ROMANIA JUDETUL PRAHOVA COMUNA CARBUNESTI

APROB PRESEDINTELE C.L.S.U. PRIMAR , STAN PETRE

AVIZAT INSPECTOR SEF COLONEL , NICOLAE POPESCU

PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR

AL COMUNEI CARBUNESTI

PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR

Numele i prenumele Primar STAN PETRE Viceprimar ----------------Primar STAN PETRE

Coordonat de: Instituia Funcia Primaria localitatii Presedinte CARBUNESTI C.L.S.U.

Data 20.02.2007

Semntura

Primaria localitatii CARBUNESTI

Vicepresedinte C.L.S.U.

27.04.2011

14

LISTA DE DISTRIBUIE
PLANULUI DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR
Nr. Instituia / Serviciul Numele i prenumele Crt. 1. Comitetul Judetean PREFECT DOBRE ADRIAN pentru Situatii de FLORIN Urgenta 2. Centrul Operaional COL.NICOLAE POPESCU pentru Situaii de Urgen 3. COL.TEODORESCU Inspectoratul MARIAN pentru Situatii de Urgenta Serviciul de Protectie Civila Semntura Observaii de primire Original

Data

Copie

Copie

14

Proceduri de revizuire a planului i de asigurare a calitii Planul va fi revizuit i actualizat la intervale regulate. Exerciiile importante pentru intervenie n caz de urgene vor asigura, de regul, baza pentru actualizarea planului. Aceasta va include o actualizare anterioar i concluzii ulterioare pentru corectarea punctelor slabe dezvluite de exerciiu. Responsabilitatea actualizrii planului de rspuns la urgen trebuie recunoscut de ctre autoritatea care are rspunderea global a pregtirii planului i de ctre organizaia care aprob planul. Asigurarea ntreinerii unui plan aplicabil se realizeaz dac: - au existat schimbri organizatorice care afecteaz responsabilitile autoritilor din exteriorul amplasamentului; - s-au schimbat semnificativ utilizarea i ocuparea zonelor din zona de planificare la urgen; - au existat schimbri semnificative ale sistemelor de transport, drumuri, poduri n zon; - s-au produs schimbri majore n sistemele de comunicaii. Planul se actualizeaz prin grija biroului de protecie civil anual sau ori de cte ori apar modificri astfel: - schimbarea unor persoane din componena Comitetului Local pentru Situaii de Urgen ; - schimbarea adreselor / numere de telefon cuprinse n plan; - modificri n situaiile cu necesarul de resurse umane i materiale; - modificri n concepia aplicrii planului; - modificri n realizarea cooperrii; - modificri n programul de instruire-pregtire. i se revizuiete imediat ce se constat: - apariia sau dispariia unor surse de risc; - modificri n structura aezrilor umane din zonele de risc.

14

Tabelul actualizrilor i reviziilor

Nr. crt. Ediia nr. Data Capitolul, pagina Persoana autorizat Actualizrii /revizuirii actualizate /revizuite care a efectuat operaia Descrierea modificrii

IFebruarie 2007

Actualizare 28.04.2010

Pagina 2,3 Viceprimar Cap1-pag 14 Ispas Constantin Anexa 1 pag 40 Vicepresedinte Fisa nr.7pct.2,3,6 C.L.S.U. Paginile 1,2,3 Cap 1 pag. 14 pct.6 Anexa 1viceprimar

Schimbare prefect,viceprimar, medic,consilier

IFebruarie 2007

Actualizare 27.04.2011

Primar Stan Petre

Schimbare Inspector ef, viceprimar, consilier

14

Nr. crt.

Ediia nr.

Capitolul, pagina Persoana autorizat Data Actualizrii /revizuirii actualizate /revizuite care a efectuat operaia

