Sunteți pe pagina 1din 29

D.

Asi locul lui in sistemul dreptului


Societatea umana constituie un sistem logic si bine inchegat de elemente care se afla in
raporturi si legaturi reciproce formind un tot intreg.
Pentru a asigura o ordine in societate este necesara o reglementare normativa a organizarii si
functionarii elementelor sale constitutive.
O modalitate a normelor sociale o constituie normele juridice care sunt reguli de conduit
generala, impersonale si obligatorii al carui scop este de a asigura ordinea sociala.
Sistemul de drept este impartit in doua ramuri de drept si institurii juridice:
Institutii juridice-reprezinta o grupare de norme juridice ce reglamenteaza o anumita grupa de
relatii sociale.
Ramura dreptului - contine mai multe institutii juridice.
Inca din antichitate romanii au impartit normele juridice in 2 categorii:
1) drept public(drept constutional, administrativ)
2) drept privat( civil, comercial, s.a)
Dreptul afacerilor include materie din drept public, fiscal, muncii, civil si alte ramuri de drept.
In diferite state materia Dreptul Afacerilor este citita diferit, ca ex: In SUA-D.A; M.Britanie in
dreptul civil, commercial; in Germania, Japonia, Spania - dreptul civil, commercial; in Italia
dreptul negotului.
Necatind la existenta diferitor abordari comune sunt urmatoarele tendinte:
1) elaborarea si adoptarea normelor juridice ce reglementeaza activitatea de intreprinzator
2) aceste norme au un caracter specific
3) normele date trebuie sa asigure o buna reglementare a activitatii de intreprinzator

In ceea ce ne priveste in RM s-au optat pentru denumirea de drept al afacerilor

D.A in RM cuprinde 2 perioade:
1) de la 1991 pina in 2002
2) 2002 pina incoace

Procesul de specializare au urmatoarele etape:
1) Diferentierea segmentului juridic - se intelege evidentierea din sistemul de drept a unui grup
de norme juridice sa reglementeze raporturi sociale asemanatoare.
2) Concretizarea normelor juridice - reglementarea detaliata a unor laturi deosebite si se face
paralel cu procesul de diferentiere.
3) Integrarea normei juridice - se produce din necesitatea reglementarii depline si complexe a
unor genuri de activitate si se exprima prin eleborarea de acte normative.

Definitie: D.A reprezinta un ansamblu de norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale,
patrimoniale, personal nepatrimoniale ce apar intre persoane in legatura cu desfasurarea
activitatii de intreprinzator precum si relatiile ce apar in cazul interventiei statului in aceasta
activitate.

Obiectul de studiu al D.A

D.A. are ca obiect raporturile reglementate de normele juridice din care acesta este format.
D.A cuprinde 2 sisteme:
1)sistemul obiectiv
2)sistemul subiectiv

In RM obiectul D.A se determina dupa sistemul subiectiv.

Se considera ca au calitatea de intreprinzator si pot desfasura urmatoarele persoane fizice:
1) care au dobindit patenta de intreprinzator
2) s-au inregistrat in calitate de intreprinzator la camera inregistrarii de stat
3) s-au inregistrat in calitate de gospodarie taraneasca

Sunt considerate persoane juridice cu scop lucrativ societatile comerciale, cooperatiste,
intreprinderile de stat si municipale. Astfel obiectul D.A reprezinta relatiile ce apar in legatura
cu activitatea economica aducatoare de profit intre persoane fizice si juridice, care au calitatea de
intreprinzator si raporturile care apar in legatura cu dobindirea, mentinerea si incetarea activiitatii
de intreprinzator.
Notiunea de intreprinzator denota capacitatea persoanei de a manifesta in activitatea sa
initiativa, hotarire, independenta, eficienta s, a.

O alta categorie de relatii sunt cele patrimoniale ce apar cu incheierea si executarea
contractelor.

Relatii corporative sunt:
1) aferente utilizarii resurselor materiale
2) aferente utilizarii fortei de munca
3) relatii dintre asociat si societate

Raporturile juridice de drept public dintre autoritatile publice si intreprinzator sunt urmatorele:
1) raporturi ce apar in legatura cu obtinerea licentei pentru unele genuri de activitate
2 )raporturi ce apar in legatura cu incalcarea legei independentei
3) raporturi ce apar in legatura cu evidenta contabila
4) raporturi ce apar in legatura cu insolvabilitatea intreprinzatorului

Raporturile sociale reglementate de D.A mai pot fi:
1) patrimoniale(cu continut economic)
2) nepatrimoniale(nu au continut economic)


Principiile D.A
Principiile D.A se impart in 3 categorii:
1) principiile fundamentale ale dreptului:
- principiul democratiei
- principiul egalitatii in fata legii
- principiul separarii puterilor de stat
- principiul legalitatii
2) principiile ramurale
- principiul liberatatii activitatii de intreprinzator
- principiul interventiei statului in activitatea economica
- principiul concurentei loiale
- principiul bunei credinte
3) principiile inter-ramurale
- inadmisibilitatea inextiunii in viata privata a persoanelor fizice
- inviolabilitatea proprietatii
- egalitatea subiectelor
- apararea drepturilor si intereselor personale
- libertatea de a contracta
- consensualismul privitor la forma actului juridic

Izvoarele D.A
Notiunea de invor al dreptului are 3 sensuri:
1) izvor de drept ca forma de studiu prin care se intelege orice sursa purtatoare de informatie
juridica (diferite inscriptii, monumente, codificari, acte normative)
2) izvor in sens material (se subintelege relatiile sociale reglementate de o ramura, subramura sau
o institutie de drept)
3) izvor de drept in sens formal (se subintelege sistemul de acte normative aranjate intr-o
anumita ierarhie dupa forta lor juridical, de ex:constitutia, acordurile si conventiile
internationale)
4)ordonantele si hotaririle guvernului
5) actele bancii nationale
6) actele autoritatilor publice, centrale si locale
7) actele corporative (persoane juridice cu scop lucrativ adopta acte care contin norme de
comportament pentru membrii sai. Sunt acte corporative actele de constutuire actelor juridice,
hotaririle adunarii generale a asociatilor, hotaririle consiliului, actele organului executiv.

Aparitia si evolutia D.A
Cercetatorii afirma ca cele mai vechi reglementari juridice ale comertului au fost stabilite in
Babilon (codul lui Mamurapi)
Codul cuprindea reglementari privind contractele de locatiune, de commision, de imprumut.
In dreptul roman existau norme ce reglementau raporturile comerciale (dreptul gintei si care era
aplicat in raporturile dintre cetatenii romani cu strainii)
In Grecia un loc aparte au cunoscut o dezvoltare de amploare a legilor negotului.
In perioada Antica a fost cunoscuta perioada incheierii contractelor intre diferite categorii
sociale. Se folosea juramintul in prezenta martorilor.
Odata cu cucerirea doinei de catre romani s-au introdus practic toate legile romane cu mentinerea
unor compartimente din dreptul vechi geto-dac.

In perioada medievala:
Reglementarea juridica ale comertului in evul mediu este legata de aparitia corporatiilor ce
reprezentau colective formate de comercianti si meseriasi, se administra de un consul ce era
asistat de consilieri. Consiliul emitea norme interne bazate pe obiceiuri care serveau la
solutionarea litigiilor.

