Curs 1

Metodele de cercetare in turismul balneoclimatic

Progresul stiintific in procesul belneo a avut un ritm lent, chiar daca relatia dintre elementele
climei si organismul uman a fost intuita de multa vreme. Principalele metode de cercetare in turismul
balneo la nivel international au fost elaborate de cercetatorul Tromp, iar in Romania de catre Nicolae
Topor. Se pot separa 3 mari metode de cercetare in turismul balneo:
1. Metode empirice ( metode indirecte si directe)
Metoda indirecta a geog medicale se refera la elaborare de harti ale distribuitiei geogf ale
datelor de mortalitate si morbiditate dupa varsta, boala sau dupa perioada+ harti climatice si indici
climarici ale unor elmente care pot sugera o anumita caract a turismului balneo.
Metoda directa prin analizarea compararea datelor meteorologice si chinice este o metoda mult
mai exacta. In acest scop se intocmeste un jurnal de bord in turismul balneoclimatic care cuprinde
principalele elemente meteorologice si caracteristicile sinoptice ale hartilor zilnice ale vremii. Erorile
posibile pot aparea datorita diagnosticului, inregistrarii, tratamentului medical, conditiilor
meteorologice considerate dezagreabile, dar si anumite erori datorita diferentelor de varsta, de sex, de
profesiune si chiar de statut social.
2. Metode experimentale
3. Metode statistice
2. Metodele experimentale
Se aplica in cadrul aclimatizarii, la schimbul de temperatura, de umezeala sau de presiune
atmosferica. Aceasta aclimatizare se realizeaza cu ajutorul camerei climatice in care se pot controla
principalii parametrii meteorologici ( temp aerului, umezeala, miscarea aerului, presiunea atmosferica,
ionizarea si radiatia fie inflarosie sau uv), limitandu-se astfel conditiile de vreme reale in variatia lor.
Influenta acestora este studiata la nivelul presiunii sangelui, a continutului de hemoglobina, dar si a
altor componenti fizico-chimici. De asemena, se analizeaza starea de comfort termic, dar si capacitatea
respiratorie.
3. Metodele statistice Se refera la abaterea standard la mediile progresive, testul de variatie sau
probabilitatea lui Gauss. Folosirea retelei de statii meteorologice cu datele stocate ulterior in arhivele
institutelor de specialitate, prezinta insa un interes limitat pentru valorificare in turismul balneoclimatic.
Metode si mijloace de cercetare in turismul balneoclimatic
Metodele de cercetare in turismul balneoclimatic fac referire la urm aspecte:
- Analiza elementelor fizico-geografice ale teritoriului sau regiunii
- Analiza datelor de inregistrare existe la statiile meteo cu perioada lunga de functionare dar si la
statiile temporare special infiintate sau chiar la statiile mobile
- Compararea climatologica intre regiuni

1
- Deductia climatologica si microclimatologica asupra starii atmosferei in care nu a fost posibila
efectuarea unor masuratori, dar s-au realizat observatii vizuale sau au fost obtinute informatii de la
populatia locala
- Inregistrarea rapida in anumite zile la anumite ore cu ajutorul instrumentelor de masurare
amplasate pe un vehicul
- Metoda fotografierii sau a filmarii documentare de la inaltime si utilizarea datelor inregistrare
de satelitii meteorologici
- Metoda cartografierii unor fenomene atmospherice deosebite care pot afecta activitatea din
turismul balneoclimatic ( intensitatea ploilor torentiale, furtuni, grindina)
Mijloacele de cercetare
Principalele mijloace folosite in turismul balneo sunt urmatoarele:
- Statistica meteorologica cuprinsa in sinteza, in anualele meteorologice si detaliat in fisele de
observatie elaborate la statiunile meteorologice
- Observatia vizuala efectuata direct de catre cercetator in timpul sau imediat dupa producerea
unui fenomen atmospheric
- Mijloace de tip cartografic, acestea cuprind atat harti si planuri pe care se inscriu elemente ale
cadrului fizico-geog., elemente care marcheaza punctul de amplasare al statiilor meteo la care se
adauga si alte elemente cu impact negative asupra turismului balneoclimatic (ex: evidentierea
sectoarelor intens poluate din statiunile balneoclimatice sau din zonele urbane, dar si zonele de
inversiune termica mai ales pt statiunile balneoclimatice localizate in dep intramontane, cum ar fii cele
din Dep.Dornelor, Giurgeu, Ciuc, Brasov). Tot in aceasta categorie intra si elementele grafice in special
diagramele pe care se transpun elementele climatice ( presiunea atmosferica, temp si umiditatea aerului
si precipitatiile)
- Mijloace experimentale care sunt mai dificil de aplicat, de ex. pentru a studia modul de
dispersie si stratificare a fumului intr-o zi de acalmie in atmosfera unui oras caz in care se poate
convenii cu conducerile unor fabrici sa modifice emisiile de noxe intr-un anumit interval de timp. Din
mai multe puncta de obs se fotografiaza si carteaza atat distributia fumului si a noxelor. Experianta s-ar
putea repeta in zilele cu vant din diferite directii si cu diferite intensitati.

