COLEGIUL ECONOMIC TRANSILVANIA

REFERAT ECONOMIE APLICATA -MENAJELE IN SUEDIA-

Brai CaMELIA CLASA A XII-A F

PROF. BALAN SORINA

Suedia

PIB (1995): 2% agricultur, 32% industrie, 66% servicii. Dispune de nsemnate zcminte de minereuri de fier, isturi bituminoase, cupru, zinc, wolfram, uraniu, aur, argint. Industrie avansat: extractiv, metalurgic (font, otel, aluminiu .a.), constructoare de maini (nave, avioane, automobile, material rulant .a.), energetic (peste 1000 de hidrocentrale, centrale nucleare), forestier, de celuloz i hrtie, chimic i petrochimic, textil, alimentar. Agricultur specializat n creterea animalelor pentru lapte i carne (bovine, ovine, porcine, psri) i producia de cereale (gru, orz, ovz, secar). Se mai cultiv cartofi, sfecl de zahar, legume, plante furajere. Export nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere i chimice, hrtie, materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare. Import combustibili, maini i utilaje industriale, fructe, legume. Comer extern cu Germania, Marea Britanie, SUA, Danemarca, Franta, Finlanda Moned : coroana suedeza (SEK)| Turism de amploare. Pescuit maritim. Flot comercial maritim. Ci navigabile interne. Ci ferate: 11.285 km. Ci rutiere: 135.859 km. La nceputul secolului XX, Suedia era o ar preponderent agrar si una dintre cele mai srace naiuni europene. Bogatele sale resurse interne (minereu de fier, material lemnos si putere hidraulic), au permis o industrializare rapid, care a transformat Suedia ntr-un modern stat al bunstrii. Suedia este o ar industrial-agrar dezvoltat, cu o puternic industrie extractiv, siderurgic, a metalurgiei neferoase, iar construciile navale au o mare dezvoltare (la Malmo si Goteborg). Cea mai important ramur industrial este construcia de maini (autovehicule, motoare diesel, aeronave, ambarcaiuni, echipamente electrice) cu centrele principale la: Stockholm, Goteborg, Vasteras). Suedia ocup locul 4 pe glob n industria mobilei, locul 5 in producia de cherestea i locul 7 la plci aglomerate i fibrolemnoase.

Stockholmul reprezint un important centru industrial i comercial al Suediei (industrie constructoare de maini, electrotehnic, antiere navale, industrie poligrafic, chimic, usoar, pielrie i alimentar). Una dintre cele mai favorabile dezvoltri au cunoscut sectoarele de nalt tehnologie, precum telecomunicaiile i industria farmaceutic, orientate ctre export. Din 1995 Suedia este membr a Uniunii Europene.