Perioada moderna:
Se caracterizeaza prin inlocuirea dreptului cutumiar prin cel scris.
Franta - ordonanta privind comertul terestru si maritim au stat la baza codului comercial francez
din 1907 care a inclus drept civil, drept commercial.
Italia - 1882 a fost adoptat codul comercial influentat de dreptul german, belgian, francez.
Germania - pina in 1801 a functionat statutul comercial, apoi in 1900 a fost adoptat codul civil.
Romania - in perioada data a functionat regulamente comerciale si.comertului, influentata
de legislatia franceza.
In 1887 a fost adoptat codul comercial influentat de codul Italian.
In Basarabia 1812-1818 s-au aplicat legile rusiei Tariste.

Din 1940 pina in 1991 au functionat legile regimului comunist.


Raportul juridic de drept al afacerilor
Relatiile sociale reglementate prin intermediul normelor juridice devin raporturi juridice.
1) Raportul juridic de drept al afacerii-este o categorie istorica.
2) Raportul juridic de drept este un raport social - se manifesta prin faptul ca el se stabileste intre
intreprinzator, persoana fizica sau juridica, fie intre acestea si organele statului si alte institutii.
3) Raportul juridic este un raport volutionar - se intelege prin faptul ca el este reglementat de
norme juridice care exprima vointa guvenantilor sau legiitorilor.
4) Raport juridic de drept al afacerii este un raport valoric - se subintelege ca statul sustine
promoveaza si apara aceste valori stabilind pentru participanti anumite drepturi si obligatiuni.
Premisele raportului juridic:
1) Norma juridica ca element de baza
2) Faptele juridice:
- Evenimente
- Actiunile juridice
- Structura raportului juridic prin care I se acorda calitatea de subiect de drept a unui
agent economic
Persoana juridica ca subiect al drepturilor afacerilor este o o organizatie care are un patrimoniu
distinct. Raspunde pentru obligatiunile sale cu acest patrimoniu. Dobindeste si exercita in nume
propriu drepturile patrimoniale si drepturi personal nepatrimoniale.
3) Statul si unitatile administrativ teritoriale - ele asigura cadul juridic de desfasurare a
activitatii de intreprinzatori.

Notiunea de intreprinzator
Activitatea de intreprinzator - repezinta un mijloc legal de acumulare a bogatiilor si de asigurare
a existentei materiale si spirituale. Aceasta activitate apare odata cu formarea activitatii de piata,
relatii ce apar in procesul de producere, repartitie si consum al bunurilor materiale si nemateriale.
In acest proces statul stabileste limite, mijloacele activitatii de intreprinzator, asigura respectarea
legalitatii si in final obtine o plata sub forma de taxe sau impozite.
In realizarea acestei activitati au fost adoptate un sir de acte legislative printer care:
Legea nr 845 din 1992, legea 134 din 1994, legea nr 749 din 199, legea nr 93 din 1998, legea nr
198 din 1998, legea nr 708 din 200, legeanr 451 din 2001 si legea nr 84 din 2004.
Notiunea ca activitatea de indeletnicire include un ansamblu de acte fizice, intelectuale si morale
efectuate de catre un individ pentru obtinerea unui anumit rezultat.
Acte fizice - sunt actiuni savirsite de una sau mai multe persoane utilizind forta proprie prin
diferite mijloace.
Acte inteectuale - sunt actiuni savirsite de una sau mai multe persoane utilizind ratiunea.
Acte morale - sunt actiuni de comportament savirsite de una sau mai multe persoane in
respectarea unor norme de convetuire intr-o colectivitate.
Sunt activitati economice acele activitati umane in producerea, circulatia si repartitia bunurilor
care au ca scop satisfacreea cerintelor de consum.
Astfe obtinem 2 categorii:
1) activitatea economica care reprezinta actiuni de confectionare numita si activitatea economica
de profit.
2) activitatea economica de consum-numita si activitate comerciala.
In doctrina juridica si cea economica activele economice au fost clasificate dupa criteriul
scopului in activitati comerciale si activitati necomerciale.

Elementele constitutive ale activitatii de intrerpinzator
Prin activitatea de intreprinzator se subintelege activitatea de fabricare a productiei, de
executarea lucrarilor, de prestare a serviciilor desfasurata de cetatenii si ascoiatii acestora in mod
independent din propria initiative, din numele si cu riscul ropriu si din raspundere patrimoniala
proprie.
Persoanele care desfasoara activitatea de intreprinzator fara a constitui o persoana juridicapoarta
denumirea de intreprinzator individual.
Persoana juridica poate desfasura activitatea de intreprinzator doar dupa inregistrarea oficiala.
Inregistrarea urmareste urmatoarele scopuri:
1) efectuarea unui control unor persoane publice
2) contractarea activitatii legale
3) tinerea evidentei statistice
4) impozitarea
5) informarea publicului
Prin legea cu privire la patenta de intreprinzator s-a permis practicarea activitatii de
intreprinzator in nume propriu de catre persoana fizica fara a fi inregistrata la Cam.inregistrarii
de stat. Patenta de intreprinzator poate fi eliberata de inspetoratul fiscal in a carei raza teritoriala
socilitantul domiciliaza sau isi desfasoara activitatea.
Primariile unitatilor administrative-teritoriale au fost imputernicite cu functii de inregistrare a
gospodariilor taranesti. Intreprinzatorul persoana fizica este in drept sa-si inceteze sau sa-si
suspende activitaea. In acelas timp aceasta independenta a lui nu poate fi absoluta ci este limitata
de acte normative si cu dreptul pers.din jur.
- Activitatea din propria initiative este cea care se exercita prin propriul spirit de
intreprinzator si astfel nimeni nu poate fi obligat sa practice activitatea de
intreprinzator.
- Activitatea in nume propriu poate fi practicata atit de persoana fizica cit si de
persoana juridica care au solicitat inregistrarea. Numele fondatorilor se indica in
denumire. Intreprinderile individuale si toate actele juridice sunt semnate de catre
intreprinzator individual sau de reprezenantii legali ai acestora.
Activitatea pe riscul propiu si sub raspunderea patrimoniala proprie.
In caz cind activitatea nu manifesta eficienta atunci intreprinzatorul risca sa-si piarda valorile
puse in circuit.
Legea recomanda:
1) Asigurarea de riscuri comerciale
2) Formarea fondurilor de rezerva
3) Formarea fondului de risc
Atit persoana fizica cit si cea juridica raspund pentru obligatiunile asumate cu tot cu patrimonial
pe care il au in proprietate.
Activitatea permanenta - asigura autorului o sursa permanenta de venituri care de fapt nu se
obtin din activitati ocazitionale. Acestea sunt acte de comert efectuare regulat si care aduc in
final un venit.
Activitatea aducatoare de beneficiu beneficiu reprezinta diferenta dintre volumul capitalului
investit si valoarea realizata din activitate.