2
Curs 2
Influenta vremii asupra turistilor din statiunile balneoclimaterice
 Radiatia solara in toate formele pe care le are inflarosie, vizibila sau uv are o mare influenta
asupra turistilor din statiunile balneoclimaterice, manifestand atat efecte positive cat si negative. Astfel
radiatia inflarosie are efecte benefice mai ales asupra turistilor cu afectiuni reumatismale, cu boli
neurologice sau musculare, cu raceli sau sinuzite, deoarece acest parametru meteorologic intensifica
circulatia sangelui, favorizeaza eliminarea rapida a toxinelor din organism si intareste tesuturile.
Expunerea indelungata a pielii determina incalzire excesiva, inrosirea pielii, arsuri la nivelul ochilor,
putand sa apara afectiuni precum cataracta, oftalmia sau paralizia irisului. Radiatia vizibila de lumina
alba a zilei care permite desfasurarea tuturor activitatilor turistice, mentinerea in stare normal a pielii
dar si a sistemului nervos central. Radiatia ultravioleta favorizeaza direct si indirect activitatile turistice
determinand pigmentarea pielii, formarea vitaminei B2, stimularea secretiei gastrice, a glandelor
endocrine, a respiratiei, a metabolismului, a sistemului imunitar, prevenirea rahitismului, dar si
producerea de ioni si ozoni in atmosfera inalta.
Expunerea brusca si indelungata la radiatia uv are insa si efecte negative de exemplu arsuri,
ofalmie sau in cazuri extreme tumori ale pielii (cancer de piele). Arsurile apar deobicei din neatentie ca
urmare a expunerii la soare a turistilor in scopul pigmentarii pielii si daca ajung de gradul 1 sau 2 pot
provoca chiar moartea. Oftalmia afecteaza mai ales alpinistii datorita reflexiei puternice a radiatiei uv
de catre stratul de zapada sau gheata. Tumorile cutanate apar in situatiile in care pielea se murdareste
frecvent cu diferite substante fotosensibile de natura antropica.
 Temperatura aerului
In limite normale temp aerului este benefica turistilor si permite desfasurarea activitatilor
turistice, insa daca aceasta oscileaza brusc si atinge valori extreme poate provoca diferite accidente prin
excese de caldura (insolatie, hipertermie, deshidratare excesiva) sau prin deficit de caldura (degeraturi,
hipotermia). Insolatia este primul stadiu in expunerea excesiva a turistilor la o temp prea ridicata, ea
manisfestandu-se prin ameteli, greturi, varsaturi, dureri de cap sau chiar stare de lesin si se poate
remedia prin transportarea turistilor intr-un loc cu temp mai mica, dar si consumul de lichide la temp
camerei de aprox 20 grade.
 Deshidratarea excesiva
Consta in pierderea excesiva a apei din corp si se manifesta prin sete continua, in cazul unei
deshidratari de 2%, prin oboseala accentuate, apatie sau agresivitate daca deshidratarea ajunge la 4%,
epuizare fiziologica daca este la 6%, confuzii mentale la 8%, si chiar moartea la 15% prag atins in 10
zile in zona temperate si aprox 15 ore in zona calda, desertica daca apa lipseste cu desavarsire. Prin
deshidratare se pierde si o cantitate mare de minerale, pierdere evidentiata de contractii musculare,

3
greturi, varsaturi, lipsa apetitului sau pierderea in greutate care se poate oprii printr-o hidratare intense
4-8 L de apa pe zi, in asociatie cu saruri de calciu, magneziu, potasiu sau sodiu.
Hipertermia apare atunci cand organismul nu-si mai poate mentine echilibrul caloric datorita
expunerii la temp ridicata, fapt ce il deregleaza fiziologic, numai poate elimina prin transpiratie
surplusul de caldura, isi pierde cunostinta, iar cand temp corpului atinge 42ºC survine moartea. Daca nu
este foarte grava hipertermia se poate atenua prin impachetari cu prosoape ude, cu bai reci si lichide
reci. Degeraturile apar datorita condensarii vaporilor de apa proveniti din transpiratia pielii si a temp
scazute care afecteaza diferite parti ale corpului (degete, urechi, nas). Aceste accidente apar mai des la
alpinisti, dar si la turistii echipati necorespunzator in timpul ascensiunilor si escaladarilor montane, dar
si in areale geografice cu geruri frecvente. Uneori se pot vindeca medical, insa in cazuri extreme este
nevoie de amputarea zonelor afectate. Hipotermia se produce datorita expunerii indelungate la temp
scazuta si are ca efect dereglarea termica a organismului, respectiv scaderea temp interne care nu-si mai
poate mentine constant temp si se manifesta prin frisoane puternice la 37ºC, iar daca temp continua sa
scada, apare starea de epuizare si chiar pierderea cunostintei la 31ºC, rigiditate musculara la 30ºC si
stop cardiac la 24ºC ca urmare a acumularii dioxidului de carbon in sange. Aceste accidente pot fi
attenuate sau evitate prin frectiuni cu zapada sau baie cu apa calda, printr-o alimentatie bogata, exercitii
fizice regulate, dar si prin imbracaminte izolatoare insa lejera pt a nu incurca circulatia sangelui.
 Umezeala aerului
Din punct de vedere hidric, turistii au o stare de comfort daca umezeala relativa este cuprinsa
intre 40-60%. Daca umezeala este mai mica de 30%, aerului este considerat foarte uscat, daca este
cuprins intre 31-51% aerul este uscat, intre 51-81% umiditatea este normal, intre 81-99% aerul este
foarte umed, daca atinge 100% este saturat, iar daca depaseste 100% aerul este suprasaturat. Aerul
umed nu este favorabil activitatilor turistice deoarece reduce transpiratia prin care organismul lupta
impotriva caldurii, favorizeaza dezvoltarea microbilor, amplifica senzatia de frig, favorizeaza aparitia
durerilor reumatice sau agraveaza crizele in cazul persoanelor asmatice. Aerul uscat este cel mai
favorabil turistilor si activitatilor turistice, deoarece revigoreaza organismul si da o stare buna mai ales
daca aerul este rece, deoarece aerul uscat usuca nasul, provoaca dureri de cap si da o stare generala de
moleseala.
 Ceata si pacla
Ceata daca este subtire si de scurta durata, in sensul ca dureaza 5-10% din timpul unei zile
imprima turistilor o senzatie placuta de inviorare, insa daca aceasta este groasa si persistenta are actiune
negative asupra turistilor si activitatilor turistice, determinand urmatoarele: reducerea vizibilitatii si
incurcarea turistilor care pot ratacii drumul, pot pierde obiectivele turistice si in cazuri extreme isi pot
risca viata mai ales iarna atunci cand se confunda usor cu zapada, relieful dispare, iar inaintarea este
mult ingreunata. Aceasta poate determina si ascunderea peisajului, reducerea temp aerului, ingreunarea

