor diferente mari intre salariul managerilor si cel al angajatilor ,si din
acest considerent loialitatea se manifesta cu o intensitate fosrte mare fata de seful
direct , mai mult fata de firma in ansamblul ei.
7anagementul brazilian e marcat de numeroase contradictii in sensul ca
societatea e receptiva la inovatii, dar cele mai multe intreprinderi sunt conduse in
mod traditional si se investeste foarte putin in pregatirea resurselor umane si in
dezvoltare.

"tilul de negociere !razilian

3omportamentul negociatorilor brazilieni imbina tacticile persuasive cu un stil
bazat pe receptivitate si seductie. Receptivitatea include dorinta de a intelege cealalta
parte, capacitatea de ascultare, empatia, incurajarea participarii celorlalti, cautarea
punctelor commune. Ke8nica de influentare bazata pe seductie desemneaza abordarea
negocierilor are au la baza dorinta de a cuceri partea adversa si de a o determina sa
adopte o anumita pozitie, flatand2o si dand impresia unui collaborator, nu a unui adversar.
Ke8nica de seductie se manifesta prin impartasirea unor informatii, admiterea greselilor,
motivarea celuilalt, multumirea partii adverse.
Bn tabelul de mai jos sunt redate cateva din diferentele de comportament
remarcate in timpul negocierilor la americani, brazilieni si japonezi J
Comportament Japonezi Brazilieni Nord-americani
Perioade de tacere
(mai mari de
10sec/30min)
5.5 0 3.5
Vorbirea
simltana(nmar de
sprapneri ale
!orbirii/30 min)
1".# "$.# 10.3
Pri!irea %i&a in oc'ii
interloctorli(nma
r pri!iri in 10 min)
1.3 5." 3.3
Nmar atin(eri la 30
min
0 ).* 0
;bservam ca brazilienii vorbesc mult mai mult, ating mai mult si se uita direct in
oc8ii celeilalte parti de la masa negocierilor. Acest comportament nonverbal reflecta
te8nica de seductie si incercarea de stabilire unor legaturi cu cei cu care negociaza.
4atino2americanii pun mare valoare pe agilitatea verbala, au tendinta de a
raspunde repede. :i pot sa raspunda la o problema imediat ce au inteles mesajul, c8iar
,
daca cealalta parte nu a terminat de vorbit. Bn timpul negocierilor, incearca sa evite
confruntarea directa, care este considerate periculoasa. Astfel se e5plica tendinta lor de a
stabili relatii personale cu cei cu care negociaza. Brazilienii dau impresia de desc8idere si
empatie. Hegociatorii brazilieni incearca stabilirea intelegerii intre parti dorind sa se
asigure ca cealalta parte isi va indeplini obligatiile. Cnii pun aceasta incercare a lor pe
seama sistemului legal brazilian in domeniul rezolvarii conflictelor de afaceri, brazilienii
depinzand de relatiile personale pe care le au cu partenerii. Stilul de negociere brazilian
oglindeste valorile de baza ale culturii braziliene J evitarea conflictelor, sensibilitate fata
de dimensiunea umana a muncii, evitarea dificultatiilor.
Hegociatorii brazilieni sunt influentati de modul in care actioneaza cealalta parte,
in special felul in care isi foloseste puterea de convingere. Hegociatorii brazilieni pot fi
caracterizati drept desc8isi, cooperanti si receptivi, evitand e5ercitarea directa a presiunii.
Hu e5celeaza in a2si asuma responsabilitatea americanii considera ca e nevoie in
permanenta sa le castige treptat increderea. Krebuie sa le aratati intotdeauna ca aveti un
suflet mare si ca va pasa de problemele lor personale precum si de eficienta lor la
serviciu. Cneori este recomandabil sa le aratati ca si voi aveti probleme personale si sa le
cereti sfatul =intr2un conte5t brazilian>. Aratati2va tot timpul afectiunea fata de Brazilia.