Resursele menajului
In lume si in special in tarile vorbitoare de limba engleza, suedezii par a fi unanim populari. Profilul lor de oameni cinstiti, grijulii, bine informati, eficienti, care produc bunuri de calitate, livrate la timp, se potriveste bine cu aspectul lor adesea dichisit, cu imbracamintea de bun-gust (iertata sa-mi fie stereotipia), parul blond si ochii albastri. Engleza lor, avansata din punct de vedere gramatical, este curata si taioasa, ca aceea vorbita de scotienii care au studiat la Oxford. In societate, cel putin, ei au niste maniere impecabile si spun tot ce se cuvine in primele 15 minute. Totusi, este oarecum surprinzator sa constati ca suedezii nu sunt deloc populari, ba chiar adesea ridiculizati si uneori dispretuiti in tarile nordice. Faptul ca nici unul dintre vecinii Suediei Danemarca, Norvegia, Finlanda nu este renumit pentru agresivitatea nejustificata face ca antipatia sa fie cu atat mai neasteptata. Ce este in neregula cu suedezii? Este o intrebare la care suedezii insisi incearca sa gaseasca raspunsul de cateva decenii incoace. Statistic vorbind, suedezilor nu li se poate reprosa mare lucru. Asistenta medicala de exceptie a facut ca Suedia sa fie tara cu populatia cea mai varstnica din lume (18,1% din totalul populatiei are peste 65 de ani) si numai japonezii au o speranta de viata mai ridicata (Japonia 79 de ani, Suedia 78 de ani). Mortalitatea infantila este printre cele mai scazute din lume (locul patru din finalul clasamentului). Cu o populatie de 8,6 milioane, ocupand o suprafata de 450 000 de kilometri patrati, Suedia se plaseaza confortabil cu o densitate a populatiei de 19 locuitori pe km patrat. Desi ca marime ocupa numai locul 54 in lume, Suedia se afla pe locul 18 in ceea ce priveste PIB-ul, revenindu-i un meritoriu loc 5 la PIBul pe cap de locuitor, in valoare de 25 487 de $ anual. Acest belsug se reflecta in nivelul de trai in ceea ce priveste bunurile proprietate personala, suedezii sunt pe primul loc in lume la telefoane, pe locul cinci la masini de spalat, pe locul sase la cuptoare cu microunde, pe locul sapte la frigidere si videorecordere si pe locul zece la automobile. Cu un procent de alfabetizare de 99%, suedezii detineau, in perioada 1990 1991, locul doi in lume (dupa Zimbabwe!) in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca a populatiei, cu 69,3%. Datoria straina este mica, iar ajutorul acordat tarilor straine este foarte mare se afla pe locul noua in lume in ceea ce priveste ajutorul bilateral (si pe locul patru ca donator bilateral, raportat la procentajul din PNB). Suedia detine un remarcabil loc 14 in ceea ce priveste productia industriala si locul 15 in ceea ce priveste comertul mondial. Sunt niste cifre excelente pentru o tara cu o populatie mai mica de 9 milioane, dat fiind ca Suedia nu este "un atelier in care se munceste in conditii grele". Cu o populatie aflata intr-un proces lent de crestere (Suedia are gospodariile cele mai mici, cu 2,2 persoane per locuinta) si dispunand de vaste rezerve funciare, minerale si energetice, Suedia pare sa nu aiba cine stie ce probleme de ordin material. Potrivit Indexului Dezvoltarii Umane elaborat de ONU, Suedia este din nou bine pozitionata. Indexul, care este intocmit pe baza unor factori precum PIB-ul pe cap de locuitor, speranta de viata, alfabetizarea la varsta adulta, anii de studiu, puterea de cumparare etc. plaseaza Suedia pe locul cinci, dupa Japonia, Canada, Norvegia si Elvetia, in ceea ce priveste standardele dezvoltarii umane. Singurele statistici negative ale Suediei se refera la atacurile de cord cele mai multe din lume, 37,3% dintre decese fiind cauzate de acestea; crime locul 18; delicte referitoare la droguri locul doi. Cat priveste varsta la care se casatoresc femeile suedeze, 27,6 ani, acestea se afla pe locul doi in lume intr-un clasament al celor mai varstnice mirese, iar Suedia ocupa locul sapte in lume intr-un clasament al tarilor cu cel mai ridicat cost al vietii, insa acesti ultimi doi factori pot fi considerati in