4
respiratiei, slabirea tesuturilor si aparitia racelii, dar si transportarea la mare distanta a germenilor unor
epidemii.
Pacla are numai efecte daunatoare. Aceasta reduce vizibilitatea si creste frecventa accidentelor
de circulatie, mareste numarul bolilor respiratorii (Londra in saptamana 4-9 decembrie 1952 atunci
cand aproape 4mii de oameni si-au pierdut viata, iar nr internarilor cu boli respiratorii sau boli ale
sistemului circulator au fost de 4 ori mai mare decat in anii precedent ca urmare a paclei groase,
determinate de fumul gros rezultat in urma arderii carbunilor pentru incalzirea locuintelor).
 Norii si nebulozitatea
Exceptand genul cumulonimbus cu dezvoltare mare pe verticala, celelalte tipuri de nori nu au
efecte patogene, dar influenteaza turistii la nivel psihologic si fiziologic. Norii superiori din genul
Cirrus, Cirrocumulus si Cirrostratus, fiind situati la inaltimi foarte mari si alcatuiti numai din
cristale de gheata nu dau precipitatii si sunt strapunsi usor de radiatia solara, astfel incat permit
desfasurarea tuturor activitatilor turistice, inclusiv a helioterapiei in statiunile balneo litorale. Turistii
trebuie sa stie ca din momentul aparitiei lor pe cer, vremea se va schimba brusc intr-un timp scurt (24
ore) sau cel mult 3 zile, deoarece acesti nori chiar daca nu dau precipitate, au insa alte aparitii noroase
precipitante, cum sunt norii Altrostratus si Nimbostratus, cel mai bun indiciu in acest sens
constintuindu-i norii Cirrus de mare altitudine. Schimbarea brusca a vremii din aceste statiuni mai este
anuntata si de speciile Castellanus, precum si de norii Cirostratus Fibratus si Cirrocumulus Lacunosus.
Norii Altoclumulus genereaza precipitatii scurte, insa anunta sosirea unor episoade cu precipitatii
bogate, in special speciile Castellanus, Radiatus impiedicand helioterapia.
Norii Altrostratus influenteaza turismul mai ales prin varietatea Opacus, care impiedica helioterapia,
deoarece opacizeaza cerul si genereaza precipitatii, de obicei slabe cantitativ, dar care pot deveni
inseminate daca stratul de nori se ingroasa si coboara asupra suprafetei terestre. Iarna determina ninsori
intermitente si abundente si sunt insotiti de nori anexa de tip Pannus, care reduc foarte mult
vizibilitatea.
Norii Nimbostratus sunt cei mai nefavorabili turismului, deoarece fiind josi si grosi intuneca foarte
mult cerul, reduc foarte mult vizibilitatea si genereaza precipitatii de lunga durata care pot afecta
teritorii intinse cu suprafete chiar si de sute de km². Acesti nori nu sunt buni indicatori ai evolutiei
vremii, deoarece in momentul in care turistii constata aparitia lor pe cer, vremea se schimba radical, in
sensul ca ploua sau ninge abundant, vantul bate frecvent in rafale, cerul este intunecat, asemandadu-se
cu nori Cumulonimbus de care se deosebeste doar prin lipsa grindinei. Norii Stratocumulus datorita
faptului ca genereza precipitatii rar si in cantitati mici, se formeaza seara si dimineata si au o durata
scurta de viata neinfluentand activitatile turistice din statiuni. Norii Stratus desi nu genereaza
precipitatii abundente, doar burnite slabe, influenteaza negativ turistii si activitatile turistice in zonele
de campie si deal, deoarece sunt foarte josi si reduc mult vizibilitatea, mai ales iarna atunci cand se pot

5
mentine mai multe zile la rand. Vara si la munte au o influenta redusa, datorita disiparii lor rapida in
special dimineata sub actiunea razelor solare care ii pot transforma in Cumulus dar si datorita piscurilor
montane situate deasupra lor. Norii Stratiformi mai grosi, Altostratus, Stratus, desi reduc foarte
mult vizibilitatea, au si efecte pozitive ajutand in ascensiunile montane, atat vara cat si iarna. Astfel
vara, reduc insolatia care oboseste mult turistii, deci micsoreaza transpiratia si oboseala organismului si
de asemenea, reduc temp aerului si radiatia caloric degajata de stratul de roci. Iarna acesti nori, mentin
o temp constanta impiedicand racirea aerului noaptea, fapt ce favorizeaza ascensiunile chiar si in zona
alpina.
Norii Cumulus favorizeaza in general turismul deoarece apar sunt forma unor gramezi mici care
acopera partial si temporal soarele, nu genereaza precipitatii si doar umbre ce revigoreaza turistii din
ascensiuni montane sau impiedica supra-incalzirea turistilor de pe plaja statiunilor balneo litorale.
Norii Cumulonimbus au influenta cea mai negative asupra turistilor, nu atat pentru ca schimba
aspectul vremii pe timp scurt, generand averse, cat mai ales descarcarilor electrice, vantului puternic si
grindinei. Acesti nori pun in pericol viata turistilor indiferent de statiune prin descarcarile electrice care
sunt cu atat mai puternice si mai periculoase cu cat creste altitudinea, turistii situandu-se in acest caz in
interiorul norului.
Pentru a nu-si pierde vacantele turistii trebuie sa cunoasca si alte aspecte legate de aspectele
norile in regiunile turistice. Astfel pe continente, la altitudini joase in decursul unei zile norii se
dezvolta mai ales dupa-amiaza, in special norii Cumulus si dimineata inainte de rasaritul soarelui, norii
Stratus, iar in decursul unui an este mai mica iarna deoarece norii stratiformi coboara pe vai si mai
mare vara datorita convectiei orografice. Pe mari si oceane in schimb, nebulozitatea este mai mare vara
si mai mica iarna, iar in decursul unei zile este mai mare noaptea atunci cand se formeaza norii
culiformi si mai mica ziua deoarece apa se incalzeste mai greu, nu exista miscari convective, astfel
predomina norii stratiformi care se risipesc dupa-amiaza.