Hegocierile de afaceri dureaza mult si datorita faptului ca,latino2americanii
'nt0rzie aproape 'ntotdeauna, c8iar si la 'nt0lniri care impun punctualitate, dar si pentru
ca, 'n timpul discutiilor, ei accepta sa fie 'ntrerupti pentru alte probleme. Kimpul nu
reprezinta asadar o restrictie pentru managerii latinoamericani,sau altfel spus, pentru ei,
timpul rezolva toate problemele.Hegocierile de afaceri sunt dificile si pentru ca anumite
informatii nu se furnizeaza, desi sunt necesare pentru realizarea 'ntelegerii, dar si pentru
ca managerii sau negociatorii latino2americani au nevoie de timp pentru a dob0ndi
'ncredere 'n partenerii lor de afaceri.
-
*ntruc0t latino2americanii pun mare valoare pe agilitatea verbal, ei au tendin!a de
a rspunde repede. :i pot s rspund la o problem imediat ce au 'n!eles mesajul, c8iar
dac cealalt parte nu a terminat de vorbit. Krebuie s 'n!elegem c acest stil de negociere
face parte din cultura brazilian $i s 'ncercm s nu fim deranja!i de aceste 'ntreruperi.
*n timpul negocierilor, brazilienii 'ncearc s evite confruntarea direct, care este
considerat periculoas. Astfel se e5plic tendin!a lor de a stabili rela!ii personale cu cei
cu care negociaz. *n timpul discu!iilor, brazilienii dau impresia de desc8idere $i empatie.
6rin aceasta, negociatorii brazilieni 'ncearc s stabileasc 'n!elegere 'ntre pr!i, c8iar
rela!ii de prietenie, dorind s se asigure c cealalt parte '$i va 'ndeplini obliga!iile.
Aspect e#terior
3ostumele din trei piese confera o conota!ie de Ldirector e5ecutivM, 'n timp ce
costumele din dou piese sunt asociate cu angaja!ii din birouri. 6entru femei
tinuta conservatoare 'n afaceri este foarte importanta. #e asemenea, asigura!i2v
c ung8iile sunt manic8iurate.
3ulorile steagului brazilian sunt de culoare galben $i verde. :vita!i purtarea
aceast combina!ie 'n orice mod
Semnalul ;G este un gest nepoliticos 'n Brazilia
6entru a e5prima aprecierea, un brazilian pote s prinda 'ntre degetul mare $i cel
arttor lobul urec8ii lui
#aca te joci cu v0rfurile degetelor sub brbie indic faptul c nu $ti!i rspunsul la
o 'ntrebare
1+
Comportament
Stabiliti intalnirile cu cep putin doua saptamani in avans, nu incercati sa dati
telefoane de improviza!ie la birouri
Fi!i pregti!i s angajeze resurse pe termen lung =at0t 'n timp $i bani> fa! de
stabilirea unor rela!ii puternice 'n Brazilia. Aceasta este c8eia pentru succesul unei
afaceri
Cnele regiuni au o nepsare at0t despre timp $i munc. 3u toate acestea San 6aulo
nu este una dintre cele, $i la Rio casual se refer la evenimentele personale $i
sociale, nu de afaceri. *n aceste dou ora$e, intalniri de afaceri au tendin!a de a
'ncepe la timp
Hu incepeti niciodata discutiile de afaceri inaintea gazdei.Bntalnirile de afaceri
incep cu discutii casual
3afeaua culturii americane este o umbra fata de cafea brazilian. A$teptati2va s
va fie servite cafele foarte puternice
Acordarea unui cadou nu este necesar la prima 'nt0lnire de afaceriN in sc8imb
puteti face cinste cu pranz sau cina
Florile violet sunt folosite la 'nmorm0ntri, s fiti precau!i sa nu oferiti flori
violet.