egala masura pozitivi. Suedia este cu siguranta o tara in care lucrurile merg bine, asa cum o demonstreaza clar statisticile demne de invidiat mentionate mai sus. Si atunci, care este cauza frictiunilor dintre Suedia si vecinii sai? In primul rand, ei sunt vecini; dragostea intre vecini nu este o caracteristica umana. Norvegia, Danemarca si Finlanda sunt mai putin impresionate decat altele de splendoarea bunastarii suedeze, deoarece si ele au niste creatii proprii similare (si exista temeri din ce in ce mai serioase in toate cele patru tari ca sistemul va functiona cu adevarat pe termen foarte lung). Cinismul acestora fata de Suedia pare sa-si aiba originea intr-o serie de factori istorici: Danemarca a jucat un rol important in regiune o lunga perioada de timp. Suedezii au asediat in repetate randuri Copenhaga. Suedezii au domnit peste Finlanda vreme de 600 de ani. Suedia si Norvegia au facut parte dintr-o uniune incomoda pana in 1905. Norvegia, Danemarca si Finlanda au fost infrante in Al Doilea Razboi Modial, nu insa si Suedia. Industria suedeza s-a bucurat de o perioada de prosperitate intre anii 1945 1960, cand Norvegia si Danemarca au fost tinute pe tusa de revenirea postbelica foarte lenta, iar Finlanda s-a confruntat cu un handicap serios, fiind nevoita sa plateasca rusilor o suma imensa (si nejustificata), reprezentand reparatii de razboi (1945 1952). Marile companii multinationale suedeze Volvo, Saab, Electrolux, SKF, Axel Johnson si asa mai departe au inflorit in acea perioada, cand otelul suedez era recunoscut ca fiind cel mai bun din lume. Prosperitatea altora da nastere deseori la invidia vecinilor, mai ales cand este insotita de o anumita impasibilitate. In regiunea nordica, Suedia era considerata o tara importanta, preocupata de exporturi, puternica din punct de vedere financiar, indestulata si enervant de ingamfata. E putin probabil ca suedezii sa fie astazi cu mult mai putin multumiti de ei insisi decat erau in anii '50 si '60, insa, dintr-un studiu pe care l-am realizat recent pe 100 de oameni de afaceri suedezi, a rezultat urmatoarea compilatie exclusiv suedeza a valorilor lor nationale: constiinciozitate, cinste, loialitate, toleranta, egalitate, pacifism, dragoste de natura, curatenie, amabilitate, modestie. Nu este lipsit de importanta faptul ca subiectii au ales 10 valori pozitive si nici una negativa. LaineSveiby afirma ca suedezii refuza sa se vada in lumina in care ii vad ceilalti; in aceasta privinta ei sunt diferiti de danezi, mai preocupati de aspectul lumesc al vietii si de finlandezi, extrem de interesati de relativismul cultural si care-si fac in permanenta griji pentru ce cred ceilalti despre ei. Suedezii, pe de alta parte, sunt foarte preocupati de ce cred ceilalti suedezi despre ei! Managementul suedez este descentralizat si democratic organigrama companiei suedeze tipice este in mod vadit orientata pe orizontala. Distanta impusa de autoritate este mica, managerul fiind in general accesibil personalului si disponibil pentru discutii. Intr-o firma suedeza vom intalni mai putine esaloane decat, de pilda, in Franta sau in Germania. Exista de fapt o lege suedeza (MBL) care prevede ca toate deciziile importante trebuie discutate cu toti membrii personalului inainte de a fi puse in aplicare! Explicatia ar fi ca daca angajatii sunt mai bine informati sunt mai motivati si in consecinta muncesc mai bine. Aceasta forma colectiva de luare a deciziilor se preteaza la o comparatie interesanta cu sistemul japonez. In ambele tari se considera a fi important ca toti colegii sa aiba pe deplin ocazia de a discuta proiectele in amanunt, de vreme ce dreptul la dezbateri si la exprimarea opiniei se plateste printr-o adeziune stricta la politica firmei, o data ce aceasta a fost stabilita. In Suedia, ca si in Japonia, deciziile pot fi luate cu mare intarziere, insa o data luate, sunt unanime; angajatii companiei, de la cel mai mic la cel mai mare, vor merge apoi in aceeasi directie. Acest lucru contrasteaza puternic cu, de pilda, situatia din multe companii americane in care convingerile individuale conduc adesea la vrajba si la conflicte interne. Totusi, o diferenta majora intre modelul suedez si cel japonez consta in faptul ca distanta impusa de autoritate intre manageri si angajati este mult mai mare in Japonia. In ambele sisteme discutiile si evaluarile prelungite duc la o buna comunicare a informatiilor si genereaza un sentiment de incredere si siguranta intre angajati. Modelul suedez nu este nici el perfect. Moran mentioneaza ca punctele slabe ale suedezilor in implementarea afacerilor sunt urmatoarele:

