Regionarea spatiului rural si identificarea zonelor rurale operationale 1 1

Aceasta delimitare, Stiintifica nreJimi.a3£5.,c„a.re?Ji,ap^"^amtorrai'r&giuuii

r

pd-Est, pentru spatiul rural al fiecaruia din cele sase judete componente.

3. Z O N E L E R U R A L E D E F A V O R I Z A T E
IN A C C E P T I U N E A PNDR 2007-2013

PNDR 2007-2013, documentul cu caracter legislativ pe baza caruia se acceseaza

bndurile structurale europene pentru agriculture, silvicultura si dezvoltare ruralS in
crioada postaderare mentionatS, trebuie sa reprezinte o continuitate a PNADR
DOO-2006, pe baza caruia s-a accesat instrumentul financiar european de preaderare
APARD, in acelasi scop. Intre cele doua documente trebuie sa existe, intr-o
•recare masura, o continuitate de objective si mSsuri de realizare a acestora, dupa
•m in acel de-al doilea caz, cum era si firesc, au apSrut unele obiective specifice si
fisuri corespunzStoare noi.
Strategia programului in derulare cuprinde patru axe de prioritafi, fiecare
rand prevSzute un numSr de masuri corespunzatoare:
Axa 1: Cre^terea competitivitatii sectorului agricol qiforestier;
Axa 2: Imbunatafirea mediului $i a spafiului rural;
Axa 3: Calitatea viefii in zonele rurale $i diversificarea economiei rurale;
Axa 4: LEADER.
PNDR 2007-2013, aflat in derulare, pune accentul pe competitivitate, mediu,
litatea vietii, avand ca obiective generale cele patru axe prioritare:
- cresterea competitivitatii sectorului agricol si forestier, pe deplin justificata,
torita ponderii importante a celor doua resurse naturale (terenul agricol reprezinta
•% din suprafata tarii, iar padurile 27%);
- imbunatatirea mediului si a spatiului rural;
- calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale;
- implementarea „axei LEADER", care are ca obiectiv prioritar constituirea
\L-uri\or (grupurile de actiune JocaJa).
De aceasta data, conceptul de zone rurale si unitatile teritoriale ca atare apar
r-un document oficial al ministerului care imp/enienreaza politica nationals de
rvoltare rurala.
Dintr-un numar total de 27 masuri, distribuite pe cele patru axe de prioritati, 3
it cu referire directa asupra tipului de zone rurale operationale, 11 mSsuri au
:vantS, iar 13 masuri sunt cu influents asupra acestei categorii de zone.
Pentru analiza ulterioarS se iau in considerare „masurile directe":
- M 2.1.1. „ Sprijin pentru zona montana defavorizatd ";
- M 2.1.2. „ Sprijin pentru zone defavorizate - altele deceit zona montana ";
- M 3.2.2. „Renovarea fi dezvoltarea satelor".
Fata de aceste oportunitSti, autoritatea administrates centrala abilitata cu
nagementul PNDR (respectiv MADR, Directia generals - Dezvoltare ruralS) s-a
1 12 Floarea Bordanc 14

axat cu precadere pe identificarea §i definirea a trei tipuri de zone rurale defavorizate.

