Curs bioclimatologie 07.01.

2020

Clima si comunitatea umana

Principalele problematici legate de influenta climei asupra comunitatii umane sunt cele legate
agro cliamtologie, climatologia constructiilor si climato psihologie.

In ceea ce priveste agro climatologia si climatologia forestiera, acestea sunt doua domenii
importante de climatologie aplicata intrucat culturile cerealiere si padurile contituie mediu important de
existenta si desfasurare a vietii omului.

Analiza factorilor genetici ai climatului si a elementelor climatice propriu-zise, prezinta o finalitate

in studierea conditiilor favorabile sau nu, in ciclul biologic al plantelor de cultura si al vegetatiei forestiere.
La acestea se adauga studiul temperaturii si umezelii solului al evapo-transpiratiei, al feno fazelor
caracteristice, determinarea unor indici agro cliamtici sau silvici, asa cum ar fi suma gradelor de
temperatura, diferita pentru fiecare cultura, indicele de ariditatae De Martonne, sau coeficientul hidro
termic Seleanino.

In ceea ce priveste climatologia constructiilor, deosebit de importante sunt 3 etape de cercetare,

in proiectare si in design, in constructia propriu-zisa, dar si in mentinerea in continuare a cliamtului
interior, in limite satisfacatoare, atat prin controlul termic si ventilatie.

Scolile de bioclimatologie din Europa, au stabilit in a doua jum a sec.XX, nu mai putin de 25 de
factori meteorologiic tehnici, care ar trebui luati in consideratie pentru a satisface exigentele in
proiectare. Un rol important revine planului orasului, in cadrul geografic specific, la care se adauga
iluminarea, poluarea, curentii de aer, materialele de constructie cu conductibilitate termica diferita,
orientarea diferita a ferestrelor in functie de zona, dar si vantul prin sarcina suplimentara care determina
un stres oscilatoriu.

In domeniul constructiilor au fost raportate pierderi materiale importante in conditii de vreme

nefavorabila, in conditii de iarna, de vant sau umezeala.

Pentru cliamtul de interior trebuie sa se tina seama de destinatia incaperii, daca este vorba de
viata sedentara sau activitate fizica, locuinta, teatru , scoli, spitale sau diferite institutii, calculandu-se
temperatura de confort, gradele din timpul zilei de caldura (gradele zi) sau temperaturile ...

Luminozitatea, curentii de micro convectie pornind de la o baza de valori.

Se admit variatii locale de 20-30%, in cererea anuala de caldura, in functie de climat, dar fiind ca
cercetatorii constata ca in zonele calde oamenii petrec afara circa 40-50% din timpul zilei, in timp de in
zoen reci nu mai mult de 5-10%.

In ceea ce priveste climatologia cailor de comunicatii, starea vremii este importanta, intrucat
temperatuta, ceata, poleiul sau alte fenomene climatice extreme, pot perturba circulatia.
 In ceea ce priveste climato psihologia, dintre toate influentele pe care le exercita climatul asupra
manifestarilor libere asupra manifestarilor umana, prima care iese in evidenta este cea care se suprapune
psihicului nostru individual.

In biocliamtologie s-au facut diferite asociatii in bioclimat si caracterul moralului populatiei, al

temperamentului, al mimicii, inteligentei dispozitiei sau activitatilor in general, de exemplu ,limfatismul
Olandezilor datorat umezelii mari, temperamentul lui Mice datorat manifestarilor feohnale din regiunea
in care acesta a fost emis.

Peisajele difera de la un loc la altul, imprimand si caractere esteto-climatice deosebite.

Cliamtul marin de litoral este exemplificat cu apa greceasca sau cea romana.

Cliamtul de campie cu monumentele din Catedrala Shate, iar clima muntilor cu romantismul
secolului 19, dar si intalnirea lui Moise cu Dumnezeu in muntele Sinai.

De-a lungul secolului, in general inaltimile au fost asociate cu casele divinitatilor, incepand cu
Himalaya si continuand cu muntele Olimp, templu zeilor sau muntii ceahlau.

Unele scoli de biocliamtologie propun si o esteto-terapie in cradul psiho si climato terapiei prin
intermediul turismului, in preajma diferitelor manifestari de spiritualitate umana (in cadrul imperiului
roman).

