Geografia Regionala Carpatii si Subcarpatii CURS 1

Carpatii Romanesti reprezinta ceva mai mult de jumatate din intregul lant al Carpatilor care se desfasoara de la Baz. Vienei pana la V. Timocului, ocupa ~30 % din teritoriul Tarii. In anul 1920 a aparut prima impartire a Carpatilor in functie de pozitia lor fata de Pod Transilvaniei: Orientali, Meridionali, Occidentali. Carpatii Orientali: Grupa Nordica, Grupa Centrala, G. Sudica Carpatii Meridionali: G. Bucegi, G. Fagaras, G. Parang, G. Retezat-Godeanu. Carpatii Occidentali: M. Apuseni, M. Poiana Rusca, M. Banatului.

Carpatii Orientali Grupa Nordica (Carpatii Maramuresului si Bucovinei): M. Oas, Ignis, Gutai, Lapus, Tibles, Maramures, Rodnei, Bargau, Obcina Mestecanisului, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Obcina Doinei, M. Suhard, Obcina Brodinei, Depr. Maramuresului, Depr. Dornei, Depr. Oas; Grupa Centrala (Carpatii Moldo-Transilvaneni): M. Calimani, Gurghiu, Harghita, Bistritei, Giurgeului, Hasmasul Mare, Giumalau, Rarau, Stanisoara, Ceahlau, Gosmanului, Tarcau, Berzunti, Nemira, Cucului, Bodoc, Baraolt, Persani, Depr. Giurgeului, Cucului, Bilbor, Borsec, Dragoiasa, Casin, Comanesti-Darmanesti; Grupa Sudica (Carpatii Curburii): M. Vrancei, Pentelui, Siriul, Ivanesti, Tatarul, Caiucas, Grohotis, Baiului (Garboveni), Postavarul, Piatra Mare, Clabucetele Predealului, Intorsurii, Depr Brasovului, Intorsurii, Comandau. Carpatii Meridionali Grupa M. Bucegi: M. Bucegi, Leaota, P. Craiului, Culoarul Rucar-Bran; Grupa M. Fagaras: M. Ieer, Taga, Fagaras, Cozia, Ghitu, Frunti, Depr. Lovistei; Grupa M. Parang: M. Parang, Capatanii, Lotrului, Cindrel, Sureanu; Grupa M. Retezat-Godeanu: M. Retezat-Godeanu, Valcan, Tarcu, Cernei, Mehedinti, Tulisa, Depr. Hategului, Culoarul Orastiei. Carpatii Occidentali Grupa M. Apuseni: M. Bihor, Batrana, Vladioasa, Mare, Gilau, Metaliferi, Trascau, Zarandului, Codrul-Moma, Pad. Craiului, Ses, Meses, Depr. Huedin, Tara Motilor, Zlatna. Grupa M. Poiana Rusca idem grupa

 Grupa M. Banatului: Semeni, Almaj, Aninei, Locvei, Dognecea, Depr. Almajului, CarasEzeris, Culoarul Timis-Cerna.

Dpdv. Geografic, C.Or se desfasoara de la granite de N pana la V. Prahovei si a Rasnoavei, C. Mer. pana la Culoarul Timis-Cerna si Cheile Bistrei, C. Occ. De la V. Dunarii la Simleu la Simleul Silvanei Dpdv. Geologic, Carpatii e impart asemanator, dar totusi diferit fata de impartirea geografica, astfel geologic vorbim despre C. Or. De la granite de N a Tarii si pana la V. Dambovitei, incluzand asadar si Bucegii. C. Mer. Se desfasoara intre V. Dambovitei si V. Dunarii, cu M. Fagaras, Parang, Retezat-Godeanu, dar si M. Poiana Rusca si Banatului. Carpatii rep o catena Montana tanara, realizata in orogeneza alpine, inceputa in Jurasic (200 mil ani), si s-a desfasurat episodic in cadrul mai multor faze paroxistice: faza eochimmeica, meochimmeica, austica, valaha etc.; asadar, de acum 200 mil ani si pana in prezent, C. s-au format ca efect al coliziunii dintre microplaca alpina transivlano-pontica si microplaca Marii Negre, moesica, cuaternar. Carpatii sunt alcatuiti din toate cele 3 categorii de roci: sedimentare, magmatice, metamorfice; rocile metamorfice sunt cele mai vechi, se afla la suprafata doar in Carpati si Pod. Dobrogei; ele sunt de obicei roci dure, rezultand din transformarea datorita temperaturii si a presiunii mari ale rocilor magmatice si sedimentare. Se pot gasi si in alte unitati geografice ale Romaniei, dar nu la suprafata, ci acoperite de stive sedimentare; ele constituie de regula soclul unitatilor structural respective. In C. acest fundament dur se gaseste la suprafata deoarece C. rep o zona mobile, dinamica dpdv tectonic, bucati au fost rupte, deplasate, inlaltate si incalecate, altfel ca ele formeaza o parte importanta a masivelor montane din R. Unitatea structural majora din care fac parte C. este orogenul Carpatic.