intre care cele montane suntprioritare sipreponderente.
Astfel, folosindu-se o metodologie de cercetare stiintificS specifics domeniului
stiintific agrotehnic, avand ca indicator de baza „bonitarea calitStii terenurilor agricole".
au fost determinate trei tipuri de zone rurale pentru politica nationals de dezvoltare
ruralS:
- „ Zona Montana Defavorizata (ZMD) ", determinatS prioritar si exclusiv
dupa doi parametrii geomorfologici - altitudinea si panta - si un indicator de economk
agrara - nota de bonitare a terenurilor agricole. De mentionat ca utilizarea primilor
doi indicatori nu este conforms cu rigorile stiintifice in domeniu. Astfel, acest tip
de zona cuprinde unitStile administrative locale situate la inaltimi mai mari sau
egale cu 600 m, precum si pe cele situate la altitudini de 400-600 m si pante mai
mari sau egale cu 15%;
- „Zone semnificativ defavorizate (ZSD)" - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
(RBDD). In acest caz, bonitarea terenurilor este de 16 puncte (ceea ce inseamnS 46° •
din valoarea medie ponderatS, de 35 puncte), la care se adaugS valorile mici ale
densitStii populatiei;
- „Zone defavorizate in condifii naturale specifice (ZDS)", in care nota de
bonitare este de 28, iar o zona trebuie sa cuprindS eel putin trei unitSti administrative
locale.
Toate aceste trei categorii de zone insumate detin 42,26% din suprafata totali
a tSrii si 34,48% din SAU totals a Romaniei (Tabelul 1).
ZMD corespunde zonei montane in exclusivitate, la care se adaugS, in anumite
cazuri, unele comune din zona subcarpaticS-colinarS. Detin 29,93% din suprafata
totals a tSrii si 11% din populatia totals. Toate comunele si orasele aferente (dea
subiectul acestei categorii i l reprezinta spatiul rural) sunt defavorizate, ceea ce nu
corespunde realitStii. Abateri de la concept: spatiul rural, in analiza de fatS, nu ia •
considerare si localitStile urbane; extinderea, uneori, in zona peri-carpaticS intii
sub incidenta altor aprecieri metodologice; favorabilitatea/dezvoltarea zonei montane
are diferentieri teritoriale, datoritS depresiunilor intramontane si largilor culoare de
vale.

Tabelul 1

Ponderea celor trei categorii de zone rurale asistate financiar

prin fonduri structurale europene (%, 2006)
Indicatori ZMD ZSD ZDS Total
Ponderea SAU defavorizata din SAU Romania 20,14 1,40 12.94 34.48
Ponderea suprafetei defavorizate din total suprafata - 29,93 2,47 9,86 42.26
Romania
Sursa: PNDR 2007-2013.

ZDS detin 9,87% din suprafata totals si 8,06% din populatia totals. Acested
cuprind: arealele din Podisul Moldovei si din Subcarpatii Moldovei; arealele dai
 15 Regionarea spatiului rural si identificarea zonelor rurale operationale 1 13

Subcarpatii Curburii si din estul Subcarpatilor Getici; arealele din Podisul Dobrogei;
arealele de la intrarea Dunarii in Campia Romana, din stanga Dunarii si din stanga
raurilor Motru, Jiu, Ialomita, Calmatui (cu suprafete nisipoase si cu seceta edafica);
arealele din vestul muntilor Banatului; arealele din vestul Podisului Transilvaniei;
arealele din Depresiunea Maramuresului.
Altitudinea, panta si notele de bonitare a terenurilor agricole (determinate de
calitatea solului, climat, relief, conditiile de umiditate a solului) sunt principalii
indicatori utilizati in determinarea celor doua categorii de zone, in acest caz
determinarea a fost incomplete si incorecta.

4. P A R A L E L A I N T R E Z O N E L E R U R A L E O P E R A T I O N A L E
D E F I N I T E D E PNDR 2007-2013 (A) SI C E L E I D E N T I F I C A T E
PRIN P R O I E C T U L CNCSIS 2004-2006 (B),
C A FUND P O T E N T I A L O P E R A T I O N A L E

Se pune in balanta o situatie de fapt prestabilita, acceptata si o situatie

ipotetica, posibila in perspectiva imediata, asupra aceluiasi element structural -
,,zona rurala defavorizata" (rezultat al unei activitati stiintifice de regionare).
Scopul este acela de a sensibiliza, de a stami interesul institutiei(ilor) guvernamentale
de resort de a-si spori nivelul de fundamentare stiintifica al strategiilor de lucru si
al deciziilor luate, in plan operational. Cunoasterea temeinica si fundamental
asigura primatul interesului national.
Paralela intre regionarea spatiului rural din PNDR 2007-2013 (A), in
scopul identificdrii si caracterizdrii zonelor rurale operafionale in politico
nafionala de dezvoltare corespunzatoare (in special defavorizate) si cea stiintifica
curenta din proiectul CNCSIS 2004-2006 (B), destinata aceluiasi scop scoate in
evidenta inadvertente de fond, cauzate, in cea mai mare parte, de gradul diferit de
complexitate si de coerenfa metodologiei de investigate.
Astfel, in prima regionare se identifies urmatoarele carente metodologice:
- nu se aplicd criteriul omogenitafii plur if actor iale, ci eel al discontinuitafii
sectoriole; m conditiile in care zona reprezinta e diviziune teritoria/a, iar teritonuf
este plurifactorial si nu unidimensional;
- metodologia este subordonata unor aspecte cu totul dispersate din cea
europeana in domeniu, ceea ce face ca regionarea spapului rural national sa fie
incompleta si in multe cazuri irelevanta in diferentierea specificului teritorial;
- nu s-au luat in considerare rezultatele cercetarilor stiinfifice curente in
domeniu, ale unor proiecte Phare (Carta verde „Dezvoltarea rurala" - 1997, Carta
verde ,J)ezvoltarea regionala" - 1998) si proiecte - Banca Mondiala (,JDe la sardcie
la dezvoltare rurala" - 1999, ,Jteconstruc{ia zonelor miniere" - 1998-1999),
precum si ale unor elemente de sinteza sau punctuale din anexele legislatiei in
vigoare privind amenjarea si dezvoltarea teritoriului national;
114 Floarea Bordanc 16