6
Curs 3
Influenta precipitatiilor atmosferice asupra turistilor si activitatilor turistice
In general precipitatiile atmosferice au aspect nefavorabil, atat asupra turistilor cat si a
activitatilor turistice mai ales in momentul producerilor daca sunt sub forma de zapada intrucat
impiedica accesul si pot provoca avalanse daca sunt in exces au daca sunt insotite de temp scazuta sau
vant puternic, iar turistii mai ales cei meteo-sensibili pot fii afectati psihic, numeroase studii aratand
aparitia infartului miocardic, a crizelor de ulcer. Dupa incetarea lor apar insa efecte positive, purificarea
atmosferei, evidentiata de transparenta mai mare a aerului, de vizibilitatea mai buna, de cresterea
numarului de ioni negative, precum si de efectul tonifiant al zapezii asupra sistemului nervos, precum
si de posibilitatea practicarii sporturilor de iarna, atunci cand grosimea ei depaseste 15 cm.
Influenta avalanselor asupra turistilor din statiunile balneare
Avalansa reprezinta o masa de zapada care aluneca sau se rostogoleste cu viteza foarte mare de
50-200 km/h, pe versantii inclinati cu panta de peste 25º si care impinge la vale bolovani, arbori sau
diferite obiecte, marindu-si treptat volumul, greutatea si viteza si distrugand tot ce intalneste in cale. Ea
se formeaza ca urmare a depunerii unui strat gros de zapada, a carui echilibru instabil este distrus usor
de alternanta temperaturii negative cu cea positive, de temp mai ridicata a solului, de ploile si vantul
puternic, de cutremurele, de cutremurele de pamant sau zgomotele provocate de caderea pietrelor, de
turisti, de descarcari electrice sau arme de foc, astfel incat zapada aluneca la vale pe pantele inclinate,
lipsite de vegetatie forestiera sau pe abrupturile pe care se formeaza creste sau cornise de zapada. In
1957 Nicolae Topor arata ca exisra 5 tipuri de avalanse: avalanse de fund, in scanduri de zapada, de
ninsoare, in bulgari de zapada si in cornise. Avalansele de ninsoare sunt cele mai periculoase,
deoarece sunt greu de prevazut, se pot produce in timpul ninsorilor abudente alcatuite din cristale de
gheata care cad pe un strat mai vechi, fata de care nu are aderenta si cade la vale sub forma unei pulberi
fine care distruge tot ce intalneste in cale. Avalansele de fund sunt mai putin periculoase, deoarece ele
pot fii prevazute mult mai usor, ele producandu-se in perioade mai calde, ca urmare a topirii zapezii de
jos in sus sau a ploilor cand zapada devine grea si aluneca gravitational, rupandu-se zgomotos in
blocuri immense, fapt ce permite turistilor sa se adaposteasca pe creste. Aceste avalanse se produc de
obicei ziua intre orele 9-12 pe versantii estici, intre 12-14 pe versantii sudici, 14-18 pe versantii vestici
si intre 18-24 pe versantii nordici. Avalansele in scanduri de zapada apar pe partiile de sky unde
exista mai multe straturi de zapada, depuse succesiv ca niste scanduri, primul fiind bine lipit de sol
datorita temperaturii si solului, urmatorul strat este alcatuit dintr-un strat grauntos, mobil, fara aderenta
intre cristale, care au la suprafata o crusta inghetata, iar ultimul este alcatuit din mazariche moale, care
fiind slefuit de care vant formeaza o alta scandura de gheata. Avalansele in bulgari de zapada se
produc regulat la aceleasi ore in zilele mai calde de primavera, pe versantii abrupti sau pe hornuri acolo
unde datorita dezghetului zapada se desprinde si se rupe in bulgari, alunecand pana la baza muntelui.

7
Avalansele de cornise apar iarna datorita supraincarcarii corniselor cu zapada, dar si primavera cand
zapada se topeste, se desprinde de pe cornise si aluneca la vale.
Pentru a le evita turistii trebuie sa foloseasca traseele marcate, sa traverseze cat mai aproape de
culme, dar trebuie sa evite zgomotele de pe cornise, sa transporte greutati cat mai mici pentru a fii
mobili in caz de avalansa, sa aleaga perioada prielnica drumetiilor.
Influenta presiunii atmosferice asupra turistilor si activitatilor turistice
Nicolae Topor in 1957 demonstreaza faptul ca pe un om de inaltime medie 1,65-1,70 apasa o
greutate a aerului de 15.400 de kg, greutate suportata de catre ei datorita fortei elestice a aerului si a
lichidelor pe care le contine omul. La acest rezultat s-a ajuns datorita faptului ca o coloana de aer
echilibreaza o coloana de mercur inalta de 76 cm, cu sectiunea de 1 cm² adica 76 cm³ de mercur. Insa 1
cm³ de mercur are greutatea de 13,6 g, ceea ce inseamna ca greutatea coloanei va fii 1033 g, adica
fiecare centimetru patrat de pe sup corpului uman suporta o presiune de 1 kg si 33 g, ceea ce inseamna
ca un om cu inaltimea medie avand o suprafata de 15.000 cm² suporta 15.400 kg.
Schimbarile semnificative ale aerului produc tulburari in organism mai ales cand se manifesta
brusc si ating valori de 15-20 hectopascali in 24 h. Astfel, daca presiunea creste succesiv, se intensifica
circulatia sangelui, omul are senzatia de frig, respira usor, aerul pare tare si organismul de invioreaza,
dar daca presiunea scade mult si continuu, senzatia este de oboseala, caldura, sufocare, respiratia este
mult ingreunata, apar durerile de cap, starea de nervozitate, chiar mancarime de piele, o stare de
indispozitie generala. La munte odata cu cresterea altitudinii scade presiunea aerului si cantitatea de
oxigen, care pana la inaltimea de 2800 m are efecte benefice asupra turistilor, deoarece le stimuleaza
respiratia, circulatia sangelui, dezvoltarea zonei toracice, locuitorii de la aceste altitudini sunt mai
sanatosi, tuberculoza si astmul, fiind mult mai rar intalnite decat la campie. La peste 1800 m presiunea
scade cu mai mult de 220 hectopascali si are efecte negative, manifestate prin dureri articulare,
respiratie dificila, puls marit, oboseala accentuate, lipsa poftei de mancare, infundarea urechilor, dureri
de cap, somnolenta etc. Aceste manifestari apar datorita scaderii de oxigen care intretin arderile
metabolice in organism si mentin temp corpului la 37ºC. Urcand, temp aerului scade, intensitatea
arderilor metabolice creste, ceea ce duce la efecte negative. Durerile articulare apar la urcare, datorita
scaderii presiunii aerului si formarii unor basicute cu azot datorita existentei lor in sange, care ajung in
articulatii unde blocheaza vasele capilare si dau dureri mari care se pot remedia prin oxigenare sau
coborare. Durerile de nas si urechi apar doar la coborare, datorita presiunii mai mari ce apasa narile si
casuta timpanului, cel mai mult suferind turistii raciti, cu rinita sau mucus nazal. La urcare aceste dureri
nu apar deoarece aerul din cavitati se regleaza cu cel atmosferic, ca urmare a cresterii presiunii interne,
astfel incat dilate orificiile si canalele, punand sinusurile si timpanele cu aerului atmosferic.