11
Comunicare
Strangerea mainii este comuna. Se da mana pentru bun ziua $i la revedereN este
bine sa mentineti contactul vizual , atunci c0nd prsiti un grup mic, asigura!i2v
c dati mana m0na cu toat lumea prezent
3and se intalnesc femeile, acestea se saruta pe obraz
Se foloseste foarte des numele mic
Bn timpul conversatiilor intreruperile sunt privite ca entuziasm
Subiecte bune pentru conversatieJfoltbal,familie si copii
Subiecte proaste pentru conversa!ieJ Argentina, politic, srcia, religia, $i
padurea tropicala
Hu folosi fraze cum ar fi, M:ste adevrat c toat lumea din Brazilia este fie foarte
bogata sau foarte sracaOM :ste foarte probabil sa vorbesti cu cineva care nu este
nici saraca nici bogata.
Comportamentul la intalniri
7anagerul brazilian isi va tutui subordonatii, insa discursul sau este foarte
dur.
Bntalnirile tind sa fie dezordonate, c8iar 8aotice, cu intreruperea
permanenta a ordinii de zi, pe masura ce participantii vin cu ideile lor
creative.
Brazilienilor le place sa fie pe placul celorlalti si adesea le vor spune
oamenilor ceea ce acestia vor sa auda, e5agerand intrucatva. Astfel, ei
12
pretind ca au o solutie pentru orice fel de probleme, cand, in realitate, nu
asa stau lucrurile.
6reocuparea e5agerata pentru siguranta locului de munca ii face sa ezite in
a2si e5prima propriile opinii daca se tem ca acestea vor fi in dezacord cu
cele ale superiorilor lor. Bsi insusesc solutiile facile, care le sunt la
indemanaN urmarea o constituie adesea lipsa unei planificari pe termen
lung.
#esi manifesta e5uberanta si energie la inceputul unui nou proiect,
brazilienilor le lipseste perseverenta in stadiul urmator si se intampla in
mod frecvent sa2si lase proiectele nefinalizate, aparent fara a avea mustrari
de constiinta.
:ntuziasmul de a initia programe interesante nu este sustinut de
responsabilitatea de a obtine rezultate. Americanii si nu numai ei
considera ca brazilienii trebuie supraveg8eati si controlati permanent.
"tilul de conducere

Brazilia este guvernata in esenta de clasa aristocrata si de cea burg8ezo2
aristocrata. Kara se lupta pentru democratie inca din 1-,%, anterior fiind dictatura
militara. 7eritocratia patrunde treptat, insa va mai trece un timp pana va fi pe deplin
acceptata. Hepotismul este in continuare larg raspandit.
"tatutul
#esi aparent Brazilia este straina de intoleranta rasiala, este in mare masura o
societate a claselor. : suficient sa e5aminam componenta organismelor guvernamentale.
Bn Brazilia este inca important sa provii dintr2o familie buna.
1?
Statutul incepe incet2incet sa derive din succesul in afaceri si din influenta politica.
"patiul
Brazilienii au o distanta confortabila foarte mica =,+ cm, fata de 1,2 metri la
britanici> si sunt fericiti sa lucreze unul in apropierea celuilalt. Sunt tactili, afectuosi si
foarte e5travertiti. Femeile se intampina aproape intotdeauna sarutandu2se pe amandoi
obrajii, iar barbatii isi strang mainile si se bat calduros pe spate.
$impul
Brazilienii considera ca este nepoliticos sa ajungi la timp la cineva care te2a invitat
la el acasa pentru a servi cina impreuna. Bntalnirile de afaceri rareori incep la ora
programata si, de obicei, dureaza mult peste ora prevazuta, intarziind astfel toate
intalnirile ulterioare.
odele de utilizare a limbii
Aolubili si guralivi peste masura, brazilienii apeleaza la gesturi si la e5presii ale
fetei pentru a2si sublinia punctul de vedere. #esi uneori par e5agerat de emotivi, nu
intentioneaza decat sa te faca sa intelegi ca vorbele lor vin din inima. 3u cat discursul lor
este mai lung, cu atat simt ca isi consolideaza loialitatea voastra, ca o temelie pe care pot
construi tranzactii ulterioare si crea simpatii pe termen lung.