- gradul de dezvoltare/favorabilitate nu este diferentiat pe cele patru entitati

semantice de baza (defavorizat/subdezvoltat, mediu defavorizat/subdezvoltat, mediu
favorizat/dezvoltat, favorizat/dezvoltat), ceea ce nu permite identificarea corecta a
ruralului profund sau a centrelor de polarizare locala.
Toate aceste deficiente reprezinta atuuri in cea de-a doua regionare, astfel incat
spectrul rural al defavorabilitatii/subdezvoltarii este cu mult mai larg, exprimand la
nivel national un numar posibil de circa 40 de subtipuri de zone rurale (cele patru
categorii de zone rurale cu grad diferit de dezvoltare fiind posibile in fiecare din
cele 10 tipuri geografice de habitat uman).
Caracterul mai restrans al metodologiei primei regionari scoate in afara
„exerci(iului politic de dezvoltare" un numar insemnat de comunitati locale.
Cele trei tipuri de zone rurale defavorizate (montane, specific defavorizate si
defavorizate in conditii speciale), incluse in PNADR 2007-2013, au fost determinate
prioritar pe baza unui criteriu de economie agrara, exprimat preponderent prin
indicatorul „capacitateaproductivd a terenurilor" (cu precaderea a celor agricole).
ale carui valori sintetizeaza un comportament de relatie cauza-efect extrem de
complex al factorilor naturali la nivel local si care influenteaza substantial modul
de utilizare a terenurilor, precum si desfasurarea activitatilor economice primare
aferente (agriculture, silviculture, piscultura).
In acest context, problematica mediului rural de rezidenta sociala este incomplet
abordata; aspectele legate de componenta sociodemografica de celelalte aspecte
economice (secundare si tertiare), de infrastructura si de mediu natural (ca suport
tentorial si element de baza in structura si functionalitatea asezarilor umane) fiind
luate in considerare disparat si insuficient, la nivelul unor obiective de masuri
punctuale si motivatii de initiative.
Acest mod de analiza structurala si functionala incomplete a spatiului rural nu
ofera factorului de decizie informatia complexa si corecta despre potentialul si starea
de functionalitate a teritoriului de care are nevoie in formularea si implementarea
unei politici de dezvoltare reala.
Pentru a evidentia importanta regionarii spatiului rural, stabilita pe baza unei
metodologii de cercetare autentice (ca nivel superior de investigate stiintifica in
domeniu si ca raspundere nemijlocita cerintelor de cunoastere ale practicii socialeL
ca faza premergatoare construirii si implementarii oricarui tip de politica spatiala
(rurala, regionala) se prezinta cateva inadvertente metodologice in delimitarea
unitatilor teritoriale operationale sau posibil-operationale in politica nationala de
dezvoltare rurala.
Astfel, se prezinta o paralela intre tipurile de zone rurale utilizate sau posibit-
utilizabile in implementarea fondurilor structurale europene de resort - zonele
defavorizate din PNDR 2007-2013 (varianta A) si zonele rurale defavorizate dim
Proiectul CNCSIS 2004-2006 (varianta B).
Inadvertentele metodologice de cercetare au dus la mari diferentieri in
delimitarea cat mai corecta a categoriilor de zone rurale scontate, ceea ce ar putea
 Regionarea spatiului rural si identificarea zonelor rurale operationale 115

pine in dificultate aplicarea programelor de dezvoltare si ar favoriza o atitudine

