Curs 11

Campia de Vest
Subdiviziuni:
1. Campia Somesului cu prinde campiile subcolinare: Campia Ardudului, Campia Tasnad, Campia
Buduslau, Campia Carei care are ca subdivizune Campia Valea lui Mihai; campiile joase
aluviale:Campia Joasa a Somesului care are ca subdiviziuni C. Livada, Homorod si Crasnei; Campia
Ierului
2. Campia Crisurilor: campii inalte: Campia Barcau-Bihariei, Campia Miersidului, Campia Cermeiului,
Campia Bocsigului, Campia Tantu; campii joase aluviale: Campia Salontei, Crisului Alb si Negru.
3. Campia Banatului:
a. Campia Muresului care este formata din campii piemontane terasate: Campia Vingai; campii
piemontane tabulare: Campia Nadlac si Arad:Campiile Siriei, Ierului.
b. Campia Timisului are un caracter de subsidenta si cuprinde: Campia Timisoarei, Bega si Moravita.
c. Campia Lugojului reprezinta golful de campie ce se alungeste spre Timis si Bega si cuprinde campii
joase de lunci si campii de glacisuri si terase.
d. Campia Barzavei este o campie complexa de glacis piemontan, alcatuita din Campia Buziasului si
Campia Gataiei.
 Campia Romana
Asezare si limite:
- este situate in sudul tarii, reprezinta 19,5% din suprafata tarii, fiind a doua regiune ca extindere dupa
Carpati.
- limite: la sud, vest si est: valea Dunarii; la nord: Pod Getic, Subcarpatii de Curbura, Podisul
Moldovei.
Geologia si evolutia paleogeografica:
- campurile interfluviale sunt rezultatul unei morfogeneze complexe, rolul cel mai important avandu-l
aportul de sediment carpatice aduse de catre rauri.
- este una dintre cele mai tinere unitati de relief de pe teritoriul tarii, formata in aria depresionara dintre
orogenul carpatic si platform moesica.
- la inceputul paleozoicului se identifica un uscat dezvoltat spre est si in Dobrogea de Sud, intens
peneplenizat care nivela soclul Precambrian, considerat ca fundament al Campiei Romane.
- in timpul orogenezelor din Carbonifer-Permian, in partea nord-vestica a campiei se depun sediment
care fosilizeaza peneplena.
- in pliocenul superior continua sedimentarea cu aparitia la zi in lungul vailor a sedimentelor
levantinului, dar si in lungul Dunarii.
- in Cuaternar se finalizeaza relieful Campiei Romane. La inceput se depun pietrisuri de Candesti si
Fratesti, lacul Pleiostocen se retrage spre nord, nord-est, urmand o perioada de depuneri eoliene, astfel
ca loessul are o larga raspandire avand o importanta deosebita in procesele de solificare. Deasupra
acestuia se depun nisipuri si iau nastere dunele.
Relieful:
- este cea mai mare campie a tarii, cu altitudini de peste 300 m la contactul cu dealurile si podisul in
nord sis cad sub 20 m spre lunca si baltile Dunarii.
- inclinarea generala este nord-sud, vest-est.
- raurile au in partea de vest o directie de curgere nord-sud, iar pe masura ce ne apropiem spre est, spre
zona de subsidenta acestea capata directii noi, adica nord-vest, sud-est, vest-est, si chiar se curbeaza
spre nord.
- relieful este reprezentat prin campur intinse, intrerupte de vai, cu lunci largi, insotite de zavoaie.
- raurile au un numar redus de terase, cele mai multe inregistrandu-se de-a lungul Dunarii, sunt
prezente crovurile, dar si dunele de nisip depuse pe terasele Dunarii, Oltului, Jiului, dreapta Ialomitei,
Buzaului, Calmatuiului si stanga Siretului.
 - principalele tipuri si subtipuri de campii sunt:
1. Campii Piemontane: sunt situate in nordul Campiei Romane, au altitudini de 200-300 m si sunt
alcatuite din pietrisuri.
a. Campii Piemontane vechi Getice: Campia Salcutei la vest de Jiu, Campia Leu-Rotunda intre Jiu si
Olt si Campia Iminogului aflata in nordul Campiei Boianului.
b. Campii Piemontane cu strate de Fratesi: Campia Hurlui, Campia Burnas
c. Campii Piemontane Subcarpatice: formate pe un fundament subcarpatic peste care s-au depus
aluviuni, mai ales in zona teraselor ce patrund in golfurile subcarpatice: Campia Targovistei, Cricov,
Ploiesti si Joasa a Ramnicului.
d. Campii Piemontane terminale: au aspect de conuri complexe: Campia Vlasiei, Mostistei, Lehliu,
Padinei, Ianca.
2. Campiile de Glacis
a. Campii de Glacis subcarpatic apar la contactul cu Subcarpatii la est de Teleajan, pana la conurile
Buzaului si Putnei.
b. Campii de Glacis premoldav: provin dintr-o campie piemontana intre Siret si Prut, apoi terasata si
glacisata: Campia Covurlui.
c. Campii de Glagis piemontan predobrogean: intre Dobrogea de sud si Baragan, dar din care au mai
ramas doar Campul Hagiei si o mica zona la nord de Ialomita.
3. Campii de terase: Campia Olteniei, Campia Pitesti, Campia Tecuci.
4. Campii de subsidenta: suporta si in prezent miscari neotectonice de afundare cum ar fi: Campia
Titu, Campia Pucheni (Gherghita), Campia Saratei, Campia Buzau- Calmatui, Campia Siretului
Inferior.
5. Campii Tabulare: provin din fostele balti dunarene extinse pe diagonal Baraganului de sud si
Central: Campia Marculesti, Campia Strachinei, Campia Viziru.
Subdiviziuni:
Se intalnesc doua mari unitati morfogenetice:
1. Campia Getica Piemontana si de terase
2. Campia limanelor piemontan-terminale, campii de glacisuri, de subsidenta si tabulare.
Principalele sectoare sunt:
1. Campia Olteniei: campie piemontana veche, de terase si tabulara cu dune fixe: Campia Blahnitei,
Campia Bailestilor, Campia Romanati, Campia Desnatui.
2. Campiile dintre Olt si Arges: Campia Pitestilor- cu terase in evantai, Campia Gavanu-Burdea – intre
Vedea si Arges, Campia Boianului intre Olt si Vedea, si Campia Burnasului cu aspect de platou intre
Arges si Dunare.
3. Campia Bucurestiului: campie complexa: Campia Targoviste-Ploiesti campie piemontana, Campiile
Titu-Gherghita de subsidenta si Campia Vlasiei – tabulara.
4. Campia Baraganului: cuprinde campii tabulare foarte largi afectate de fenomene de seceta: Baraganul
Ialomitei la sud de Ialomita ce cuprinde Campia Mostistei si Campia Hagieni; Campia Baraganului
Calmatuiului aflata la sud de Calmatui si Campia Brailei intre Calmatui si Buzau.
5. Campia Siretului Inferior – prezinta caractere complexe: Campia Siretului Inferior de subsidenta,
Campia Ramnicului piemontana, Campia Tecuci si Covurlui tabulare cu dune.