aniere si tabuuri
1)
Brazilienii tind sa aiba o perspectiva foarte avangardista, inlaturand ceea ce e
vec8i si luand2o mereu de la capat, insa sunt traditionalisti in ceea ce priveste familia si
obiceiurile sociale. Accepta cu mare usurinta sa2si faca cunostinte noi. Sunt generosi cu
timpul lor =c8iar prea generosi> si au tendinta de a se concentra mai degraba asupra
procesului decat asupra produsului, ceea ce ii face adesea sa piarda din vedere
obiectivele. 6refera interdependenta in afaceri si se asteapta sa primeasca ajutor in caz de
nenorocire sau esec. 3ompaniile braziliene sunt in general paternaliste si iertatoare.
$ipul de ascultatori
#atorita e5primarii e5uberante a brazilienilor, deprinderile lor de a asculta tind sa
fie oarecum dezordonate isi intrerup interlocutorul cu ideile lor, fiecare dorind sa2si aduca
o contributie personala. :i cauta sa2si formeze o impresie amanuntita despre vorbitor
urmarindu2i mai degraba miscarile, gesturile si prin contactul vizual decat ascultand cu
atentie ceea ce spune. 3apacitatea lor de atentie este relativ redusa.
Cum sa te intelegi cu brazilienii
Bncercati sa nu raspundeti cu suspiciune la comportamentul cald al brazilienilor ,
ei se straduiesc sa fie pe placul celorlalti si sa2i multumeasca ori de cate ori e posibil.
#aca sunteti rigizi si formali, ii veti deruta.
Brazilienii e5celeaza ca invadatori ai spatiului, nu va sc8imbati locul daca un
brazilian se asaza pe o canapea de trei locuri ca a patra persoanaP #eoarece sunt peste
masura de tactili, acceptati cu gratie atingerea usoara pe spate si imbratisarea lor
calduroasa. Hu va enervati din cauza lipsei lor de punctualitate. Retineti ca o intarziere de
1(2?+ de minute nu inseamna nimic in Brazilia. Bn aceasta societate atat de desc8isa si
total neprotocolara, unui strain ii este foarte greu sa2i supere cu ceva pe brazilieni.
1(
Hu va sfiiti sa le acceptati invitatia de a participa la unele activitati sociale , este o
cale ideala de a va cunoaste omologii si se va dovedi o e5perienta valoroasa pentru voi.
Brazilienii intampina adesea dificultati in a se ridica deasupra egalilor lor, c8iar
si cei mai talentati avand nevoie de incurajari frecvente si de instruire permanenta pentru
a avansa in cariera. Hu e5celeaza in a2si asuma responsabilitatea , americanii considera ca
e nevoie in permanenta sa le castige treptat increderea.
Krebuie sa le aratati intotdeauna ca aveti un suflet mare si ca va pasa de
problemele lor personale precum si de eficienta lor la serviciu. Cneori este recomandabil
sa le aratati ca si voi aveti probleme personale si sa le cereti sfatul =intr2un conte5t
brazilian>. Aratati2va tot timpul afectiunea fata de Brazilia.
%ecomandari &
stabilirea unor relatii prietenesti
pricepere in utilizarea puterii de convingere
actionarea intr2un mod care sa inspire increderea
sociabilitate
1%
BBB4B;9RAFB:J
1. M!"ae#a $ec!%&,,Management compaat 2 :d. Cniversit!ii 4ucian
Blaga din Sibiu, 2++
2. :ugen Burdus L7anagement 3omparat Q 2 :d. Cniversit!ii 4ucian Blaga
din Sibiu editia BB 2++2
?. 8ttpJRRSi.ipedia.orgRSi.iRBrazilia
). 8ttpJRRSSS.calificativ.roRBRATB4BA2a,%2.8tml
1