Descrierea modificrii

14

CAPITOLUL I GENERALITATI Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor din localitatea Carbunesti reprezinta documentul care cuprinde riscurile potentiale identificate la nivelul judetului, masurile, actiunile si resursele necesare pentru managementul riscurilor specifice. Scopul Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor este acela de a permite factorilor de conducere si de decizie sa faca alegerile cele mai bune posibile referitoare la: -prevenirea riscurilor - amplasarea si dimensionarea unitatilor operative -stabilirea conceptiei si elaborarea planurilor de interventie in situatii de urgenta -alocarea (resurselor) forteleor si mijloacelor necesare Obiectivele Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor sunt: -crearea unui cadru unitar de actiune pentru prevenirea si managementulu riscurilor generatoare de situatii de urgenta; -realiza n timp scurt, n mod organizat i ntr-o concepie unitar, msurile pentru pregtirea populaiei i a teritoriului, protecia populaiei, salariailor, bunurilor materiale i a colectivitilor de animale n situatii de urgenta. - realizarea unei conceptii unitare privind acoperirea riscurilor atat din punct de vedere financiar cat si logistic logistic; -dimensionarea fortelor umane si materiale in functie de tipul de riscuri cat si de amploarea acestora. Primarul asigura conditiile necesare elaborarii Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor, avand totodata obligatia stabilirii si alocarii resurselor necesare pentru punerea in aplicare a acestora potrivit legii. Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor se intocmeste intr-un numar suficient de exemplare din care unul va fi pus la dispozitia Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al Judetului Prahova.

14

CAPITOLUL II 1.Amplasare geografica si relief Localitatea Carbunesti este situata in partea de sud-est a judetului, ocupand o parte din pantele de sud ale carpatilor si se intinde pana in zona de campie. Situat intre Localitatile Tarlesti la nord, Aricesti Zeletin la vest, Calvini la est, Surani la sud. Localiatea Carbunesti corespunde in cea mai mare parte bazinul hidrografic al raului Teleajen, avand o suprafata de 2010 ha ceea ce reprezinta 2% din suprafata judetului Prahova si o populatie de 1920 locuitori reprezentand aproximativ 2 % din populatia judetului Prahova cu o densitate de 80 locuitori pe Km2. Pe globul pamantesc, Prahova este asezata la 50 Km nord est de paralela de 45o care trece la sud de orasul Baicoi, la 45 Km de municipiul Ploiesti si la 30 Km est fata de orasul Valeni de Munte. Forme de relief Comuna Carbunesti este amplasata in zona de dealuri subcarpatice si campie. -Dealuri subcarpatice: 250 Km patrati.

n funcie de relief se pot distinge nuane de climat montan, de deal i de cmpie, prezentnd urmtoarele caracteristici climatice:

zona montan Radiaia solar global (Kcal/m /an) Durata de strlucire a soarelui (ore/an) Temperatura medie anual 0 ( C) Temperatura medie a lunii ianuarie (0C) Temperatura medie a lunii iulie (0C) Precipitaii medii anuale (mm) Nebulozitate (zile/an)
2

zona de deal 20 .000 ,0

zona de cmpie 25 .150 0,0 2,0 2 00 00

10 .800

11,1 ,7 .200 75

1,9 9,6 00 50

14

Zile de ninsoare/an 00 Zile cu strat de zpad / an 70 Grosimea zpad (cm) Viteza medie anual a vntului (m/sec.) stratului de 10 ,8 5 ,7 5 ,3 0 0 5 5

Caracteristici pedologice ale solului Comuna Carbunesti aflandu-se situate in zona dealurilor subcarpatice dispune un mozaic de soluri, in care sunt prezentate solurile brune,brune podzolite,brune acide, pseudorendzine,favorabile culturilor furajere, pajistilor natural si livezilor de pomi fructiferi. In zona de campie au o larga raspandire cernoziomurile cambice cernoziomurile argiloaluvionale, brun-roscate podzolit si soluri argiloaluvionale. Toate sunt favorabile culturilor de cereale si porumb. In luncile care strabat campia si in zona de dragare apar suprafete intinse cu aluviuni si soluri aluvionare, lacovisti, cernoziomuri freatic-umede sunt propice pentru cereal si legume. Zonarea pedologic - calitatea solurilor Relieful variat al judeului determin tipul caracteristic de sol. Prezena unitilor montane i de podi are drept consecin o difereniere altitudinal a condiiilor climatice, etajarea vegetaiei i un nveli de sol variat i complex. n zona montan domin solurile brune, brune-podzolite, brune acide, podzoluri i soluri humicosilicatice; n zona dealurilor subcarpatice domin solurile brune, brunepodzolite, brune acide; pe versani soluri negre de fnea, diferite soluri erodate i regosoluri; n zonele de lunc se gsesc aluviuni i soluri argiloiluviale freatic umede; n zonele de cmpie domin cernoziomurile cambice freatic umede. Categoriile de degradri care afecteaz solurile acestei zone sunt: - soluri erodate 78.000 ha. din care 22.000 afectate de alunecri. - soluri cu pericol de eroziune - 188.000 ha. - soluri aluviale 47.000 ha. - soluri srturate 5.500 ha. (bazinul rului Srata). Gruparea terenurilor dup pretabilitatea la folosina arabil s-a realizat avndu-se n vedere caracteristicile i deficienele principale de sol i drenaj, n funcie de intensitatea de manifestare i natura proceselor de degradare.Pe teritoriul studiat s-au identificat terenuri din clasele I - V de pretabilitate la utilizarea ca teren arabil: - Clasa I. - ponderea terenurilor agricole cu soluri de calitate foarte bun fr limitri n cazul utilizrii ca arabil este redus - cca.3,87% din totalul suprafeei agricole. - Clasa II - este constituit din terenuri cu pretabilitate bun i limitri reduse pentru culturile de cmp 21,14% din totalul suprafeei agricole;
14