Genurile activitatii de intreprinzator
Conform legii nr 845 din 1992 cu privire la antreprenoriat si intreprindere au fost stabilite 2
categorii de activitati:
1) Fabricarea productiei - reprezinta activitatea economica cu caracter general, are ca
obiect transformarea materiei prime in produse cu o valoare mai mare destinate
consumului.
2) Executarea lucrarilor - reprezinta un gen de activitatea economica prin care un
intreprinzator se oblige sa indeplineasca intr-un anumit termen o anumita lucrare fie
din material propriu, fie a beneficiarului.
3) Prestarea serviciilor - este un gen de activitate economica prin care un intreprinzator
se oblige sa satisafaca anumite necesitati ale persoanelor fizice si juridice prin
abordarea de servicii consultative, informationale, de transport sau de deservire.
Alte tipuri de activitati:
1) Comercializarea marfurilor
2) Activitatati bancare
3) Activitati de investitii
4) Operatiuni cu titluri de valoare
5) Operatiuni cu titluri de editare si asigurare
Dupa importanta pentru societate activitatile de inreprinzator pot fi clasificate in urmatoarele
categorii:
1) activitati interzise - reprezinta activitatile care pot sa aduca un profit, dar pentru care este
prevazuta o pedeapsa penala sau adimistrativa.
2) activitati monopol de stat - sunt desfasurate exclusiv de organe ale statului sau de persoane
juridice constituite cu drepturi exclusive de desfasurare a activitatilor
3) activitati monopol natural - se desemneaza situatia in care producerea, transportarea,
comercializarea, procurarea si prestarea anumitor tipuri de servicii printre care exploatarea cailor
ferate, garilor feroviare, autostrazilor, cailor navigabile, porturilor fluviale, retelelor de radio,
TV.
O alta clasificare a activitatilor a fost stabilita in clasificatorul activitatilor din economia RM
pusa in aplicare din 1 februarie 2001 si care a fost armonizat cu clasificatorul din Economia
statelor europene.

Obligatia intrerpinzatorului de a obtine licenta
Ca o investitie juridica licentiereA este o interventie a statului in activitatea economica, o
limitare a drepturilor la activitatea de intreprinzator si o restringere a capacitatii civile a
subiectilor.
Licientierea autorizeaza intreprinzatorul sa practice o anumita activitate economica si in acelas
timp exercita fata de el si o functie de control.
Licenta este un act oficial eliberat de autoritatea publica pentru licentiere ce atesta drepturile
titularului de a desfasura intr-o anumita perioada genul de activitate in perioada de licenta
Licenta demonstraza ca titularul intruneste toate conditiile si are capacitatile necesare pentru
desfasurarea activitatii.
Camera licentierii - reprezinta organul de stat imputernicit cu autorizarea celor mai multe
activitati.
Dreptul de a elibera licenta mai au si alte institutii cum ar fi:
1) BNM
2) Agentia pentru reglementare in energetica
3) Consiliul coordnator al audiovizualului
4) Autoritatile administrative publice locale
Dreptul de a solicita licenta il au intreprinzatorii, persoana fizica sau juridica inregsitrate de stat
Actele necesare:
1) Copia certificatului de inregistrare de stat autentificata material
2) Copia actelor de constituire a persoanelor juridice sau decizia de fondare a intreprinderii,
persoana fizica autentificata material
3) Certificatul eliberat de organul fiscal teritorial de stat
4) Alte acte suplimentare ce confirma capacitatea de a practica activitatea pentru care se solicita
licenta.
Examinarea cererii si a actelor se face in termen de 15 zile lucratoare si solicitantul este informat
despre decizie in termen de 3 zile de la data adoptarii.
Taxa pentru licenta se plateste in cel mult 30 zile de la luarea deciziei. Marimea taxelor sunt
stabilite prin lege 451 din 2001.
Licenta este personala si nu poate fi transmisa altor persoane.
Licenta se elibereaza pe 1, 2, 3, 5, 25 ani
Licenta este valabila din data eliberarii pina in data expirarii
In caz de constatare a incalcarilor camera de licentiere poate aplica urmatoarele masuri:
suspendarea, retragerea, dizolvarea, anularea.
Suspendarea - se face in temeriurile legii nr 451 in urmatoarele cazuri:
1) nerespectarea prescriptiei - privind lichidarea incalcarii conditiilor de licentiere in conditiile
stabilite
2) pierderea partiala sau temporara a capacitatii de desfasurare a genului de activitate nelicentiat
si neachitarea cotei anuale a taxei de licentiere
Retragerea - intervine:
1) La cererea titularului
2) Prin hotarire de dizolvare a persoanelor juridice
3) Transmiterea licentei catre o alta persoana
4) Necomunicarea in termen a modificarilor, datelor din actele anexate la cererea de
eliberarea a licentei
5) Neinlaturarea in termen a circumstantelor care au dus la suspendarea licentei
6) Nerespectarea repetata a prescriptiilor privind lichidarea incalcarilor si conditiilor de
licentiere.
Toate actele camerei de licentiere privind anularea, suspendarea, retragerea licentei pot fi atacate
in instanta de judecata.

Obligatia tinerii evidentei contabile
In baza Legii Contabilitatii nr. 426 din 1995 persoanele care practica activitatea de intreprinzator
sunt obligate sa organizeze si sa tina contabilitate in modul stabilit de lege.
Contabilitatea - reprezinta un sistem complex de evidenta, informare si gestiune in baza caruia
se determina indicatorii necesari pentru intocmirea declaratiilor, calcularii si achitarii impozitelor
si efectuarii decontarilor.
Obiectul contabilitatii este constituit din bunurile mobile si imobile reflectate in expresie
baneasca. Aici intra mijloace banesti, hirtiile de valoare, drepturile si obligatiile patrimoniale,
cheltuielile, veniturile s.a
Evidenta operatiunilor economice (documentele contabile) este tinuta in valoare baneasca si
naturala.
Evidenta contabila trebuie sa asigure:
1) inregistrarea cronologica si sistematica
Prelucrarea si pastrarea informatiei despre cheltuieli, decontari , obligatii, relatii cu actionarii,
clientii, furnizorii, bancile si organele fiscal.
2) furnizarea informatiei necesare determinarii patrimoniului national.
Evidenta contabila trebuie sa tina cont de:
1) Planul de conturi contabile ale contabilitatii
2) Legea contabilitatii
Conform reformei contabile din 1998 a fost elaborate si adoptate urmatoarele standarte
1) Politica de contabilitate
2) Stocurile de marfuri si materiale
3) Prezentarea rapoartelor financiare
4) Raportul privind fluxul mijloacelor banesti
5) Contabilitatea cheltuielilor
6) Contabilitatea impozitului pe venit
7) Contabilitatea pentru pensii
8) Contabilitatea subventiilor s.s
Contabilitatea financiara se intocmeste cu o anumita regularitate si se prezinta periodic sub
forma de rapoarte financiare organelor de stat dependente.
Contabilitatea de gestiune - reprezinta un sistem de colectare si prelucrare a datelor aferente
cheltuielilor de productie si costului de productie . Aceste date sunt de uz intern si intereseaza de
regula administratia sau fondatorii.
Ea se organizeaza dupa metode si procedee elaborate de intreprinzator.
Potrivit legii contabile nr 426 contabilitatea se tine prin 3 metode:
1) Partida simpla
2) Partida dupla
3) Partida dubla simplificata
Partida simpla-este efectuata cu intrunirea urmatorilor indici:
a) Activitatea este bazata pe munca membrilor familiilor
b) Nr mediu anual de angajati nu depasesc nr mediu al familiei
c) Volumul anual al vinzarilor nu depaste un million
Partida dubla-se realizeaza atunci cind intreprinzatorul depaseste limitele prevazute pentru
partida simpla si cea dubla simplificata
Partida dubla simplificata- se realizeaza cu anumiti indici: nr mediu de angajati nu depaseste 30
persoane si volumul vinzarilor nu depaseste 3 milioane
Legea contabilitatii stabileste 4 etape de tinere a evidentei contabile:
1) Intocmirea documentelor justificate . sunt considerate documente justificate actele
normative primare incheiate la momentul efectuarii oparatiunilor economice, la
sfirsitul ei contractele, facturile de eliberare, de receptionare a marfurilor , dispozitii
de plata, tabele de evidenta.
2) Sistematizarea informatiei si completarea registrelor contabile
Legea contabilitatii stabileste ca informatia ce se contine in documentele justificative este
acumulata si sistematizata in regsitrele contabile . Acestea reprezinta tabele special dupa forma si
continut si ajuta intreprinzatorul sa constate starea generala a afacerilor sale, cistigul si pierderile.
La sf. anului financiar pe baza registrelor se intocmeste raportul financiar inclusiv bilantul
contabil.
3) Inventarierea este o operatiune de comparare a datelor din documentele justificate si
registrele contabile cu obiectele si materialele obtinute de intreprinzator.
Pentru a confirma veridicitatea datelor din contabilitate si din darile de seama intreprinzatorul
este obligat sa efectueze inventarierea cel putin 1 in an.
4) Darea de seama-(raportul financiar) reprezinta informatia financiara sistematizata
despre elementele care influenteaza activitatea intreprinzatorului. Rapoartele
financiare trimestrial se prezinta organului fiscal teritorial
Prezentarea rapoartelor financiare intocmesc urmatoarele rapoarte financiare:
- Bilantul contabil
- Raportul privind circulatia capitalului propriu
- Raportul privind fluxul de mijloace banesti
- Anexele la rapoartele financiare