8
Influenta vantului asupra turistilor din statiunile balneare
Vantul in functie de viteza, de temp aerului si de umiditatea aerului, influenteaza turistii, prin
faptul ca in primul rand reduce rezistenta organismului si determina o stare de oboseala, turistii fiind
obligati sa depuna un efort pentru a inainta. Astfel, de exemplu un vant care bate cu 20 km/h apasa
asupra turistilor cu 30 kg/m², care dupa o vreme nu mai pot inaita, iar daca bate cu 100 km/h reduce
temp aerului provocand degeraturi iarna, reduce vizibilitatea la cativa m sau spulbera zapada. De
asemenea, vantul influenteaza turistii si prin faptul ca amplifica senzatia de frig, de ex un vant care bate
cu 70 km/h la temp aerului de 10-15ºC si umezeala aerului foarte mica de 20%, determina o senzatie de
inghet, evidentiata de invinetirea pielii, inrosirea ochilor. Se adauga deshidratarea organismului si
determina senzatia de sete, datorita mucoaselor nazale si bucale, moleseste organismul daca este cald si
umed, tonifica organismul daca vantul este cald. In timpul brizei de zi in zona litorala, aerul racoros si
umed vara, cu aerosoli de sodiu si de iod, cu aeroionizare moderata, determina racirea corpului,
cresterea evaporatiei la nivelul pielii, iritarea sistemului nervos, iar in regiunile umede creste frecventa
mortalitatii prin tuberculoza, iar briza de noapte aduce un aer mai uscat, cu aeroionizare redusa si
pozitiva.

9
Curs 4
Influenta asupra turistilor si activitatilor turistice
In functie de centrul baric, care le deplaseaza masele de aer au urm influente directe asupra
turismului:
- Masele de aer ciclonice determina o vreme instabila, nefavorabila activitatilor turistice,
datorita precipitatiilor si vanturilor puternice, care in anumite conditii pot avea efecte dezastruase, iar
turistilor le induce la nivel psihic o anumita stare de agitatie, nervozitate, insomnia, respectiv
patrunderii organismelor in corp si aparitia infectiilor ca urmare a scaderii ph-ului, a dilatarii vaselor de
sange, a cresterii permeabilitatii capilalelor la nivel fiziologic si psihologic.
- Masele de aer anticiclonice induc o vreme favorabila turismului atat vara cand vremea este
calda, cu nori culiformi dezvoltati pe verticala, dar si iarna atunci cand ceturile joase norii stratiformi
josi si inversiunile termice associate, permit ascensiunea montana, iar turistilor le induce o stare de
liniste, calm, somnolenta si mai rar de apatie, datorita scaderii temp aerului, cresterii presiunii
atmosferice, intensificarii aeroionizarii care determina cresterea tensiunii arteriale, a ph-ului, a cantitatii
de calciu, fosfor, potasiu sau de clor in organism, respective amplifica activitatea centrului nervos
central si tesutului muscular.
Influenta fronturilor atmosferice asupra turistilor din statiunile balneare
Indiferent de tipul de frontal atmosferic, fie cald, rece sau ocluz, acestea impiedica sau
influenteaza de cele mai multe ori negative activitatile turistice din statiunile balneare, atat datorita
precipitatiilor, cat si datorita nebulozitatii accentuate.
Frontul cald are efecte inainte de sosire, respectiv amplifica starile nervoase si iratibilitatea,
reduce atentia si capacitatea de concentrare, provoaca insomnie, cresterea tensiunii arteriale, a
glicemiei, scade ph-ul si rezistenta organismului la agentii microbieni.
Frontul rece are efecte care apar dupa trecerea lui peste un anumit teritoriu, respective
determina scaderea glicemiei, a tensiunii arteriale, a numarului leucocitelor si in acelasi timp
favorizeaza aparitia crizelor de astm, afectiunilor respiratorii sau a durerilor reumatice.
Influenta ciclonilor si anticliclonilor asupra turistilor din statiunile balneare
Ciclonii respectiv zonele de minima presiune atmosferica si anticiclonii, respectiv zona de
maxima presiune atmosferica, influenteaza turistii si activitatile turistice, astfel:
- Ciclonii au cele mai neplacute efecte prin fronturile meteo specific, daca se formeaza in zona
temperata si mai ales prin activitate tipica a celor tropicali formati in zona calda
- Aceste efecte neplacute sunt puse pe seama instabilitatii mari a aerului intrucat aerul este mai
cald, mai usor si mai instabil. In felul acesta sunt favorizate procesele de cumulizare, drept urmare
umezeala este ridicata, cantitatile de precipitatii sunt mari, iar nebulozitatea accentuate.

10
- Anticiclonii determina in general o vreme stabila, o vreme frumoasa, mai ales cei subtropicali,
asa cum este anticiclonul azoric insa cei formati in zona temperate, asa cum este anticiclonul est-
european, Siberian sau Canadian, determina ierni foarte reci cu geruri aspre care impiedica
desfasurarea activitatilor turistice si au efecte negative asupra starii fizice si psihice a turistilor, chiar
daca nebulozitatea este mica, iar durata de stralucire a soarelui este mare