Factorii restrictivi care au condus la ncadrarea terenurilor n aceast clas sunt: textura lutoargiloas la suprafaa solurilor, panta slab a terenului, eroziunea slab a solurilor, neuniformitatea foarte slab a terenului n special pe luncile rurilor, adncimea apei freatice la 2-3 m. adncime, excesul slab de umiditate de suprafa (stagnant) pe solurile pseudogleizate, - Clasa III - cu pretabilitate mijlocie cu limitri moderate - ocup 30,5% din totalul suprafeei agricole; Factorii restrictivi care au condus la ncadrarea terenurilor n aceast clas sunt: panta moderat nclinat asociat frecvent cu eroziunea solurilor, nivelul ridicat al apei freatice (12 m.) asociat cu textura argiloas a solurilor. - Clasa IV - terenuri cu pretabilitate slab cu limitri severe n cazul utilizrii ca arabil ocup 29,06 % din totalul suprafeei agricole. Factorii restrictivi care au condus la ncadrarea terenurilor n aceast clas sunt: panta (20-25%), eroziunea moderat a solurilor, textura luto-argiloas a solurilor. - Clasa V - terenuri cu limitri foarte i extrem de severe ocup 15,45 % din terenul agricol. Factorii restrictivi care au condus la ncadrarea terenurilor n aceste clase sunt: alunecri de teren active pe versani, eroziune n adncime (ravene, ogae) prbuiri. Eroziunea de suprafa de diferite grade afecteaz teritoriul comunei Carbunesti pe urmtoarele suprafee: - slab erodat -200 ha. - moderat erodat -500 ha. - puternic erodat -1000 ha. - foarte puternic erodat -310 ha. Bilantul utilizarii teritoriului comunei Carbunesti in anul 2009 se prezinta astfel: a) Teren agricol -921 ha -arabil -122 ha -livada -215 ha -faneata -373 ha -pasune -211 ha b) Teren neagricol -1089 ha -paduri -1009 ha -drumuri -49 ha -alte suprafete -31 ha 2.Caracteristici climatice Localitatea Carbunesti are o pozitie intermediara intre zona de curbura si meridionala a Carpatilor si Subcarpatilor , marile unitati de relief ( munte, deal, campie) succedandu-se de la Est la Vest. Principalele caracteristici climatice au urmatoarele valori: -temperatura medie anuala a aerului + 12 grade C. -temperatura minima absoluta -18 grade C. -temperatura maxima absoluta +38 grade C. -temperatura medie in luna ianuarie -2 grade C.
14