Obligatia intreprinzatorului de a desfasura activitatea in limitele concurentei loiale
Conform articolului 126 din constitutie statul asigura protectia concurentei loiale prin
elebaroarea de acte normative. Concurenta apare intre 2 interese a producatorilor de a obtine
profit cit mare si de a atrage un numar cit mai mare de consumatori. Concurenta are loc intre
intreprinzatorii care produc, vind marfuri, servicii indentice. Concurenta pura sau monopolul
sunt 2 extreme. Prima avantajeaza consumatorul pentru ca vinzatorul pentru a face sa-i cumpere
marfa recurge la diferite stimulente. Monopolul avantajeaza producatorul care are tendinta de a
acapara un segment cit mai mare de piata.
Conditiile pentru existenta concurentei sunt:
1) Libertatea activitatii de intreprinzator
2) Existenta unui nr suficient de agenti economici
3) Liberalizarea preturilor si tarifelor
4) Asigurarea unui cadru legal
Functiile concurentei:
1) regulator al cererii si ofertei pe piata
2) ca factor determinant in stabilirea pretului
3) ca emcanism de repartizarea a profitului intre intreprinzatorii implicati in
productia si distributia marfurilor
Intreprnzatorul are dreptul de a utiliza urmatoarele instrumente:
a) Reducerea cheltuielilor de productie si a pretului de cost
b) Stabilirea unui termen de garantie
c) Intensificarea publicitatii comerciale
4) Acorduri concurentiale
Concutenta neloiala - reprezinta incalcarea obligatiunilor comerciantului de a folosi in
activitatea comerciala sau industriala numai proedee oneste si corecte

Alte obligatiuni ale intreprinzatorului
Clasificarea impozitelor - potrivit art 6 cod fiscal sitemul fiscal se constituie din impozite si taxe
locale de stat si generale.
In prima grupa sunt incluse:
1)Impozitul pe venit
2)TVA
3)Accize
4)Impozitul privat
5)Taxa vamala
6)Taxe percepute in fondul rutier
Aceste impozite sunt stabilite de parlament, iar sumele incasate vor veni in bugetul de stat.
Din a doua grupa fac parte:
1) Impozitul pe bunuri imobiliare
2) Impozitul pentru folosirea bunurilor material
3) Taxa pentru amenajarea teriroriului
4) Taxa pentru dreptul de a organiza licitatii locale
5) Taxa hoteliera
6) Taxa pentru amplasarea publicitatii s.a

Intreprinzatorul ca subiect al D
Teoria generala a dreptului sustine ca subiecte ale raportului juridic nu pot fi decit oamenii fie
individual fie grupati. Astfel dreptul acorda omului capacitatea juridica recunoscindu-l ca subiect
de drept si il desemneaza prin notiunea de persoana fizica.
Persoana juridica este un subiect abstract care a fost inclus in circuitul notiunilor juridice pentru
a face posibila participarea lui la rapoartele juridice.
Persoanele juridice se impart in 2 categorii:
1) Persoane juridice de drept privat
2) Persoane juridice de drept public
Aceste categorii de subiecte in relatiile civile si comerciale participa pe pozitii de egalitate. Iar
atunci cind participa la rapoartele juridice ca purtatori ai autoritatilor publice detin o pozitie
dominanta fata de persoane private.
Statul si autoritatile publice vor interveni in relatiile economice realizind urmatoarele scopuri:
1) Asigura populatia cu marfuri si produse si servicii de calitate
2) Stringerea mijloacelor banesti
3) Protectia mediului inconjurator
4) Protectia si dezvoltaea concurentei loiale
Prin utilizarea termenului de intreprinzator s-a realizat unificarea notiunilor utilizate de legislatie
asa ca: agent economic, antreprenor, comerciant, intreprindere.
Notiunea de intreprinzator si agent economic
Agent economic-inseamna persoana care desfasoara activitatea de intreprinzator sau care tine
evidenta contabila sau care desfasoara activitatea economica
Mentionam ca evidenta contabila este tinuta si de persoanele care nu desfasoara activitatea de
intreprinzator cum ar fi: avocatii, notarii, autoritatile publice.
Intreprinzator si antreprenor
Prin legea 845 termenul de antreprenor desemneaza cetatenii R M strainii si apatrizii. Prin
urmare antreprenorul este un intreprinzator , dar mutati intreprinzatorii sunt numinti antreprenori
Intreprinzator si comerciant
Legea 119 difineste comerciantul ca persoana fizica sau juridical inregistrata in calitate de
intreprindere si care obtine licenta pentru impozitarea si comercializarea produselor
Intreprinzator si intreprindere
Legea utilizeaza notiunea de intreprindere in 2sensuri:
1) Ca subiect al raporturilor juridice
2) Ca obiect al raporturilor juridie
Legea 845 desemneaza prin termenul intreprindere urmatoarele subiecte de drept
1) intreprinedere individuala
2) intreprinedere de stat
3) intreprinedere municipala
4) SRL
5) SA
6) Societate in nume colectiv
7) Societate in comandita
Intreprinedere ca obiect-prevede ca ea este un complex patrimonial unic si apartine
intreprinzatorul persoana fizica sau juridical cu drept de proprietate.