 evitarea conflictului sau a atitudinii partinitoare teama de confruntari dependenta de echipa in luarea initiativelor evitarea competitiei cu alte persoane din cadrul companiei. Desi participarea angajatilor la luarea deciziilor este evident oportuna in firmele moderne, ritmul alert in care se conduc afacerile in ziua de azi (imbunatatit de facilitatile puse la dispozitie de tehnologia informatiei) necesita adesea decizii clare si rapide. Procesul de luare a deciziilor este probabil cel mai rapid in SUA; cel mai lent este in Japonia si in alte tari asiatice. Majoritatea tarilor europene se situeaza undeva intre cele doua extreme. Suedia se apropie periculos de mult de Japonia, "periculos" in sensul ca desi este un concept oriental recunoscut faptul ca luarea deciziilor importante poate dura luni intregi, lucrurile nu stau nicidecum asa in Europa si in SUA. Managerii francezi, britanici si finlandezi s-au simtit frustrati lucrand cu sau in companii suedeze, motivele frustrarii fiind: consultarile permanente la toate nivelurile, sedintele nesfarsite, intarzierile obisnuite in luarea deciziilor, obsesia pentru indrumarea oamenilor, prudenta exagerata, politicile confuze referitoare la personal si "indicatiile" neclare venite din partea managerilor. Managerii suedezi se pricep la manuirea resurselor umane, apeland la charisma, la un stil de comunicare bland, dar convingator si la abordari psihologice inteligente. Ei sunt buni pentru ca trebuie! Sarcina lor nu este una simpla. Ca si in Japonia, in Suedia nu este usor sa te debarasezi de un angajat incompetent, chiar lenes sau nu foarte cinstit. Deoarece este la fel de necuviincios sa te imbogatesti, managerilor le lipseste momeala. Ei nu pot face concedieri si nu pot oferi prea multe stimulente financiare (bonusurile si folosirea masinii de serviciu determina cresterea impozitului). In consecinta, ei au mari batai de cap pentru a obtine tot ce e mai bun de la cei aflati in subordinea lor. Din pacate, actul de comanda nici nu presupune mare lucru. Ei nu dau ordine acestea seamana mai degraba cu niste indicatii si adesea nu sunt mai mult decat niste sugestii. Ei nu aplica nici macar aceste directive, insa isi deleaga autoritatea ierarhic, de sus in jos, pentru a fi indeplinite. Daca angajatul este incompetent sau lenes, trebuie facuta "curatenie" in toata regula. Pentru a fi corecti in privinta suedezilor trebuie spus ca personalul suedez este in mare parte extrem de constiincios, cooperant si loial. Problemele apar (ca si in Japonia) atunci cand sarcina atribuita depaseste posibilitatile persoanei in cauza.

Religie
Suedezii sunt printre cei mai puin religioi oameni, doar 2% din ceteni ducndu-se n mod regulat sau semi-regulat la un serviciu religios. Mai puin de 24% din c etenii Suediei cred n existena unei diviniti, ntre 17 i 83% fiind clasai ca atei. Majoritatea populaiei religioase este crestina, de rit protestant, luteran (evanghelic). Aceast majoritate este organizat n jurul Bisericii Suedeze (Svenska Kyrkan). Exist i un numr destul de important de protestani de alte rituri (mai ales n Dalarna i Vasterbotten), grupai n jurul "Bisericilor Independente" (Frikyrkan). Mai exist i o mic comunitate romano-catolic. n plus, imigranii din fostul spaiu sovietic i Serbia au dus la creterea numrului de ortodocsi, iar imigrani din Iran, Iraq i BosniaHertegovina au dus la creterea numrului de musulmani (astzi ntre 100,000-150,000). Oficial, peste 76% din ceteni sunt nregistrai ca membri ai Bisericii Suedeze (n scdere cu aproximativ 0.7% anual). Acest lucru se ntmpla dintr-un motiv birocratic - pn n 1996 copiii nounscui erau automat nscrii n biseric dac unul dintre prini era nscris n registrele acesteia. Mai mult, separarea legal ntre stat i biseric s-a produs de-abia n 2000, cnd statul a retras sprijinul oficial acordat Bisericii i a anulat obligaia acesteia de a efectua recensminte ale populaiei.

Libertatea religioas a fost recunoscut din 1862, iar ateismul ca opiune de gndire a fost adugat explicit n textele legale n 1951. Societatea suedez este una foarte laic, religia fiind privit ca un lucru privat, nu public. Nu se studiaz cursuri de doctrin religioas n coli, dar se predau cursuri de etic i moral, unde se discut att valori laice ct i valori religioase, ct i istoria religiilor.