-temperatura medie in luna iulie +22 grade C. -media multianuala a precipitatiilor atmosferice cca. 500l/m -vanturi dominante dinspre nord (17 %) si sud-est (9 %) Fenomene meteorologice deosebite - Crivatul iarna in zona de campie si in zonele joase deluroase apar invazii de aer rece si foarte rece, insotite de vant, provenite din aria anticiclonului siberian. - Foehnul - vant local ce bate mai ales primavara, in zona subcarpatica, datorita revarsarilor de aer din Transilvania peste arcul montan carpatic si a incalzirii acestuia la coborare peste pantele muntilor. Vanturile de tip foehn duc la inseninari, topirea mai repede a stratului de zapada si cresterea temperaturii cu 3-5 gr. C. - Ceata - fenomen mai putin frecvent in aceasta zona (10 zile/an). - Chiciura - fenomen periculos pentru toate tipurile de transport pe cablu ( energie electrica) . In zona de deal si campie intre 2-5 zile pe an in medie. - Grindina - fenomen periculos inregistrat in perioada aprilie octombrie. Nr. mediu de zile pe an cu grindina este de 2 cazuri pe an in medie in zonele de deal si campie. Numarul de zile cu precipitatii solide ( ninsoare, mazariche ) variaza in medie intre 107 zile pe an la Vf. Omu si 65 de zile la Sinaia cota 1500, 29 zile la Campina si 28 zile la Ploiesti, si 19 zile Carbunesti. Numarul de zile cu precipitatii lichide ( ploaie, burnita ) este in medie de 115 zile pe an la Ploiesti , 125 zile pe an la Carbunesti, 109 zile pe an la Campina , 99 zile pe an la Sinaia cota 1500 si 69 zile pe an la Vf. Omu. STATIA METEOROLOGICA PLOIESTI TEMPERATURA AERULUI VALORI MEDII LUNARE, ANUALE, EXTREME ( gr. C )
LUNA/ ANUL 2001 2002 2003 2004 2005 NORM ALA STAND ARD I. 0.9 -1.6 -1.9 -2.6 0.9 -2.5 II. 1.8 5.2 -4.7 0.9 -1.7 -0.5 III. TEMPERATURI MEDII LUNARE IV. V. VI. VII. VIII . 7.2 11.1 16.6 19.0 23.8 24.0 8.2 9.9 18.8 21.7 24.0 21.1 2.1 9.8 20.8 22.3 22.7 23.8 6.2 11.5 15.1 19.4 21.9 21.0 3.3 10.7 17.2 18.5 21.6 21.2 4.2 10.6 16.0 19.4 21.2 20.6 ( gr. C ) IX. X. 17.1 16.2 15.9 16.7 17.3 16.6 12.9 10.6 9.4 11.7 11.0 10.5 XI. 3.7 7.0 6.4 6.1 4.5 4.8 XII. -3.7 -5.3 -0.2 1.4 0.9 0.0 MEDIA ANUALA 11.2 11.3 10.5 10.8 10.5 10.1

- TEMPERATURA MAXIMA ABSOLUTA ( INTERVALUL 2001 2005 ) : 37.6 / 24.06.2002 - TEMPERATURA MINIMA ABSOLUTA ( INTERVALUL 2001 2005 ) : - 26.6 / 27.12.2002

14

STATIA METEOROLOGICA PLOIESTI PRECIPITATII ATMOSFERICE CANTITATI LUNARE, ANUALE, EXTREME

LUNA/ ANUL I. II. CANTITATI LUNARE DE PRECIPITATII ( l / mp ) III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. CANT ITATI ANU ALE 543.4 660.7 536.2 667.9 1012.1 630.1