discriminatorie a factorului de decizie in solutionarea problemelor teritoriului.
La modul eel mai concret posibil, aceste neconcordante se regasesc sub mai
ulte aspecte:
- varietatea tipurilor de zone rurale asistate sau posibil de a fi asistate financiar
UE (10 tipuri in UE; trei tipuri in Romania, prin PNDR 2007-2013; patru
categorii de zone rurale potentiale, la nivel national, cu 10 subtipuri fiecare,
!corespunzatoare celor 10 tipuri geografice importante de habitat uman);
- variatia numarului de comune care defmesc zonele rurale vizate;
- abator is tnetodologia de defimitare stiintifica si administrative a zonei
biontane (in unele cazuri sunt incluse si comune din zona pericarpatica, pana la
pomune din zona de contact deal-campie);
- neconcordante intre specificul obiectivelor unor masuri de stricta referinta
si aria de acoperire a acestora (cazuri de zone montane defavorizate, ce includ orase,
orase municipii);
- singurul element comun al paralelei celor doua determinari este tematica -
_defavorabilitatea/subdezvoltarea teritoriului"; primul aspect cu o determinare
p-ioritar fizico-geografica, iar eel de-al doile cu o determinare complexa.
Asadar, confruntarea are loc la nivelul a doua judete montan-colinare si de
campie, Vrancea (Tabelul 2, Fig. 1 si 2) si Buzau (Tabelul 3, Fig. 3 si 4) si a unui
judet de campie, Braila (Tabelul 4, Fig. 5 si 6).

Tabelul 2

Judetul Vrancea

PNDR Proiect C N C S I S
ZMD ZRD^ZMD
- 2 0 comune, din care: 1 comuna este ne
Jdejjtifirjfri \j(egTile'stijf / / comune aparfin - 4 H-M: 3 defavorizate, 1 mediu defavorizata;
,;

vbitatului montan propriu-zis (H-M), de contact- 3 H-M/C: 2 defavorizate, 1 mediu favorizata;

mtan/colinar (H-M/C) sau colinar/montan - 4 H-C/M: 3 defavorizate, 1 mediu favorizata.
•C/M); 7 comune extramontane (?ase colinare, Din cele / / comune montane (propriu-zise sau
si o comuna de contact deal/campie, de contact), 8 comune sunt defavorizate, 2 comune
C/Cp). sunt mediu defavorizate si 1 comuna este mediu
cele montane cat si cele extracarptice sunt favorizata.
awrizate in exclusivitate, ceea ce nu
espunde realitajii.
ZRD^ZDS
4 comune, din care:
H-C, defavorizata;
1 H-Cp/C, mediu defavorizata;
2 H-Cp, mediu favorizate.
Floarea Bordanc, prelucrare dupa harta .Regionarea spatiului rural in Regiunea Sud-Est",
original de autor, 2010.
116 Floarea Bordanc In

Jud VP A NCEA —REGIONAREA SPATIULUI RUfiAL

Ijlj&iifmh-.
em"

zone defavori'zale-subdezvoltgte

.•) 2one mediudekv.-subdezv.

TXTT
• 11 zone mediu fav-dezv

zone rovoriz3le-dezvoltate

£^5 ttespte nipsomeTpci? de soo-yoom

orase
drum modern/tat
calefeiaTa
r" \ de comuna-, ova
hmita dejudeT

curba de nivel de a 00 /

Fig. 1. Regionarea spatiului rural conform proiectul CNCSIS,

in judetul Vrancea.
19 Regionarea spatiului rural si identificarea zonelor rurale operationale 117

Jud VPANCEA-ZMD (ZONE.MONTANE-OEFAVO/VZA

ZDS (ZONE DEFAVOFtlZATE IN C0NOITII hiA TUPAL E SPECIF 10 E)/ JVC^L \\-
(PNADR 2007-Ml3)

IDS

Iteapta hipsometrica desoo-7oom

orase
v..limitsdecomona.oras
—••^..hmifadejudet
divmtnodernizat
-^-r^ cgie ferafa
\
curbade nivel de ioonj
3