Un domeniu aparte al climatologiie il constituie etno-climatologia si socio-climatologia. In

continutul etno-climatologiei, biocliamtologl Jul Guiard in 1934, discuta existenta si specificul rasei umane
in raport cu principalele climate ale globului. Chiar daca mai tarziu aceste aspecte au fost incriminate ca
facand parte din asa zisul determininst geografic, de catre scoala sovietica de geografie. Unele aspecte
generale nu pot fi negate, ele facand parte din temelia bioclimatologiei.

Ca tipologie antropologii admit o oarecare determinare in functie de adaptarea climatica: nasul

drept, proeminent, ingustat, pentru a incalzii aerul rece inhalat, pielea alaba care reflecta 40% din radiatia
solara, parul fin usor ondulat la rasa alba, parul cret si nasul apaltizat pentru a permite o ventilare mai
mare in climatul cald si umed, pielea neagra ca efect al insolatiei puternice la rasa neagra, in timp ce rasa
galbena prezinta un par gros, lung, lucios, negru, piele galbena, ochiul mongoloid, fata usor oblica, nasul
scurt ca efecte directe ale adaptarii in conditiile unui mod aspru cu vanturi puternice si mari contraste de
temperatura in decursul unui an.

In cadrul acestor rase, sunt numeroase diferente ce tin cu precadere de 2 factori principali: climat
si alimentatie.

Climatul – in functie de cantitatea de oxigen inhalata poate fi considerat un climat mega sfixic, un
climat mezofizic, si oligosfixic.

Cel megasfixic presupune o mare activitate respiratorie in zona montana, acolo unde se dezvolta
rasele cele mai puternice din lume cu talie mare.
 Cel mezosfixic – presupune o activitate respiratoprie medie (in climatul mediteranean) cu o
diminuare a muncii, mai ales fizice si mai putin intelectuale.

Cel oligosfixic – presupune o activitate respiratorie redusa, in climatele marine din regiunile
tropicale, dar si in climatele extreme din regiunile polare si ecuatoriale care detrmina rasele cele mai
astemice de pe glob cu talie mica.

In ceea ce priveste alimentatia, aceasta de regula colecteaza actiunea oxigenului. Nordicii care
mananca mai mult, in special scandinavii sunt de talie mare, desi in genera, hiperborenii(cei nordici) sunt
de talie foarte mica. Viata propriu-zisa a societatii depinde si ea in f mare masura de climat intrucat
elementele climatice (temperatura, umezeala, durata de stralucire a Soarelui) influenteaza aspectele
anatomice.

In climatul cald si umed conditiile de viata sunt destul de nefavorabile cu radiatie luminoasa si
chimica bogate cu umezeala si caldura, ceea ce face ca viata vegetala si animala sa fie dezvoltata in
concurenta aspra cu omul. Aici rasa neagara apare mai bine adaptata, iar colonizarea alba in regiunile
tropicale s-a facut cu pretul unor insemnate, dar si cu modificari genetice. Sansele de morbiditate si
mortalitate au fost foarte mari fiind in timp intr-o oarecare masura ameliorate de o igiena stricta (rasa
negroida).

Bioclimatologii au apreciat o micsorare a statutii tipului alb. Europenii care au venit in America au
descoperit civilizatii autohtone, localizate pe platouri inalte, acolo unde conditiile cliamtice erau mult mai
favorabile decat cele din campie, din cuprinsul climatului cald. In deserturile tropicale si stepe, mediu
geografic a permis aparitia unei vieti, asa zise ratacitoare, dar si dezvoltarea numerica a societatilor
nomade. Regiunile reci, atat de nefavorabile vietii au dus la incetinirea ritmului vietii, in timpul noptii
polare, aparitia hibernarii, dar si o excitatie cu totul deosebita pe numeroase planuri. Odata cu aparitia
luminii, determinand o schimabre totala a timpului de existenta cu un ritm de jumatate de an. Ritmul
existentei, materialul etnic sunt strans legate de adaptarea legata de conditiile de mediu, de expansiune
limitata cu o decadenta evidenta in timp a vietii eschimosilor. Regiunile cu climat temperat, prezinta cea
mai mare dezvoltare a vietii sociale cu un grad de civilizatie superior, cu activitati multiple, dar si cu o
neliniste care a detrminat marile migratii contemporane, precum si expansiunea fenomenului turistic in
ultimele decenii.