2001 2002 2003 2004 2005 NORMAL A STANDA RD

24.4 7.3 54.4 52.7 42.2 37.3

59.5 12.9 22.1 19.4 69.7 37.3

54.2 3.9 20.1 27.8 37.6 34.6

38.0 45.1 33.7 27.3 52.5 48.7

44.9 12.0 23.4 82.6 91.2 76.0

155. 9 98.1 67.2 64.8 103. 0 87.8

34.1 113.8 34.7 74.0 156.5 77.3

29.8 44.8 19.2 97.0 140.4 61.3

55.9 72.2 90.2 47.2 227. 8 44.2

15.1 94.2 98.9 31.1 5.9 34.2

16.9 71.6 46.7 116. 2 47.5 47.0

14.7 84.8 25.6 27.8 37.8 44.4

- VALOARE MAXIMA ABSOLUTA IN 24 ORE ( INTERVALUL 2001 2005 ) : 121.0 / 20.09.2005 -TEMPERATURA MINIMA ABSOLUTA (INTERVALUL 2001-2005): -22,4 26. 12. 2002 3. Reteaua hidografica Dependenta de toti ceilalti factori fizico-geografici si mediului natural, reteaua hidrografica a localitatii Carbunesti insumeaza o lungime de peste 7 Km cursuri de apa cu o suprafata totala a bazinului hidrografic de 3,5 Kmp. Principalul curs de apa care strabate comuna Carbunesti si satul Gogeasca este paraul Lopatna,a carui vale este bine conturata si curatata. Versantii dealurilor sunt strabatuti de o serie de viroage si valcele,cu caracter temporar,care in cele ai multe cazuri sunt alimentate de apele meteorice sau de izvoare cu debit redus. La precipitatii abundente apele care se scurg pe versantii dealurilor provoaca alunecari de teren. Reteaua hidrografica treverseaza judetul in directia nord-sud prezentand si o inclinare sud-estica spre zona de divagare din subcarpatii de curbura.De asemenea o carcteristica principala o constituie regimul hidric torential cu amplitudini extreme intre apele mici si mari (raul Teleajen la ape mici in zona de campie prezinta debit de 8-9 m3 /s, iar la debite mari poate sa ajunga la 8-900 m3 /s).Din aceasta cauza partea de sud a judetului este expusa la inundatii. Un tablou al principalelor cursuri de apa este prezentat in tabelul de mai jos:
Cursul de ap Nr. crt. Lungime total km Lungime pe teritoriul 14 Altitudine (m) amonte aval Suprafata kmp Altitudinea medie (m)

judetului 1. Lopatna 23 23 640 192 85 374

4. Populatie. Din totalul populatiei localitatii Carbunesti de 1920 locuitori, 976 sunt barbati si 944 sunt femei.Densitatea medie in localitatea Carbunesti este de 90,6 locuitori / mp. Populatia ocupata in localitatea Carbunesti este in numar de 850 salariati. Gradul de ocupare al populatiei in industrie este de 30 salariati. In cadrul procesului instructiv educativ comuna Carbunesti dispune de o scoala generala cu clasele I-VIII cu un numar de 154 elevi si de o gradinita cu 44 prescolari. Structura demografica a populatiei localitatii Carbunesti este prezentata in tabelul de mai jos:
COMUNE:
Nr. crt. LOCALITATEA Populatia stabila la 1.01.2006 - locuitori 1920 din care: Masculin Feminin Densitatea locuitori/kmp

CARBUNESTI

976

944

90,6

Miscarea naturala cu cele doua fenomene pe care le surprinde: natalitatea si mortalitatea si miscarea migratorie. Natalitatea ca fenomen demografic este masurata prin rata natalitatii care reprezinta numarul de copii nascuti vii la o mie de locuitori intr-o perioada determinata (un an calendaristic). In anul 2006 in comuna Carbunesti,rata natalitatii avea valoare de 1-2 la mie. Mortalitatea se masoara tot cu ajutorul unei rate care reprezinta numarul celor decedati la o mie de locuitori intr-o perioada determinata (un an calendaristic) iar importanta acestui fenomen demografic deriva din faptul ca el este si un indicator al calitatii vietii,fiind direct influentat de factori socio-economici precum accesul la serviciile de sanatate si nivelul de educatie,dar si de factori ecologici. Rata mortalitatii in comuna Carbunesti avea in anul 2006 valoarea de 3-4 la mie
Anul Pop. Pop. Legala Legala Nascut Decedat Spor Sositi*/ Plecati Spor Casato i i natura */ migrat rii la la vi 1.01 1.07 i or 1 Divort uri r Nascuti Decedat i morti sub 1 an

2001 2002 2003 2004 2005 Nota:

1905
1914 1927 1923 1918

70

64

Populatia pe sate la localitatea Carbunesti:

1 2 CARBUNESTI GOGEASCA 1656 264

14

Cai de transport Principalele cai de transport din localitatea Carbunesti sunt soselele reprezentate de drumurile, judetene si comunale in lungime totala de 38 Km. Drumul judetean are o lungime a covorului asfaltic de 8 Km. In continuare prezentam situatia drumurilor nationale si judetene necesara in identificarea zonelor expuse la riscuri precum alunecarile de teren, inundatiile,cutremurele, ruperi sau prabusiri de tronsoane, inzapeziri, accidente majore pe caile de comunicatii, fenomene meteo periculoase etc.In general starea de viabilitate drumurilor nationale si judetene este buna. Drumurile comunale in marea lor majoritate prezinta degradari ale covorului asfaltic ceea ce face ca accesul in localitaile pe care le tranziteaza sa fie greu. Anual CLSU face o evaluare a starii drumurilor si stabileste prioritatile in intretinerea si repararea acestora. - rutiere pe teritoriul localitatii Carbunesti se gaseste un drum judetean (DJ 100M) care strabate teritoriul comunei pe directia sud-nord, trversand centrul acesteia si facand legatura cu un alt drum judetean. Localitatea_Carbunnesti nu este dezvoltata din puncte de vedere economic. Pe teritoriul localitatii isi desfasoara activitatea urmatorele institutii si operatori economici economici:
Nr. Denumire operator Profil de activitate Crt. economic/institutie Nr. salariati Substantele gestionate Tipuri de risc ce pot genera

4.