Influenta fenomenelor optice, acustice si electrice din statiunile balneare

Fenomenele optice
Au in general o influenta pozitiva, deoarece determina o serie de imagini foarte frumoase care
incanta privirea si in acelasi timp constituie elemente de prognoza, utile turistilor.
Fenomenele electrice
Au cea mai mare influenta asupra turistilor, deoarece actioneaza direct asupra lor prin ionizarea
aerului, prin electricitatea aerului si prin trasnet. Ionizarea aerului influenteaza turistii prin intermediul
plamanilor, tesuturilor diferitelor organe, dar si prin centrii nervosa care controleaza activitatea
organelor, determinand efecte nefavorabile daca predomina ionii pozitivi, respectiv oboseala, dureri de
cap, respiratie ingreunata, anxietate, iratibilitate, pierderea puterii de concentrare si a dorintei de a
muncii si stare depresiva, dar si efecte favorabile daca predomina ionii negative, efecte manisf prin
satisfactie, euforie, tonus muscular, activitate intelectuala, intarzierea procesului de imbatranire si in
acelasi timp atenueaza suferinta de astm, hipertensiune, nevroze, gripa, surmenaj, alergii respiratorii,
tulburari endocrine, insomnia, exeme, urticarii, arsuri sau cicatrici. Electricitatea aerului solicita turistii
sa se adapteze permanent la liniile de forta, care caracterizeaza campul de aer, a carui intensitate
variaza intre 50-150 w/m pe timp senin, 450 w/m in apropierea norilor, 1000-10.000 w/m sub nori si
15.000-30.000 w/m in timpul descarcarilor electrice in norii culonimbus. In apropierea liniilor statiilor
si echipamentelor electrice de inalta ternsiune se creaza un asa zis camp aeroelectric indus 40.000-
140.000 w care determina f multe tulburari neurologice, o stare generala de slabiciune, somnolenta,
cefalee, scaderea memoriei si o stare generala de moleseala. Trasnetul este cel mai periculor fenomen
electric, deoarece din cauza lui anual se inregistreaza mii de decese, mai ales in urma descarcarilor
electrice produse in norii culonimbus care electrizeaza direct sau indirect de la distanta. Omul este un
bun conducator de electricitate si risca sa fie transit cu cat se apropie de norii orajosi si mai ales pe
crestele muntilor acolo unde potentialul electric este mai mare, aerului mai umed si vantul mai
puternic, insa poate fii transit si indirect prin influenta atunci cand sta sub un nor incarcat electric
pozitiv, momentul in care capul si pieptul turistului sunt incarcate pozitiv, iar picioarele negativ.
Principalele masuri de protectie pe care le pot lua turistii sunt: sa mearga in urma norilor culonimbus,
iar daca norii se apropie la mai putin de 3km, turistii trebuie sa-si schimbe directia de deplasare si sa
coboare de pe creste, iar daca sunt la o distanta mai mare de 5 km, turistii pot continua traseul pe

11
creasta chiar daca genereaza precipitatii si descarcari electrice, turistii trebuie sa evite locurile
favorabile producerii trasnetelor (creste, platouri, varfuri, terenuri argiloase, terenuri cu o concentratie
mare de fier, liniile electrice, copacii, stalpii, stancile ascutite) sis a aleaga traseele prin padure si
terenuri calcaroase, sa evite intervalul cel mai favorabil producerii trasnetelor, in general 13-17 si 17-
20, atunci cand aerul este uscat, dar si dupa ora 11 atunci cand aerul este mai umed, turistii trebuie sa se
adaposteasca in camera bine inchisa, vai adanci, pesteri, iar daca sunt surprinsi pe traseu in platouri
deschise ei trebuie sa evite sa stea in picioare si sa se ude mult, corpul ud este si mai bun conducator de
electricitate, sa se culce in jnepenis sau intre doi copaci sau intre doua stanci, iar daca terenul este plan
si lipsit de vegetatie sa stea ghemuiti in genunchi cu capul in jos si boltind spatele in sus. Se recomanda
imbracaminte si incaltaminte din cauciuc sau nailon, care izoleaza cel mai bine. Vremea orajoasa are si
alte efecte: oboseala, dureri de cap, respiratie greoaie, iratibilitate, accentuarea crizelor cardiatice,
hepato-biliare sau reumatice.
Fenomele acustice Ii ajuta pe turisti sa prevada vremea si sa se fereasca de trasnete, intrucat se pot
sesiza fenomele acustice apoi cele optice.
Prevederea vremii de catre turisti pe o perioada scurta de timp prin metode artizanale
Pe langa sistemul national sau regional de prevedere care pesupune un serviciu complicat de
statii meteo si o pregatire speciala, vremea poate fii prevazuta si cu ajutorul unor metode empirice,
bazate pe informatiile furnizate de anumite instrumente meteo, sau observarea plantelor si animalelor.
Aceste metode nu sunt atat de precise, deoarece utilizeaza datele dintr-un anumit punct de observatie,
in care orizontul este mult mai redus, nu poate cunoaste decat o mica parte din zona atmosferei care ii
furnizeaza doar o mica parte din mesajul meteorologic, el neavand posibilitatea de a compara datele cu
altele cum face meteorologul, care in plus dispune si de aparate sofisticate. Acesta este motivul pentru
care previziunea artizanala meteo este o previziune de scurta durata cel mult 24h. Pe de alta parte,
termenul de artisanal, in opozitie cu cel tehnologic indica prognoza asa cum in general, lucrurile facute
manual mai slabe calitativ decat cele elaborate cu ajutorul tehnologiilor de inalta precizie. Cu toate
acestea prognoza meteo artizanala este f utila turistilor montaniazi, de multe ori prognoza clasica si mai
ales cea elaborate pe baza numerica.
Prevederea vremii cu ajutorul instrumentelor meteorologice
Barometru - Masoara presiunea aerului, cele mai bune indicatii, deoarece presiunea scade
semnificativ, atunci cand aerul devine umed, deci permite formarea norilor si precipitatiilor si creste
atunci cand aerul este uscat, lipsit de vapori de apa, cand vremea devine frumoasa. Presiunea poate sa
creasca sau sa scada si datorita scaderii si cresterii temperaturii, insa anumite variatii sunt mici si de
scurta durata. In anul 1957 Nicolae Topor pe baza observatiilor efectuate in tara noastra arata ca
presiunea atmosferica are valori sau are diferite valori normale care variaza in functie de altitudine sau
perioada din timpul anului. De exemplu, la alt. de 1000 m, iar presiunea are val medie 670 mm/col.