Diferenta dintre popoarele sedentare agricole si popoarele migratoare s-au estompat treptat.
Peisajul geografic si clima determina si structuri psihice si etnografice diferite care antreneaza structuri
politice si sociale complexe, structuri astronomice ale anului, calendarul agricol si folclorul legat de
acesta, arta si arhitectura traditionalatoate acestea deosebit de evidente la popoarele cu traditii inca vii,
ele fiind legate de mediul natural specific. De exemplu, casele si bisericile maramuresene cu acoperisuri
puternic inclinate in regiuni cu mari cantitati cu precipitatii atmosferice, casele scunde din zona Greciei de
culoare alba refllectand radiatia solara puternica cu geamuri mici pentru a se apara de insolatia puternica
sau acoperisurile plate, intrucat cantitatea de precipitatii atmosferice este foarte mica.

In cadrul socio-climatologiei este de remarcat si legatura dintre care unii bioclimatologi au

inceercat sa o stabileasca intre activitatea solara si unele fenomene istorice si sociale: migratii, revolte,
diferite miscari populare. In bioclimatologie se apreciaza un coeficient de corelatie de +0,8 unitati intre
energie furtunilor solare care creste excitabilitatea neuro psihica si parosismul activitatilor marilor mase
umane. In biocliamtologie, se face o corelatie intre unele fenomene politice cu activitatea solara:
succesiunea ministerelor liberare si conservatoare in Marea Britanie. Mai nou, in bioclimatologie se
propune o corelatie intre insumarea fortelor planetei Marte cu cele ale Soarelui, cu diferite efecte
violente agresive ale masei umane, manifestate prin greve, revolte, asasinate sau miscari sociale.

Organismele internationale si programele pentru cercetarea mediului si sanatatii

Cercetarile asupra relatiilor vreme sau clima si sanatatea umana sau boala au inceput prin
stabilirea de corelatii intre vreme si morbiditate, dar si studierea incidentei sezonire a bolilor infectioase,
a medicinei statiunilor, a efectelor climatelor extreme pentru membrii expeditiilor, dar si ultilizarea
indicilor de confort in cliamtul de interior, prin camere climatice, prin studii de laborator si de teren cu
privire la limitele tolerantei de adaptare, acliamtizare, rezistenta la caldura sau frig, imbracaminte.
Inceputul colaborarii internationale si al schimburilor de date a avut loc dupa cel de-al doilea razboi
mondial . astfel, in aprilie 1951, a avut loc la Paris primul congres al organizatiei meteorologice mondiale
la care s-au prezentat in cadrul comisiei de climatologie diferite lucrari de specialitate, cele mai
importante fiind aplicarea datelor de climatologie la om, dar si legatura dintre clima si confortul uman.

Preocuparile de medicina geografica vizau distributia bolilor tropicale, cercetarile fiind conduse
de organizatir mondiala a sanatatii, incluzand si capacitatea de performanta fizica, observatii asupra
mortalitatii sau excesul de caldura.

Din 1951 au inceput diferite studii in zonele aride, iar mai tarziu in 1964 au inceput studii de
colaborare a climei cu activitate umana sustinute de organizatia unesco. In martie 1953 la Washington,
s-a stabilit o relatie intre organizatia meteorologica mondiala si organizatia mondiala a sanatatii in
domeniul climatologiei. in 1956, A fost creata societatea internationala de bio-meteorologie, iar in 1960
la Londra a fost stabilit un grup de lucru de bio climatologie umana fiind organizate congrese
internationale din 3 in 3 ani. Au aparut reviste de specialitate diferite periodice stiintifice, precum si un
numar mare de sinteza. Activitatile internationale in domeniu s-au inmultit foarte mult, s-au creat diferite
organizatii stiintifice cu preocupari inter disciplinare: uniunea internationala de stiinte fiziologice si
uniunea internationala de stiinte biologice.