Fig. 2. Regionarea spatiului rural conform PNADR 2007-2013,

in judetul Vrancea.
118 Floarea Bordanc 20

Tabelul 3
Judetul Buzau
PNDR CNCSIS
ZMD ZRD#ZMD
21 comunitati locale (19 comune si 2 19 comune si 2 ora$e:
oraje - Nehoiu si Patarlagele), din care: - 5 comune + 1 ora? H - M : 2 defavorizate,
- 10 comune §i 2 ora?e apartin 1 mediu de/avoiizate, 2 mediu favorizate;
habitatului montan propriu-zis ?i celor - 4 comune H-M/C: 4 defavorizate;
doua contacte munte/deal sau deal/munte; - 1 comuna + 1 ora? H-C/M: 1 defavorizata.
- 9 comune apartin habitatului colinar - 9 comune H-C: 7 defavorizate, 2 mediu
(H-C). defavorizate.
Toate comunitajile locale mentionate In sinteza: 14 comune sunt defavorizate (7 montane sj
constiuie ZMD-uri. colinare-subcarpatice); 3 comune mediu defavo-rizate (1
montana §i 2 colinare); 2 comune favori-zate (montane).
ZDS ZRD^ZDS
- 2 0 comune, din care: 10 H-C; 2 H-C/Cp; 20 comune, din care;
8 H-Cp. - 10 H-C, din care: 4 defavorizate, 3 mediu
defavorizate, 2 mediu favorizate, 1 favorizata;
- 2 H-C/Cp, din care: 1 defavorizata; 1 favori-zata;
- 8 H-Cp, din care: 1 defavorizata, 3 mediu
defavorizate, 4 mediu favorizate.
In sinteza: 6 comune defavorizate, 6 comune mediu
defavorizate, 7 comune mediu favorizate, 1 comuna
favorizata.
Sursa: Floarea Bordanc, prelucrare dupa harta „Regionarea spatiului rural in Regiunea Sud-Est", original de
autor, 2010.

Fig. 3. Regionarea spatiului rural conform proiectul CNCSIS, in judetul Buzau.

 21 Regionarea spatiului rural sj identificarea zonelor rurale operationale 1 19

Fig. 4. Regionarea spatiului rural conform PNDR 2007-2013, in judetul Buzau.

Tabelul 4
Judetul Braila

PNADR 2007-2013 (A) Proiectul C N C S I S 2003-2006 (B)