Intreprinzatorul persoana fizica
Codul civil prevede ca persoana fizica are dreptul sa practice activitatea de intreprinzator fara a
constitui o persoana juridica din momentul inregistrarii de stat in calitate de intreprinzator
individual.
Calitatea de intreprinzator individual le obtine persoana fizica cu capacitatea de exercitiu deplina
care sunt titulari de patenta, de intreprinzator sau care au inregistrat o intreprinedere individuala
sau o gospodarie taraneasca.
Capacitatea de exercitiu deplina se dobindeste:
a) la 18 ani
b) prin casatorie
c) au fost emanicipate
Legea califica drept incompatibila practicarea activitatii de intreprinzator urmataorelor persoane:
1) Presedintele RM
2) Deputatilor
3) Membrilor guvernului
4) Membrii curtii supreme de justitie
5) Memvrii curtii constutionale
6) Consilierii
7) Judecatorii
8) Procurorii
9) Colaboratorii MAI
10) Colaboratorii SIS
11) Militarii
Patenta de intreprinzator reprezinta un certificat nominativ eliberat de autoritatea publica ce
atesta dreptul titularului de a desfasura un anumit timp de activitatea de intreprinzator.
Titular al patentei pot fi: cetatenii RM, apatrizii, strainii, bipatrizii care au capacitatea deplina de
exercitiu si locuiesc pe teritoriul RM.
Pentru urmat. patentei se cere urmatoarele acte:
1) Cererea-act ce confirma calificarea solicitantului de patenta
2) Autorizarea autoritatii publice locale
3) Acte ce confirma dreptul asupra mijloacelor de transport utilizate in activitatea de
intreprinzator
4) Contractual de asigurare
5) Bonul de plata a taxei de patenta
Patenta se elibereaza in 3 zile de la data de depunere a actelor.
Titularul de patenta are urmatoarele drepturi si obligatii:
1) dreptul sa desfasoare activitatea in nume propriu
2) dreptul sa se ascoziere cu alti titulari de patenta
3) obligatia de a nu trasmite patenta altor persoane
4) obligatia sa respecte drepturile consumatorilor si cerintele legale
5 )obligatia sa prezinte si sa detina acte de provenienta a marfurilor
6) obligatia de a avea permisul de la autoritatea publica locala pentru locul desfasurarii
activitatii.
Incetarea valabilitatii patentei are loc in urmatoarele cazuri:
1) Expirarea termenului
2) decesul titularului
3) renuntarea titularului
4) activitatea unei personae
5) aplicarea sactiunilor administrative
Titularul de patenta raspunde cu tot patrimoniul sau.
Marimea taxelor lunare si anuale este stabilit in fuctie de genul de activitate.
In taxa lunara sau anuala intra urmatoarele:
1) Impozitul pe venitul persoanelor fizice si juridice
2) Impozitul pentru fabricarea resurselor naturale
3) Taxa pentru amplasarea activitatii comerciale
4) Taxa pentru amenajarea teritoriului
5) Defalcarile la bugetul asigurarii sociale de stat


Intreprinzatorul persoana juridica
Conform dispozitiilor din codul civil persoanele juridice sunt de 2 categorii
- Persoane juridice de drept public
- persoane juridice de drept privat
Persoanele juridice de drept public-statul, unit.administrativ teritoriale si alte autoritati publice
Desi sunt in drept sa participle la raporturi juridice ele nu au calitatea de intreprinzator si nu
desfasoara afacerea in nume propriu.
Intreprinderile de stat sunt constituite de catre guvern sau prin delegare de imputerniciri de catre
autoritatile publice centrale. In acelas timp statul este in drept sa participe sau sa constituie alte
persoane juridice cum ar fi : SA si SRL
Unele operatiuni economice ale statului si ale altor persoane juridice de drept public sunt de
aceeasi natura sa si activitatea de intreprinzator.
Persoanele juridice de drept privat sunt cu scop lucrativ- comercial si cu scop nelucrativ
necomercial.
- cu scop lucrativ:
- Societati comericiale
- intreprinderi de stat si municipale
- cooperativele de productie
- Cooperativele de intreprinzator
Toate acestea urmaresc un scop de baza de a obtine un beneficiu din activitatea societatii pe care
il impart intre ei cu titlu de dividente.
Aceasta categorie de persoane juridice sunt constituite si gestionate de fondatori, asociati,
membri actionari
Persoanele juridice cu scop lucrativ i-au nastere prin inregistrarea de stat sau imatricularea in
regsitru de stat a intreprinderilor lor
Prin certificatul de inregistrare persoanele juridice capata dreptul de a desfasura orice activitate
neinterizisa de lege.
- cu scop nelucrativ se fondeaza pentru satisfacerea intereselor profesionale, spiritual,
culturale, stiintifice dar care necesita mijloace material inclusiv banesti
Aceste mijloace sunt obtinute din:
- Cotizatiile de membru
- donatii
- activitati economice aducatoare de profit

Persoane juridice cu scop lucrativ sunt:
- asciatii
- institutii
- fundatii
- sindicate
- patronate
- partide politice
- asociatii religioase


Notiunea si natura juridica a SC
Prin societate intelegem o colectivitate sau o comunitate de oameni care traiesc pe un anumit
teritoriu, au aceleas institutii de conducere, legi si chiar cultura.
Societatea-desemneaza spatiu natural de existenta a fiintei umane iar relatiile dintre membrii
societatii sunt in permanenta viziune din partea mai multor stiinte asa ca istoria, sociologia,
filosofia si dreptul
Sociologia-sustine ca societatea umana poate fi analizata in toate manifestarile ei si calitatea de
membru al societatii se dobindeste prin nastere.
Din punct de vedere al dreptului societatea reprezinta o comunitate mai restrinsa de persoane
creata in mod voluntar in care nu intra si nu ramine decit doar cine doreste cu singura conditie de
acceptare altorlalti membri si a unor vuvoieli libere
Crearea societatii de drept privat a fost impusa cu necesitatile obiective ale societatii si ale
omului.
Evolutia societatii umane a demonstrat ca activitatea lucrativa a devenit mai eficienta si a realizat
succese mari atunci cind a inceput sa fie desfasurata de. S.C
Rolul economic al S.C este enorm, iar descoperirea lor ca mecanism juridic de concentrare a
capitalului a jucat un rol important in economia statului. Anume datorita lor in prezent capitalul
circula fara a tine cont de frontierele statului sau cu alte interese personale.
Potrivit codului civil societatea comerciala este o organizatie comerciala cu capital social
constituit din participatiunile fondatorilor.
O definitie a societatii comerciale o constituim si in baza art 106, 107privind legea societatii
comericale din art 1339 privind societatea civila
Societatea civila este prezentata ca fiind un contract prin care 2 sau mai multe persoane se obliga
reciproc sa urmareasca in comun scopuri economice fara a constitui o persoana juridica. Astfel
pentru ca la inregistrarea de stat soietatea nu este o persoana juridica si nu poate desfasura
activitatea de intreprinzator in nume propriu.
In acest sens contractual de societate civila este un mecanism prin care asociatii isi propun sa
indeplineasca toate formalitatile necesare constituirii SC.
Pornind de la cele mentionate putem afirma ca SC isi are origine in societatea civila.
Analizind definitiile date SC putem scoate in evidenta urmatoarele elemente obligatorii ale
societatii:
1) calitatea de persoana juridica
2) fondul comun
3) ctul de constituire bilateral si unilateral
4) activitatea lucrativa aducatoare de beneficiu
5) impartirea beneficiilor
Astfel societatea comerciala poate fi definita ca persoana juridica fondata in baza actului de
constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea
activitatii si in scopul realizarii si impartirii beneficiior.
Natura juridica a SC
In doctrina juridica sunt expuse urmatoarele conceptii cu privire la natura juridical a SC
1) teoria contractuala
2) teoria actului colectiv
3) teoria institutiei
4) teoria intreprinderii
Functiile SC:
1) de organizare- se manifesta in 2 aspecte
a) o structurare a societatii care in calitate de persoana juridica au organe proprii
b) o structurare a patrimoniului in scopul desfasurarii activitatii
2) de concentrare a capitalului-presupune adunarea micilor ec-ii ale mai multor persoane
si concentrarea lor pentru initierea si si desfasurarea unei afaceri
3) de garantare a drepturilor creditorului
4) de satisfacere a intereselor economice si sociale a membrilor societatii
5)lucrativa care se divizeaza in 4 forme:
- prestarea serviciilor
- comercializarea marfurilor
- executarea lucrarilor
- producerea bunurilor materiale