In cadrul organizatiei meteorologice mondiale si al organizatiei meteorologice continentale s-au

constituit mai multe grupe de lucru cu programe de cercetare si aplicare a acestora cu intruniri periodice:
programul de adaptabilitate umana din programul international biologic pe perioade 1968-1972 care si-a
propus amplificarea studiilor genetice si de antropolgie in diferite parti ale lumii si in special in cliamtele
extreme. In 1972 la Stockholm, s-a stabilit grupul de lucru in cadrul organizatiei meteorologice pentru
probelme de mediu cu discutii pentru clarificarea topicelor de biometeorolgie si bioclimatologie umana,
in 1978 se stabileste programul cliamtic mondial pentru sanatatea omului. La aceste intruniri s-au
efectuat propuneri de clasificari de vreme: stres de vreme, indici bioclimatici, diferite studii cronologice,
dar si prevederea bolilor meteorotrope. S-a extins totodata si invatamantul climatologiei medicale in
universitati, efectuandu-se, tot mai des, programe de educatie in biocliamtologie. In 1983 scoala de
bioclimatologie din Germania a prezentat un raport asupra intalnirii expertilor in cliamtologie si sanatatea
omului la Geneva, realizata in cadrul programul de aplicare a cercetarilor....care au prusupus un program
comun intre organizatia ....

Aceasta colaborare a dat nastere unui program amplu in privinta cercetarii bioclimatologice, dar
si cercetarilor de biometeorologie umana cu rol important nu numai in climatologie ci si in medicina.

Principalele aspecte pe care le are in vedere un program de cercetare in bioclimatologie umana

sunt:

1. Introducere – aceasta presupune trecerea sumara in revista a termenilor folositi in doemniul

bio-meterologiei si climatologiei umane, dar si a termenilor de stres, de efort si a factorilor
cauzali, reactivitatea corpului uman, domeniul de aplicare, dar si un glosar de termeni
2. Sistemul uman- presupune analize ale structurii organismului, analizandu-se strcutura
ierarhica a organismului, introducere in diferite sisteme, dar sis chimbul de caldura, termo
reglarea, termo neutralitatea si confortul uman, precum si asnaliza receptorilor si a
variabilelor inclusiv climatice.
3. Analiza sistemului atmosferic- presupune analiza structurii biosferei, a elementelor
meteorologice si a factorlir meterologici, clasificarea cliamtelor si biocliamtelor.
4. Analiza efortului fiziologic si raspunsurile organismului uman la cliamtele extreme si
temperate. Aceasta parte a studiului poate contine 4 sectiuni care tarteaza 3 climate extreme
: altitudine mare, climatele reci si calde, uscate si umede; efectele principale ale cliamtelor
temperate. Fiecare sectiune este compartimentata in 3 parti: partea 1 prezinta si descrie
elementele si factorii biotropici semnificativi pentru climate, parte a doua descriere functiile
fiziologice care s-au schimabt in mod special in anumite climate si explica un model de
raspuns la expuneres acuta si modul de aclimatizare, iar partea a treia descriere evaluarea
biometerologica, cladificarea conditiilor biometeorlogice si a conditiilor meteorologice
variate cu privire la reglarea fiziologica si comportamentale, incluzand aici indici dezvoltati.
Mai sunt analizate climatele de mare altitudine, cliamtele cu temperatura joasa, ridicata, extreme,
evenimente climatice extreme (furtuni puternice, tornade, trombe marine, cutremure,
seceta, ariditate, grindina, ploi torentiale generatoare de inundatii)
5. Analiza variabilelor si modificarilor sistemului uman
6. Analiza climatului din perspectiva activitatii omului sanatos
7. Analiza modalitatii in care climatul a influentat morbiditatea de-a lungul timpului
8. Adaptarea defectuoasa analizandu-se bolile transmisibile, netransmisibile, dar si alte
fenomene (accidente in timpul si in afara muncii, actiuni de suicid sau tulburari mentale)
9. Analiza ampla de biometeorologie umana si aplicata fiind inscrise in detaliu locuintele si
asezarile, sanatatea ocupationala, dar si anumite aspecte legate de vacanta, sport , calatorii,
climato terapie sau previziune meteorologica.
10. Metodologia si descrierea instrumentelor si observatiilor facandu-se la referire la datele
meteorologice, biologice si la metodele folosite pentru elaborarea studiului
11. Concluzii generale si precizarea perspectivelor de viitor