ZDS (Zone defavorizate in conditii naturalc
specifice) = ZRD:
- Zona nordica, aferenta Campiei Siretului
Inferior: Vadeni, Sili^tea, Maxineni, Scortaru
[ Nou, Salcia Tudor, Racovita;
- Zona vestica (campie tip „Baragan"): Visani,
j Faurei, Surdila Greci, Cire?u, Ulmu;
-Zona central-sudica (campie tip „Baragan"
| si contacrul campie/Lunca Dunarii): Insuratei,
Stancuta, Bertestii de Jos;
- Zona estica (Campia Brailei, contactul
campiei/lunca, Lunca Dunarii): Chi§cani,
J Frecatei, Marasu, Tichile§ti, Gropeni.
J COMENTAR1I
1 ZDS includ 19 comunitati locale (respectiv
1 43% din numarul total al acestora/judet),
1 din care 17 comune (42,5%) si doua ora$e
1 mici (Faurei §i Insuratei).
I Lnilateralitatea metodologica (monocriteriala)
ZRD (Zone Rurale Defavorizate) si *ZR-mD (-mD
- mediu defavorizate):
-Zona central-nordica: Sili§tea; Romanu, Gemenele,
Movila Miresii, Ramnicelu, Scortaru Nou, Racovita,
Salcia Tudor;
- Zona vestica: Gradistea, Sutesti, Visani, Jirlau,
Ulmu; Galbenu, Cire§u, Ciocile, Ro^iori;
- Zona central-sudica: Viziru, Tufejti, Bertestii de
Jos; Bordei Verde, Unirea, Stancuja, Dude§ti, Zavoaia;
- Zona estica: Gropeni, Frecafei, Marasu;
Tichile?ti.
COMENTAR1I
Rezultatele cercetarilor curente arata ca ZRD includ
14 comune (35%), din numarul total, cu 12,5% mai
mult decat in cazul A, iar cele mediu defavorizate
16 comune (40%). In acest caz, defavorabilitatea/
subdezvoltarea cu cele doua nivele de intensitate
(propriu-zisa si medie) ar reprezenta 75%.
120
a dus la aparitia unor erori grave de con^inui §i
de delimitare:
- in aceasta categorie au fost incluse patru
comune din zona de influenta urbana (Chiscani,
Vadeni; Surdila Greci ?i Maxineni), care au
un grad sporit sau mediu de dezvoltare;
- desi fostul SAPARD si actualul FEADR
fac referire prioritar si preponderent (sau
exclusiv pentru anumite masuri) la mediul
rural, in delimitarea zonelor au fost incluse
si doua orase mici (care, intr-adevar au un
grad avansat de ruralizare; mai problematica
insa este includerea unor municipii - Buzau;
Bra?ov; Navodari, Medgidia etc.).
O reflectie sumara prin prisma „filosofiei"
variantei B asupra celor 17 comune (42,5%)
ce definesc administrativ cele patru ZDS-uri,
arata ca: 9 (noua) comune (22,5%) apartin
ZDR, 4 (patru) comune (10%) apartin ZR-
mD. Restul de 4 (patru) comune (10%)
apartin ZRF (doua comune) si ZR-mF
Sursa: Floarea Bordanc, prelucrare dupa harta „Regionarea spatiului rural in Regiunea Sud-Est", original de
autor, 2010.
tud' BRAlLA - REGION A RE A SPA JIUL Ui RURA L
Fig. 5. Regionarea spatiului rural conform proiectul CNCSIS, in judetul Braila.
Floarea Bordanc 22
Metodologia de cercetare fiind mai ampla ?i mai
complexa a permis o regionare mai completa a
intregului spajiu rural, fapt ce a permis delimitarea,
in completare, a celor doua categorii de zone cu
potential si nivel de favorabilitate/dezvoltare
propriu-zisa (ZRF) sau medie (ZR-mF). ZRF se
refera la cele trei comune de proximitate urbana
(7,5%), (Chi§cani, Vadeni, Tudor Vladimirescu), iar
ZR-mF la 7 comune (17,5%), (Traian, Maxineni;
Mircea Voda, Surdila Gaiseanca, Surdila Greci;
Baraganul, Victoria). Cele din ultima categorie au
un ptential economic sensibil variat (resurse de petrol
§i gaze naturale), acces facil la cai de comunicatie
importante sj modernizate, apropierea de ora§e mici.
(PROKCT CNCSlS.a/.SSSj 2QD1-200S s.3.)
zone detewrizdih-SL'bdezvpllate
~:\ mediu defav -suodezv
zone medw lav -dezt
zone fawizale-dezvoitate
o/a$e
drum moderniiaT
^ ca/e fefaia
? Ittmtade comonj/oras
it mi lade jodef
23 Regionarea spatiului rural si identificarea zonelor rurale operationale 121

Jud. BRAIL A - ZDS (ZONE DEFAVORIZATE InCONDITIINATURALE SPECIFIC!;) /PNADR 2007-2013)

Fig. 6. Regionarea spatiului rural conform PNDR 2007-2013, in judetul Braila.

Tabelul 5

Statistica de compatibilitate intre cele doua variante metodologice

de determinare a zonelor rurale defavorizate, judetul Braila
Tipuri de zone rurale PNADR 2007-2013 (A) CNCSIS 2003-2006 (B)
ZDS * ZRD 9 com.: + 5 com.:
Sili?tea, Racovita, Visani, Ulmu, Gradi^tea, Sute^ti, Jirlau Viziru,
Berte^tii de Jos, Tichile?ti, Tufe§ti
Gropeni, Frecatei, Marasu = 14 com
ZDS ? ZR-mD 4 com.: +11 com.:
Salcia Tudor, Stancuta, Gemenele, Movila Miresii,
Scortaru Nou, Cire§u Romanu, Ramnicelu, Galbenu,
Bordeiu Verde, Ciocile, Rosjori,
Unirea, Dudesti, Zavoaia
- i< - —
I com.: Maxineni, Surdila Greci -> ZR-mF
ZDS ± ZRF 2 com.: Chiscani, Vadeni -> ZRF
122 Floarea Bordanc 24