Originea SC
Primele manifestari de asociere in dezvoltarea societatii umane isi au originea inca in perioada
antica
Acele necesitati si realizarea lor au fost posibile doar cu organizarea unor activitati economice.
Ideea si-a gasit expresia in conceptual juridic de societate comerciala care prevedea asocierea a
doua sau mai mult persoane cu punerea in comun a mijloacelor in vederea desfasurarii activitatii
economice si impartirea beneficiilor obtinute. Societeatea comerciala ca entitate colectiva isi are
originea in dreptul antic si pe parcursul evolutiei a suferit modificari in dependenta de
dezvoltarea social economica.
1.Prototipul societatii in nume colectiv
In dreptul roman erau reglementate unele societati printre care si societatea tuturor bunurilor
prezente si viitoare.
Era considerata societate cu un singur fel de afaceri in care se puneau in comun toate veniturile.
Aceste tipuri de societati nu dispuneau de persoana juridica iar bunurile lor iar proprietatea
asociatilor care raspundeau pentru obligatiutiile societatii cu toata averea personala.
2. Aparitia societate in comandita
O prima referinta a societatii in comandita se face in anul 976 insa o raspindire a ei mai larga se
constata abia in sec 12.
Dezvoltarea comertului a cauzat necesitatea de credite care puteau fi acordate numai ca nobili,
ci militari corora normele dreptului economic le interzicea sa faca comert.
Astfel pentru rezolvarea acestei interdictii se foloseau asa numitul contract de comandita care
permitea detinatorilor de capitaluri sa practice si sa participe la comertul maritim si sa obtina
beneficii.
Comendatorul suporta riscul de a pierde capitalul incredintat comerciantului dar nu raspundea cu
averea personala
Contractul de amenda a fost pus in baza sococietatii in comondita pentru prima data in Franta in
1673
Aparitia societatii pe actiuni (SA)
Juristii rusi afirma ca prima SA a fost fost banca din Sangeorgia constutuita in 1407, deoarece
capitalul ei era divizat in cote egale denumite Loca. Insa marea majoritate a doctrinarilor sustin
ca SA apare abia spre sf. sec 17 si prima trebuie considerata compania olandeza a Indiei
Orientale. Aceasta avea ca obiect comertul cu popoarele din Asia precum si administrarea noilor
colonii din aceste teritorii.
O a doua SA a fost constituita pentru comert cu India, a fost compania engleza a Indiei Orientale.
Specificul acestei companii consta in faptul ca actiunile ei se subscriau timp indelungat pentru
fiecare expeditie in parte iar veniturile erau repartizate intre actionarii expeditiei.
In 1621 a fost constituita si compania olandeza a Indiilor Occidentale avind ca baza princiipiile
de fondare a companiilor Indiei Occindentale. Mai apoi au fost fondate compania Sinegaleza,
compania Indiei de vest ca aveau ca scop principal colonizarea si explotarea noilor teritorii.
In aceasta peroada SA se creau prin acte administrative si abia dupa 1867 s-a admis consitituirea
lor pe baza contractuala.
4)SRL aparitia-SRL reuneste prioritatile societatilor pe persoane si ale societatilor pe capitaluri.
Noua forma de organizare intruneste 3 elemente de baza:
1) participarea personala a asciatilor la activitatea societatii
2) participarea cu bunuri la capitalul social
3) raspunderea limitata a asociatilor
Aceasta forma de societate este relativ noua in sec 20 si a fost preluata le legislatiile multor state
europene si in RM aceasta forma este cea mai raspindita persoana juridica

Clasidicarea SC
Tipuri de societate comerciale:
Se disting 3 tipuri de societati comerciale
- primul tip cuprinde societati care au drept criteriu de distinctie caracterul intstutional
personal al contractului de societate. La constituirea acestor societati elementul
principal este considerat calitatile personale si profesionale ale asociatilor. Au un
caracter inchis sau pe personae
- din al doilea tip fac parte societatile pe capitaluri-sunt societati deschise pentru care
nu importa calitatile persoanle ci elementul primordial constituindul participarea la
capitalul social. Asociatii de regula cunoscindu-se intre ei, de ex: SA.
- al treilea tip de societate comerciala imbina particularitatile societatii inchise si a
celor deschise formind SRL-ul care se aseamana cu societatea pe persoane prin
urmatoarele elemente:
a) elemental instutional personal
b) circulatia conditionata a partilor sociale
c) reprezentarea societatii se face de catre asociati
d) raspunderea limitata a ascoiatiilor pentru obligatia societatii
e) capitalul social minim impus de lege
f) dependenta nr-lui de voturi fata de cota detinuta in capital social

Forme de SC:
In RM sunt reglementate 4 forme de SC
1) Societate in nume colectiv - este o persoana juridica formata prin vointa a 2 sau
multe persoane . Exprimata in actul de constituire prin care acestea convin sa puna in
comun anumite bunuri pentru a desfasura activitatea de intreprinbzator , a realiza si
imparti beneficii iar asociatii raspund pentru obligatiile societatii nelimitat si solidar.
2) Societate in comandita-este o persona juridica formata prin vointa a doua sau mai
multe persoane in care unii asociati raspund nelimitat si solidar iar altii nu raspund
pentru obligatiile ei si suporta riscul activitatii acesteia in limitele partii sociale
detinute.
3) SRL- este pers. juridica formata de o persoana sau mai multe unde asociatii nu
raspund pentru obligatiile ei si suporta riscul activitaii acesteia in limitele partii
sociale detinute.
4) SA- formata de o persoana sau mai multe in care actionarii nu raspund pentru
obligatiile ei ci suporta riscul activitatii acesteia in limitele valorii detinute. Ea poate
fi de tip inchis si de tip deschis. Deosebirea dintre ele consta in modul de instrainare
prin vinzarea a actiunilor.
Claficarea SC dupa alte criteriI:
1) Dupa intinderea raspunderii asociatiilor
Potrivit art 68 din codul civil pers. Jur. si SC raspund in fata creditorilor cu intregul lor
patrimoniu
Raspund:
asociatii societietatii in nume colectiv
asociatii comanditati a societietatii in comandita
Nu raspund:
- asociatii comanditati ai societatii in comandita
- asociatii SRL
- asociatii SA
2) Dupa sursa de provenienta a capitalului societatii:
a) Societate cu capital public
b) Societate cu capital privat
c) Societate cu capital autohton
d) Societate cu capital strain
In cazul in care capitalul social sunt de la persoane juridice de drept public si de la persoana
privata societatile comerciale pot fi:
a) Societati al caror capital social este integra a statului sau a 2 doua unitati
administrative teritoriale
b) Societati cu capital mixt partial investit de pers. Jur. de drept public si drept privat
c) Societati cu capital investit integral de persoane private

3) Dupa structura capitalului social pot fi:
a) Societati al caror capital este divizat in cote parti
b) Societati al caror capital este divizat in actiuni

4) Dupa nr-ul salariatilor si volumul de afaceri pot fi:
a) Micro intreprinderi care reprezinta societati comerciale care au un nr mediu de
salariati nu mai mult de 9 pers. Iar cifra anuala a vinzarilor nete e de pina la 3 mln lei
b) Intreprinderi mici- sunt SC care au un nr mediu anual de salariati cuprins intre 10 si
50 persoane, iar cifra anuala a vinzarilor nete este de pina la 10 mln lei.