12
mercur, primavra 672, vara 675, iarna 676. A stabilit urmatoarele reguli de stabilire a timpului cu
ajutorul barometrului:
1. Daca presiunea este ridicata de peste 600 mm/col. si s-a mentinut constanta in ultimele 24h sau daca
a crescut cu mai mult de 1 mm, vremea va ramane frumoasa si calda, iar daca a fost ploioasa va devenii
uscata
2. Daca presiunea este ridicata peste 600 mm/hg, dar scade lent cu 1-2 mm in 24h, vremea se va
schimba peste 2-3 zile, acest fapt fiind anuntati de norii cirrostratus, concomitant cu cresterea vantului,
se apropie un front atmosferic cald
3. Daca presiunea este ridicata de peste 600 mm/HG, dar scade rapid cu 2-4 mm in 24 h, vremea se
schimba in aceiasi zi, respectiv apar ploi torentiale cu descarcari electrice, vanturi puternice, uneori
grindina, iar iarna ceata si ninsoare slaba mai ales daca se apropie un front rece
4. Daca presiunea este coborata, sunt 596 mm/Hg si ramane constanta, vremea ramane neschimbata, in
general cetoasa si cu vant tare, ori cu ploi temporare, iar iarna cu ninsoare sau averse de ninsoare
5. Daca presiunea este redusa sunt 596 mm/Hg si scade lent cu 1-2 mm in 24 h, vremea continua sa se
deterioreze, respectiv temp scade, vantul creste in intensitate, ceata este din ce in ce mai densa, iar
ploile si ninsorile devin mai abundente
6. Daca presiunea este rece 596 mm/Hg, şi scade rapid cu 3-4 mm/Hg, în 24 h se anunta si ploiu
torentiale insotite de vanturi violente vara si viscol iarnasi de scaderea accentuate a temperaturii
aerului.
7. Daca presiunea este coborata si creste doar cand ploua sau ninge, inseamna ca vremea inchisa se va
mentine mai multe zile
8.. Daca presiunea este coborata si creste lent cu 1-2 mm in 24 h, inseamna ca vremea se va imbunatatii
in cateva zile, iar daca este coborata si creste cu 3-4 mm pe zi, inseamna ca vremea se va insesina peste
cateva ore mai ales cand vantul se roteste si bate din N sau NV.

13
Curs 5
Relatia dintre clima si turism pe teritoriul Romaniei
Resursele climatice au o dezvoltare tot mai mare pe teitoriul Romaniei, deoarece petrecerea timpului
liber in anumite regiuni poate avea un efect pozitiv, imbunatatind organismul, il stimuleaza si il
fortifica insa pot aparea si efecte negative asupra sanatatii oraganismului, asfel cunoasterea resurselor
climatice poate determina valorificarea lord oar in scop pozitiv asupra organismului uman, respective
turismul de agreement , recrrere saau odihna, avand efecte benefice.
Turismul a devenit in ultimul timp o preocupare pentru aproape toata lumea, intrucat cunoasterea
resurselor climatice va determina ca petrecerea timpului liber sa aibe efecte positive asupra
organismului. Dezvoltarea statiunilor din Romania, atat cele din regiunile joase de campie, de deal, de
podis, cat si din regiunile montane, s-a bazat pe studierea amanuntita a resurselor climatice. Aici se
adauga si interventia altor factori, in special factori naturali, asa cum ar fii: relieful, vegetatia, calitatea
peisajului, hidrografia prin cunoasterea apelor minerale, puritatea aerului sau ionizarea aerului, dar si
factori de natura antropica in special, factorii economici, ca de ex apropierea fata de orase, accesul la
elementele natural, dar si existenta/ densitatea cailor de comunicatie si transport. O parte din factorii
naturali a fost studiate in diferite lucrari de specialitate, primul in 1906, lucrare numita ,,Apele minerale
si statiunile climatice din Romania’’. Ulterior au aparut si alte carti sau lucrari de specialitate publicate
de geografi, de fizicieni, dar si de medici balneologi. Toate aceste carti este tratata influenta climatica si
meteorologica asupra organismului uman si implicit asupra activitatilor turistice. De referinta in acest
sens sunt cartile lui Nicolae Topor care a semnat meteorologia turistica sau Ion Stancescu care a scris ,,
meteorologie si drumetie’’ sau Puscasu Valeriu 1932 care a publicat ,,Romania balneara si turistica’’.
Resursele din statiunile balneoclimaterice din Romania au fost cercetate mai putin pe teritoriul
Romaniei, pentru anumite regiuni cu potential turistic ridicat sau pentru anumite statiuni turistice
existand totusi date pe majoritatea lucrarilor de clima. Reprezentative in acest sens sunt: harta climato-
turistica a republicii romane, un articol publicat in revista de catre Ioan Farcas, apoi statiunile climatice
si balneare din Romania lucrare publicata de Constantin Stefanescu 1967, apoi factorii naturali de cura
din statiunile balneo din Romania publicata de Constantin Stoicescu, apoi Cura balenoclimatica de
acelasi autor, meteorologia marina publicata de Liviu Negut, clima Bucegilor scrisa de Mihai
Stoinescu, clima culoarului Rucar-Bran de Elena Teodoreanu, variatia altitudinala a principalor
parametrii climatici din Fagaras de Dumitru Tastea sau particularitatile microclimatice ale statiunilor
din parcul retezat publicata de Ion Farcas. Cea mai noua si mai ampla de acest gen o reprezinta Atlasul
bioclimatului Romaniei aparut in 2008, fiind publica de Stere Ciulache si Nicoleta Ionac.
Factorii energetici sau radiativi
Radiatia solara directa reprezinta componenta spatiala a bilantului radiative, dar si sursa
principala de caldura pt suprafata terestra. Radiatia este factorul climatogen principal ce determina