Judetul Braila, fiind in exclusivitate un judet de campie, ofera, conform

metodologiei de determinare a zonelor rurale defavorizate, varianta (A), numai
tipul de zone defavorizate in conditii naturale specifice (ZDS), ce includ un numar
de 19 comunitati locale (17 comune si doua orase mici). Componenta adminstrativa
a acestora devine foarte discutabila, comparand situatia in ansamblu sau cu rezultatele
cercetarilor stiintifice din varianta (B), in conditiile in care numai 13 comune se
regasesc in categoria celor defavorizate, in timp ce patru comune, din zona de influenta
urbana (cu prioritate cea a Municipiului Braila) au un grad de defavorabilitate/
dezvoltare mediu sau ridicat.
Deci, din cele 17 comune -> ZDS, reanalizate prin prisma metodologiei de
cercetare curenta in domeniu (proiect CNCSIS), numai 9 (noua) comune se regasesc in
categoria „defavorizate/subdezvoltate"; restul de 8 (opt) comune apartin altor entitati
teritoriale: 2 (doua) comune -> ZR-mF, 2 (doua) comune -> ZRF si 4 (patru)
comune -> ZR-mD. De asemenea, in cazul B, zonele defavorizate/subdezvoltate
sunt mai extinse cu cinci comune (in total 14 comune), iar cele mediu defavorizate;
subdezvoltate totalizeaza un numar de 15 comune (din care patru se regasesc in
cele defavorizate din cazul A).

5. C O N C L U Z I I

Ca o remarca de final se face referire la Cadrul Strategic Comun (CSC)

2014-2020 al UE, respectiv la Strategia „Europa 2020", in care bugetul multianual
de 376,0 miliarde € se va distribui pentru coeziunea economica, sociala si teritoriala, pe
baza contractelor de parteneriat intre UE si fiecare stat membru. Fondurile structurale
curente: FEDER, FSE, FC (Fondul de Coeziune), FEADR (Fondul European pentru
Agriculture si Dezvoltare Rurala) si viitorul EMFF (Fondul European pentru Pescuit si
Afaceri Maritime) isi vor redefini obiectivele, in scopul eficientizarii politicilor
sustinute. Misiunea si obiectivele politicii de coeziune vor necesita o distribuire
diferentiata a fondurilor la nivelul a trei tipuri de regiuni: regiuni mai putin
dezvoltate, care raman o prioritate importanta a politicii de coeziune (PIB/loc.
<75% din media UE-27); regiuni de tranzitie (PIB/loc. >75% din media UE-27);
regiuni mai dezvoltate (PIB/loc>90% din media UE-27).
Particularizand aceste elemente de strategic ale dezvoltarii spatiului comunitar la
nivelul spatiului rural al fiecarui stat membru, cele patru categorii de zone rurale
sugerate ca potential-operationale (in care categoria a-II-a si categoria a-III-a s-ar
constitui celei de tranzitie) pot fi asimilate pe baza de similitudine. Spatiul rural, ca
si intreg teritoriul national sau eel comunitar are nevoie de o strategie de dezvoltare
unitara si simultana, in care fiecare din cele trei tipuri de zone sa se regaseasca cu
masuri de sustinere a propriilor probleme: cele dezvoltate sa isi poata rezolva
problemele de concurenta, competitivitate, generate de globalizare/mondializare a
25 Regionarea spatiului rural $i identificarea zonelor rurale operationale 123

economiei etc; cele mai putin dezvoltate (sau defavorizate/subdezvoltate) sa isi

poata depasi handicapurile specifice: cele de nivel de tranzitie (mediu defavorizate/
favorizate) sa nu ,.retrogradeze" in prima categorie.

BIBLIOGRAFIE

1. Bordanc, Floarea, (2008), Analiza regionald a spatiului rural dobrogean, Editura Universitara,
Bucuresti.
2. Bordanc, Floarea, Sima, Elena, (2007), Particularizarea regionahi spafiului rural la nivelul
principalelor tipuri geograftce de habitat uman, in volumul: „Dezvoltare rurala - abordare
multidisciplinara", coord. Violeta Florian, Editura Terra Nostra - Ia§i, Bucuresti.
3. Bordanc, Floarea, (2010), Harta ,,Regionarea spafiului rural din Regiunea Sud-Est", original de
autor.
4. *** (2003), Recensamdntulpopulafiei fi locuintelor din martie 2002, INS, Bucuresti.
5. *** (2011), CE: Propunere de Regulament al Parlamentului European si al Consliului de stabilire
a unor dispozipi comune privind FEDR, FSE, FC, Fondul European de Pescuit si Afaceri Maritime
(EFMM) care fac obiectivul Cadrului Strategic Comun; abrogarea Reg. CE 1083/2006.