5) Dupa posibilitatea emiterii titlurilor de valoare
Pot emite titluri de valoare doar pers juridice si autoritatile publice. Cea mai raspindita forma de
societate care emite valori mobiliare este SA care mai poate emite si obligatiuni si alte titluri de
valoare , conosamentul, cambia si biletul de oridin
6) Dupa obiectul principal de activitate pot fi:
a) Institurii financiare
b) Companii de asigurari
c) Fonduri de investitii
d) Companii aeriene
e) Societati de transport
f) Societati de prestari servicii

Fondatorii SC
Prin termenul fondator sunt desemnate persone fizice si jurdice, statul si unitatile administrative
teritoriale care au participat la constituirea societatii si au semnat actul de constituire. La
constituirea unei SC participa pers. fizica si juridica care au capacitatea civila respectiva si nu
sunt interzisi prin lege sau prin hotarire judecatoreasca.
Persoana fizica fondator a societatii comerciale
Persona fizica poate participa la fondarea unei SC daca are capacitatea deplina de exercitiu din
propria initiativa si nu ii este interzis prin lege.
Capacitatea de exercitiu se dobindeste in urma a 3 fenomene juridice:
1. Majoratul(18 ani)
2. Casatoria-poate fi incheiata de persoane care au atins virsta matrimoniala 18 ani-
barbatii, 16 ani-femei cu titlu de exceptie virsta poate fi redusa doar pentru barbati
doar cu 2 ani cu acordul parintilor sau autoritatilor publice. In aceasta situatia
persoana casatorita poate incheia orice act juridic inclusiv sa participe la fondarea SC.
3. Emaniciparea-reprezinta o preocedura prin care persoana care a implinit 16 ani poate
fi recunoscuta de autoritati tutelara sau de instanta de judecata ca avind capacitatea
deplina de exercitiu si cu acordul parintilor, tutelarilor curatorilor, practica activitatii
de intreprinzator.
In aceasta rdine de idei codul civil mai stabileste o capacitate de exercitiu restrinsa si petru
minorul de 14 ani permitindu-i sa faca acte juridice doar cu permisiunea parintilor, adoptatorilor
sau curatorilor sau autoritatilor tutelarilor. Din cele mentionate rezulta ca activitatea de
intreprinzator rezuma incheierea de acte juridice, dobindirea de drepturi si asumarea de obligatii.
Luind in considerare ca exercitarea dreptului de proprietate in anumite cazuri necesita incheierea
unor acte juridice si ca drepturile si interesele copiilor sunt aparate de parintii acestuia in baza
codului famieliei pot actiona in numele copiilor. Astfel parintii pot poseda folosi si dispune liber
de bunuri.
Dreptul de a fi fondator se bucura in egala masura si cetatenii straini precum si apatrizii. In cazul
dat notarul este obligat sa verifice capacitatea de exercitiu a cetatenilor straini si apatrizilor in
baza legislatiei nationale a lor sau a statului de resedinta.
Persoanelor fizice detinatori de functie publica au capacitatea de a participa la fondarea SC doar
cu participarea la fonDul social au dreptul de a obtine beneficii si nu au dreptul la activitatea prin
munca proprie in aceste societati.
Persoana juridica fondator al SC
Persoana poate fi fondator a unei SC daca prin lege sau hotarire judecatoreasca nu ii este interzis
1) Persoana judecatoreasca cu scop lucrativ
In baza art 108 al codului civil in actul de constituire a SC trebuie sa se indice denumirea, sediul,
nr de inregistrare a fondatorului prin care se stabileste ca SC poate fi fondator al unei altei SC cu
exceptia cazurilor prevazute de lege
2) Persoana juridica fara scop lucrativ-dreptul de a constitui SC il au zi organizatiile
necomerciale art 188 cod civil in baza legii 836 din 1996 cu privire la asociatiile obtesti
acestea au dreptul sa se desfasoare de sinestatator activitatea economica, productiva,
activitatea de intreprinzator create in acest scop.
3) Persoana juridica de drept public - in aceasta calitate apare statul si unitatile
administrative teritoriale si pentru exercitarea unor atributii a lor pot fi constituite alte
persoane juridice de drept public.


Actul de constituire a SC
Actul de constituire:

Potrivit definitiei SC este insusi actul de constituire caruia inregistrarea de stat ii acorda
personalitate juridical,iar societatii viata.
Actul de constituire-reprezinta un document intocmit si semnat de toti fondatorii reflectind
vointa acestora de a infiinta o pers. juridica . Dupa inregistrarea de stat actul de constituire este
cel care determina statul juridic al societatii, stabileste structura organizatorica, atributiile
organelor si persoanelor cu functie de raspundere, structura capitalului social, drepturile si
obligatiile asociatiilor si alte probleme ce tin de functionarea acestora.
Caracterele juridice ale actului de constituire:
a) caracterul solemn-rezulta din dispozitia art 107 din codul civil potrivit caruia acesta se
autentifica notarial. Nerespectarea solemnitatii actului juridic atrage nulitatea lui
b) Caracterul pluriateral-rezulta din definitia data societatii comericale al carei capital social
este constituit din participatiuni ale fondatorilor
Art 121 stabileste ca nr asociatiilor societatii in nme colectiv si societati in comandita nu poate fi
mai mic de 2 peroane si mai mare de 20 persoane. Pentru alte tipuri de societati legislatia
prevede un nr mai mare de fondatori.
Ca exeptie pot sa apara SRL si SA care pot fi constituite si de o singura persoana, iar actul lor de
constituire va fi unilateral.
c) Caracterul oneros -decurge din faptul ca fiecare asociat intelege sa devina membru al
viitorii entitati colective in scopul de a obtine o cota predeterminativa din cistigul
societatii.
d) Caracterul comerical-care este determinat de obiectul de activitate si care este indicat in
actul de constituire.
Actul de constituire este translativ de proprietate fapt ce rezulta din art 114 dil 2 cod civil portivit
caruia bunurile date ca aport in capitalul social al societatii se considera transmise cu titlu de
proprietate - daca actul de constituire nu prevede altfel
Conditiile de valabilitate ale actului de constituire
Prin conditii de valabilitate se inteleg cerintele impuse de lege pentru ca un astfel de act sa
produca efecte fata de persoanele care l-au semnat sau care au aderat la el ulterior.
Conditii de valabilitate pot fi clasificate in conditii de fond si conditii de forma a caror
neindeplinire duce la nulitatea actului.
Conditiile de fond sunt:
- Capacitatea
- Consimtamintul
- Obiectul
- Cauza
Consimtamintul ca element al constractului poate sa implice urmatoarele forme:

