CÂMPIA ROMÂNĂ

CLASA A 12-A

1. Poziţia geografică:
în partea de sud a țării
2. Limite:
Podişul Getic, Subcarpaţii Curburii şi Podişul Moldovei – în N
Dunărea - în E, S & V
3. Caracteristici generale:
a. Formare:
Este o regiune de platformă
S-a format pe locul unui fost lac, prin umplerea acestuia cu sedimente aduse de râurile ce
coborau din Carpați
b. Substrat:
este alcătuit din formaţiuni sedimentare recente peste care s-au depus un strat de loess cu
grosimi ce cresc de la V spre E(6-40m)
c. Orientare:
orientare N-S, după cum curg râurile, dar şi V-E,cum s-au retras apele marelui lac.
d. Altitudini:
Altitudinile medii sunt de 50-90m,
Altitudinea maximă 320m -340m (C. Piteștilor)
Altitudinea minimă 5m la vărsarea Siretului în Dunăre
e. Forme și tipuri de relief
Relieful este caracterizat prin văi largi, cursuri rătăcitoare şi câmpuri, ca nişte platouri
cu mici adâncituri de tasare denumite crovuri, care la ploi sunt umplute cu apă dând
naştere lacurilor sărate și amare
Tipuri genetice de câmpii
– câmpii înalte (piemontane, glacis), de 200-300m.
– câmpii joase de subsidenţă(de lăsare)
– câmpii orizontale (tabulare)
– câmpii de terase cu dune
f. Resurse naturale:
resurse de petrol şi gaze naturale, soluri fertile, materiale de construcții.
4. Subdiviziuni
a. Câmpia Olteniei – la vest de Olt, fiind cea mai veche şi îngustă câmpie de terase,
înclinată de la N-S, acoperită cu dune. Subunități: Câmpia Romanați, Blahniței și Desnățui
b. Câmpia Teleormanului - între Olt şi Argeş. câmpii înalte: Piteştilor şi câmpii orizontale:
Boianului, Burnasului, Găvanu-Burdea
c. Câmpia Ialomiței: câmpii înalte: Ploieştilor şi Târgoviştei; câmpii joase: Titu-Sărata-Gherghiței;
câmpii orizontale: Vlăsiei (cunoscută prin întinderile de păduri din trecut)
d. Câmpia Bărăganului - câmpii orizontale: Bărăganul de Sud(Călmățui), Bărăganul
Central(Ialomiței), Bărăganul de Nord(Brăilei), Mostiştei.
e. Câmpia Buzău-Siret – între Buzău, Siret, Dunăre şi Podişul Moldovei cu acumulări de
nisipuri, loess şi crovuri. Câmpii înalte:Râmnicului şi Panciu/Focşani;
câmpii joase: Buzăului şi Siretului Inferior cursuri puternic meandrate; câmpii orizontale:
Galațiului(Tecucilor, Covurlui).
f. Lunca Dunării & Bălțile Dunării :
Se întinde de-a lungul fluviului Dunărea, de la intrarea în Câmpia Română (Drobeta -
Turnu Severin), până aproape de Deltă, mărginind la sud şi est Câmpia Română;
Lăţimea este de 20-25 km (30 km) – la Insula Mare a Brăilei;
Modificată prin desecări şi îndiguiri pentru mărirea suprafeţelor agricole;
În amonte de Călăraşi Dunărea se împarte în câte două braţe: Dunărea şi braţul Borcea
(formând Balta Ialomiţei, în sud) şi Dunărea şi braţul Măcin (formând Insula Mare a
Brăilei, în nord).