Srbtori naionale
n Suedia, majoritatea srbtorilor se serbeaz n ajun (de exemplu, festivitile de Craciun au loc pe 24 decembrie, ziua de 25 decembrie fiind mult mai linitit). Pe lng srbtorile cretine tradiionale precum Crciunul (Jul) i Pate (Psk), srbtori importante sunt i Sf. Lucia (13 decembrie) ca i Valborg (30 aprilie). Tradiiile cretine sunt mpletite cu cele pgne, de exemplu, cu ocazia Valborg, comemorarea principal nu este a sfntului proto-cretin, ci a primverii de-abia ncepute, srbtoarea fiind bazat pe aprinderea de focuri uriae n jurul crora se strng comuniti ntregi. Cea mai important srbtoare rmne solstiiul de var ( Midsommer), serbat n prima smbt dup 20 iunie sub forma unor foarte mari serbri cmpeneti n jurul unor stlpi tradiionali ornamentai ( majstng). Alte srbtori civile importante sunt ziua regelui (care, pe durata domniei lui Carl XVI Gustaf coincide cu Valborg) i 1 Mai, cnd partidele de stnga (SAP i Vansterpartiet) i sindicatele organizeaz parade, mitinguri i festiviti. Srbtoarea naional, 6 iunie (ntronarea regelui Gustav Vasa n 1523) este puin srbtorit, fiind declarat zi liber doar din 2005. Cu ocazia srbtorilor naionale, toate instituiile arboreaz steagul (n afara acestor zile, foarte puine instituii fac acest lucru), cetenii fiind i ei ncurajai s fac acelai lucru (o mare parte a cetenilor arboreaz steaguri n curi i la ferestrele apartamentelor tot timpul anului).

Tradiia
Suedia este un taram al contrastelor, de la influentele daneze din sud-vest pana la laponii nomazi de la Cercul Arctic. In vreme ce zonele urbane sunt stilate, moderne si sofisticate, zonele rurale ofera placeri simple celor care cauta linistea. Peisajul Suediei este mai "linistit" decat cel al Norvegiei. Mare parte din teritoriu este impadurit si sute de lacuri si intinderi de apa se intind in special intre Goteborg si capitala Stockholm. Statiunea Ostersund din centrul Suediei este populara printre scandinavi, insa multi vizitatori aleg insulele Baltice - principala atractie este insula cea mai mare, Gotland, pe care se afla biserici medievale in ruine. Suedia este locul in care puteti explora teritoriul pe snow scooter sau intr-o sanie trasa de caini, puteti vedea relicve din epoca vikingilor si Epoca de Bronz. Avand o suprafata de 450.000 km2, Suedia este cea mai mare tara scandinava, iar peisajul sau s-a format din activitati glaciare. Printre suedezii faimosi in lumea intreaga se numara dramatistul Strindberg si scriitoarea Astrid Lindgren, autoarea lui Pippi Ciorapilungi. Alt suedez faimos este inginerul si chimistul Alfred Nobel, primul patron al institutului Nobel. Capitala Suediei, Stockholm, este un oras maret, situat pe 24.000 de insule si detine primul parc national din interiorul unui oras. Este un oras cu traditii si o istorie cu radacini adanci, pasaje inguste, strazi pietruite, muzee, locuri splendide, o viata de noapte animata si multe restaurante selecte. Centrele de schi se afla in Vastmanland si Stockholm, alte sporturi populare fiind drumetiile, scufundarile si caiac/canoe. Aurora boreala este un fenomen natural caracterizat de aparitia firisoarelor de lumina colorata pe cer, datorata interactiunii dintre particulele incarcate de la soare si

atomii din atmosfera superioara. Pentru o experienta completa, incercati bautura aquavit si hering marinat.

Populaia istoric a Suediei

Resurse naturale
Suedia este bogat n pduri de conifere, n minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint i alte minereuri, dar nu are zcminte de petrol i carbune, dispune ns de energie hidroelectrica Cele mai importante rezerve de fier se afl n nordul ndeprtat i sunt ndeosebi exportate. ntinsele pduri de conifere ale Suediei, ntr-o bun combinaie cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate: gatere, celuloz, hrtie i produse finite pe baz de lemn. Suedia este un important furnizor de hartie i produse lemnoase pe pieele internaionale. n 1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la 91 miliarde coroane suedeze. Energia hidroelectric ieftin a constituit un factor esential n dezvoltarea industrial a rii. Aproximativ 15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizat de centralele hidroelectrice, aezate pe rurile principale din nord. Petrolul importat asigura 40% din energia care se consum, iar cocsul si crbunele importate asigur 7%. Cele douasprezece reactoare nucleare ale Suediei asigur peste 15% din energia total a rii sau 50% din energia electric. Restul energiei provine din combustibili biologici.