14
variatii ale climei. Radiatia globala dintre toate tipurile de radiatie constituie o componenta care
influenteaza temp aerului de la suprafata scoartei terestre.
Factorii fizico-geografici
Suprafata subdiacenta active – suprafata topografica prin diferentierile impuse de relief, de
hidrografie, de soluri, intoruduce o suprafata de toopoclimate care isi aduc aportul in variatia locala a
elementelor climatice.
Factorii dinamici sau circulatia dinamica a atmosferei
Circulatia generala a atmosferica ia nastere sub influenta bilantului radiativ neomogen. Acesta
implica deplasari ale maselor de aer pe distante mari sub influenta directa a nucleelor barice. De
asemenea, ea sufera si modificari de neomogenitatea reliefului, de repartitie diferita a maselor de aer a
suprafetelor de apa si uscat sau de miscarea de rotatie a Pamantului.
Temperatura aerului
Ocupa un loc deosebit de important in cadrul parametrilor climatici care influenteaza turismul,
evolutia sa fiind legata de evolutia radiatiei solare. Intra in calcul in special in cazul manisfestarilor
excesive, respectiv vara cand radiatia solara este mare, adesea excesiva, atunci cand devine inadecvata
turismului, la fel si iarna, atunci cand temp coboara sub valori de -15 grade. Temperatura influenteaza
astfel practicarea sporturilor de iarna, helioterapia, dar si petrecerea timpului in natura.
Nebulozitatea
Este un parametru climatic essential pentru practicarea turismului. Astfel, determina in mod
direct durata de stralucire a soarelui, influentand in zona litorala cura heliomarina sau excursiile si
drumetiile in zona montana. De altfel, nebulozitatea influenteaza regimul tuturor elementelor climatice,
la randul ei ea fiind influentata de circulatia maselor de aer si de relief.

Durata stralucirii soarelui

Din punct de vedere al sumelor mediilor anuale inregistreaza valorile cele mai mari in zona de
litoral si in Delta Dunarii si valorile cele mai mici pe varfurile montane inalte si in depresiunile
intramontane, datorita obstacolelor ce limiteaza orizontul, dar si a frecventei mai mari a cetii si a
nebulozitatii stratiforme.
Precipitatiile atmosferice
Sunt o consecinta directa a nebulozitatii. Daca precipitatiile atmosferice sunt lichide ele
reprezinta un parametru climatic restrictiv pt turism deoarece determina sedentarizarea turistilor intr-un
loc si reprezinta un stres pe plan psihologic. Daca precipitatiile sunt solide sub forma de zapada, ele au
un efect pozitiv, benefic asupra starii de bine a turistului, deoarecere pot fii practicate diferite sporturi
de iarna de la sky pana la patinaj. Zapada si acumularea ei sub un strat consistent mai mare de 64 zile
sunt indispensabile practicarii sporturilor de iarna.

15
Presiunea atmosferica
Se defineste ca fiind forta exercitata de aer pe suprafata si reprezinta unul dintre parametrii
fundamentali din meteorologie. Datorita faptului ca relieful Romaniei se desfasoara intre 0 si 2544m
exista diferente de presiune. In zonele montane la alt mai mari, datorita presiunii mai reduse (rarefierii
aerului), pot fii afectati turistii meteosensibili prin aparitia durerilor de cap, palpitatii, ameteli,
insomniei, frecventa ridicata a pulsului, dar si prezenta raului de munte la alt de peste 1000 m. Aceste
reactii apar din cauza rarefierii aerului, dar si a scaderii partiale a oxigenului. Inafara variatiilor de
altitudine, mai prezinta si variatii diurne sau anuale.
Vantul
In Romania, vanturile sunt influentate de circulatiei generale a maselor de aer si de relief, in
special de Muntii Carpati, prin altitudinea si orientarea culmilor. Din punct de vedere turistic, miscarile
de aer si vanturile moderate sunt elemente climatice favorabile si chiar indispensabile unei statiuni
balneo, iar vanturile violente si dense sunt nefavorabile pentru
statiuni. Pentru indeplinirea conditiilor de practicare a turismului in zonele de campie si dealuri, viteza
vantului trebuie sa fie mai mica de 2 m/s. Daca viteza medie anuala a vantului este situata intre 2-4 m/s,
atunci sunt conditii favorabile , iar daca viteza depaseste 4 m/s favorabilitatea este medie sau chiar
mica in cazul in care intensitatea depaseste 6 m/s.
Regionarea favorabila pentru turism a conditiilor climatice din Romania
Complexul condiitilor climatice intr-o regiune turistica determinant este un factor deosebit de
important in cresterea sau descresterea turistilor sau activitatilor legate de acestea. Pentru a rezolva
anumite probleme practice legate de turism, este necesar sa se determine acele variabile climatice, care
excercita influenta asupra turismului, dar si cota fiecaruia dintre acesti factori in valoarea globala a
influentelor. Scara conditiilor climatice din Romania care favorizeaza turismul reprezinta un instrument
de evaluare cantitativa, de tip analitic si sintetic. Acest instrument permite evaluarea analitica intrucat
ia in considerare un nr foarte mare de variabile climatice, dar si ponderea lor specifica in functie de
impactul asupra turismului. Fiecare parametru climatic, are gradatia pozitiva corespunzatoare. In
acelasi timp, acest instrument permite evaluarea sintetica, intrucat valoarea fiecaruia din variabilele
climatice, se clasifica in 4 categorii de favorabilitate, cu limite precis determinate. Deoarece cerintele
climatice pentru turismul din zonele de deal sau campie, difera de cele din ariile montane si in functie
de sezon a fost necesara elaborarea a 4 scale de gradatie diferite, si anume:
1. Scala conditilor climatice estivala favorizante turismului
2. Scala cu favorabilitatea mare si foarte mare
3. Scala cu favorabilitate medie
4. Scala cu favorabilitate mica si foarte mica

16
 Toate cele 4 scale au in vedere coditiile climatice characteristic Romaniei. Fiecare dintre ele
include si o serie de parametrii specifici. Cele mai grele probleme in elaborarea acestor scale sunt puse
nu atat de alegerea parametrilor ce influenteaza turismul, dar mai ales de determinarea ierarhiei cotelor
acestora in valoarea globala a influentelor si a modului de transformare a unitatilor de masura specifice
fiecarui parametru (grade, zile, etc) in unitati de masura comune tuturor, respectiv puncte.
Transformarea in masuri comune (puncte) este realizata pentru fiecare parametru conform unei formule
originale, sintetice. Cativa parametrii pot fii omisi, iar altii adaugati asa cum ar fii: ionizarea aerului,
radioactivitatea atmosferica, poluarea prin depunerea pulberilor sau diverse noxe, dar la nivelul current
abordarii problematice si a posibilitatii de a folosii date meteo se considera aceasta scala ca fiind cea
mai potrivita.
Aceste scale pot fii verificate in mod satisfacator numai prin aplicarea lor in toate treptele de relief, prin
trasarea unei harti cu evidentierea tuturor conditiilor climatice care favorizeaza turismul pe teritoriul
Romaniei.

17