- Eroare-poate afecta contractul daca semnatarii actului juridic au dat o prezentare falsa
asupra formei de societate
- Dolul- este ul alt viciu de consimtamint definit ca totalitate a faptelor frauduloase pe
care una din parti le intrebuinteaza la incheierea actului juridic pentru a induce in
eroare cealata parte si al deteremina astfel sa semneze actul respective.
- Violenta-este viciul de consimtamint care consta in amenintarea unei persoane cu un
rau, careia produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic.
Conditiile de forma
Potrivit codului civil SC se constituie prin act de constituire autentificat notarial. Nerespectarea
formei autentice a actului constitutiv exclude dobindirea calitatii de pers. juridica si duce la
respingerea cererii de inregistrare.
Continutul actului de constituire
Actul de constituire prevede anumite clauza prin care se materializeaza vointa fondatotilor de a
infiinta societatea
Actul de constituire are:
- Clauze obligatorii
- Clauza facultative
- Clauza privind individualizarea societatii comericale.
Contin anumite date stabilite de lege sau de fondator care individualizeaza noul subiect de drept
in circuitul civil si cel comercial (denumirea si sediul).
Denumirea societatii trebuie sa fie completa si prescurtata cu care aceasta va fi inmatriculata in
registrul de stat.
- Clauze privind indentificarea fondatorilor. Daca e persoana fizica se indica numele,
prenumele, domiciliul, cetatenia si nr. actului de identitate.
Daca e persoana juridica se indica denumirea, sediul, nationalitatea, nr si data inregsitrarii de
stat, datele de identitate a persoanelor fizice.
- Clauze privind caracteristicile SC privesc obiectul de activitate, capitalul social,
durata activitaii
- Clause privind drepturile si obligatiunile fondatorilor aici si indica structura
organizatorica proprie. Compusa din 2 organe: suprem si executive.
- Clauze privind modul de reprezentare:
a) Adminsitratorul sau organul executiv prin care societatea isi va manifeste vointa
in exterior
- Clauze rivind reorganizarea, dizolvarea si lichidarea societatii
- Clauze privind filialele si reprezentantele SC
Clauze facultative
In actul de constituire pot fi incluse si alte clauze care nu contravin legislatie astfel fondatorii
pot conveni asupra modului de procurare a participantiunilor, de retragere si excludere a
ascoatiilor, de admitere a noilor asociati.

Inregistrarea SC
Inregistrarea se efectueaza la Camera inregistrarii de stat sau la oficiile lor teritoriale in modul
stabilit de lege 1265 din 2001. Camera potrivit legii este persoana juridica cu statut de institutie
publica care functioneaza in conditii de autogestiune isi asigura activitatea din veniturile proprii
obtinute prin perceperea taxelor de inregistrare, furnizare de informatie si prestarea altor servicii.
Oficiile teritorale sunt conduse de registratori. Registrator poate fi o persoana licentiata in drept
si cu stagiu in domeniul de cel putin 3 ani. El este reprezentant legal al organului de inregistrare,
primeste cererile, verifica legalitatea actelor prezentate capacitatea, juridica, identitatea
fondatorilor si conditiilor de contituire.
Actele necesare inregistrarii:
Persoane care au semnat actul de constituire imputernicesc printr-o dizpozitie speciala prevazuta
si in procesul verbal al adunarilor constitutive persoana care va inregistra SC
Se vor prezenta urmatoarele acte:
1) Cererea de inregsitrare de un model stabilit
2) Declaratia semnatarilor
3) Actul de constituire a societatii
4) Actele de identitate al fondatorilor
Fondatorii, cetatenii straini si apatrizi cu domiciul in strainatate ar prezenta pasaportul lor sau alt
act de identitate eliberat de statul care isi au domiciliul
Actul de identitate a primului adimistrator
- bonul de plata a taxei de timbru
- bonul de plata a taxei de inregistrare
- actul bancar care demonstreaza ca fondatorii au varsat aportul in numerar la capitalul
social, actul de evaluare a bunurilor care sau transmis ca aport in natura la capital
social

Drepturile si obligatiile asociatilor fata de SC
Prin participarea la constituirea SC presupune si dobindirea de anumite drepturi si obligatiuni a
fondatorilor fara de aceasta.
Asociatul are urmatoarele obligatiuni:
Sa transmita aportul la capitalul social in ordinea, marimea, modul si temeiurile
prevazute de actul de de constituire
Marimea si tipul aportului se determina dupa cum urmeaza:
a) prin actul de constituire
b) prin hotarire a adunarii asociatiilor
c) prin hotarire a consiliului in SA
Asociatul trebuie sa transmita aportul in termenul stability, dar mai tirziu de 6 luni de la data
inregistrarii.
La fondarea SA plata se efetueaza pina la inregistrarea societatii iar aportul de natura in termen
de o luna de la data inregistrarii de stat
Sa nu divulge informatie confidentiala despre activitatitatea societatii:
In baza legii 171 din 1994 organul executiv decide ce fel de informatie este confidentiala pentru
societate.
Aceasta informatie este adusa la cunostinta asociatiilor sub semnatura personala.
3) sa comunice imediat societatea in caz de schimbare a domiciliului, sediului, numelui
sau alta informatie necesara exercitarii dreptului si obligatiile societatii.
4) obligatia de neconcurenta presupune ca actionarul nu este in drept sa participe in
nume propriu(II) sau printr-o SC cu acelas gen de activitate constituita de el sau de membri
familiilor lui. Incalcarea acestei clauze poate avea asa consecinte:
- raporarea pejudiciului cauzat
- cedarea de catre asociatul vinovat societatii a drepturilor si obligatiunilor pe care le-a dobindit
prin actul juridic incheiat in dauna societatii
5) Obligatia de a comercializa productie sub propria marca
Asociatul are urmatoarele drepturi:
Dreptul de creanta care include:
dreptul de aparticipa la conducerea societatii
dreptul de a participa la sedinta asociatiilor
dreptul de asi expune punctul de vedere
dreptul de vot
dreptul de a fi ales in organul executiv si de control
drepturile suplimentare stabilite expres de legea 1134 din 1997 si cod civil art 6768
Dreptul la devindente care presupune:
Dreptul la o parte din beneficul societatii
Dreptul care se realizeaza la adunarea anuala a asociatilor r sau trimestrial
sau lunar
Dreptul la o parte din active. in cazul lichidarii societatii
Dreptul la informatie care presupune accesul la toate actele societatii
Organele SC
Legislatia RM nu contine norme comune cu privire la organele SC
Unele generalizari fiind posibile pe baza dispoziilor referitoare la fiecare forma de societate.
Adunarea generala-reprezinta totalitatea asociatilor fiind organul suprem al societatii decide in
cele mai importante probleme ce tin de activitatea si existenta societatii.
Adunarea generala ca organ al societatii este reglementata doar in SRL si in SA
In societatea in nume colectiv si in comandita toate deciziile cu privire la conducerea societatii se
i-au cu acordul tuturor membrilor . Iar daca lipseste macar unul din ei nu se permite adoptarea de
hotariri legale
Adunarea generala este de 2 tipuri:
Ordinara-care se convoaca cel putin odata in an
Extraordinara-care se convoara de cite ori este nevoie
Adunarile generale se poate desfasura cu prezenta asociatilor:
prin corespondenta
prin forma mixta fol
Atributiile adunarii generale:
modifica actul de constituire
modifica catitalul social
determina obiectul de activitate
retrage calitatea de administrator
Numeste administratorul si cenzorii
aproba marimea fondurilor si a modului de formare a lor
aproba rapoartele financiare
repatizeaza beneficiul
acopera pierderile
reorganizeaza societatea
lichideaza societatea
Toate acestea atributii sunt exlusive si nu pot fi delegate unui alt organ cu exceptia in SA unde
pot fi delegate consiliul directoriu.
Convocarea adunarii generale
La initiativa organului executiv
Asociatilor
Consiliului
Comisiei de cenzori
In societate in nume colectiv si comandita acest drept il au fiecare asociat
Ordinea de a zi a adunarii generale se elaboreaza de organele sau de persoanele care o convoaca
Adunarea generala nu poate examina problemele care nu au fost incluse de oridnea de zi
Actionarii trebuie sa aiba cunostinte despre adunarea generala ordinara cel tirziu cu 30 zile
inainte de deschidere
Desfasurarea adunarii generale
Se desfasoara in ziua la ora si locul indicat in decizie de convocare a adunarii generale, se
deschide de coducatorul organului executiv sau de alta persoana aleasa adhoc
2)Administratorul SC
3)Consiliul directoriu
4)Comisia de cenzori