Schela de petrol si extractie Scoala Generala cu cls.I-VIII Gradinita cu program normal Posta Carbunesti

Extractie petrol Educatie

20 16

petrol ___

incendii incendii

Educatie

___

incendii

4 Politie 5 Biserica Ortodoxa 6 Biserica Penticostala 7 Biserica Adventista 8

Activitati postale si de curierat Politie

_____

incendii

____

incendii

____

incendii

____

incendii

____

incendii

14

S.C. Valea Lopatnei S.R.L. S.C. Gonim Trans S.R.L.

Colectarea Gunoiului Transport calatori

incendii 7 Resturi menajere _____ incendii

10

Depozite rezervoare Pe raza localitatii exista 10 rezervoare de petrol care apartin schelei BoldestiScaieni cu o capacitate de stocare de 50 000 litri. Fondul funciar agricol Terenul agricol reprezint cea mai important rezerv natural a teritoriului localitatii care acoper peste 9,5 % din suprafaa sa total respectiv 921ha. Structura pe folosine agricole pune n eviden predominana terenurilor arabile cu 122 ha ( 9,8 % din suprafaa agricol). Celelalte folosine au ponderi mai reduse i sunt reprezentate de puni i fnee cu 584 ha (62,7), vii i pepiniere viticole cu 0 ha (0) i livezi i pepiniere pomicole cu 0 ha (0 %). Att structura suprafeei agricole ct i condiiile pedoclimatice permit dezvoltarea unei structuri complexe a produciei agricole, toate tipurile de activitate specific produciei vegetale i animale ntrunind condiii favorabile de dezvoltare. Fondul forestier Vegetaia forestier acoper 50 % (1009 ha) din suprafaa comunei i se situeaz printre resursele naturale importante. Printre unitile administrativ-teritoriale care beneficiaz de un important potenial forestier sunt: comuna Carbunesti ( 35% din suprafaa total), satul Gogeasca ( 15% din suprafata totala) Posibilitatea anual de mas lemnoas este de 1000 m3. Peste 30 % din suprafaa cu pduri are rol i funcii speciale de protecie a solurilor, a apelor, pentru recreere etc. Pdurile din localitatea Carbunesti sunt bogate n resurse de vnat, i de variate produse secundare (fructe, ciuperci, plante medicinale etc.), ceea ce ofer potenial de dezvoltare a unor activiti cum ar fi de exemplu vntoarea, colectarea i prelucrarea fructelor de pdure, a ciupercilor i plantelor medicinale. Compoziia pdurilor se caracterizeaz prin dominarea suprafeelor ocupate de foioase 85%, rinoasele reprezentnd 15%. Structura fondului forestier pe tipuri de proprietate relev faptul c 92 % aparine domeniului public, respectiv Regia Naional a Pdurilor filiala Prahova i 8 % proprietate particular. Zonarea funcional a pdurilor stabilit prin amenajamente silvice, pune n eviden existena a dou mari grupe funcionale:
14

 grupa I cuprinde pdurile cu funciuni speciale de protecie n suprafa de aproximativ 200 ha ( 20 %); grupa a II-a cuprinde pduri cu funciuni de producie, unde se urmrete realizarea n principal a masei lemnoase de calitate superioar i alte produse ale pdurii i concomitent, protecia calitii factorilor de mediu, n suprafa de aproximativ 809 ha ( 80 %). n raport cu funciunile speciale de protecie, pdurile de grupa I se subdivid n urmtoarele subgrupe: Subgrupa % din suprafaa pdurilor din grupa I 31 39 1 17 12

Pduri cu funciuni de protecia apelor Pduri cu funciuni de protecie a terenurilor i solurilor Pduri cu funciuni de protecie contra factorilor climatici i industriali Pduri de recreere Pduri de interes tiinific i de ocrotire a genofondului i ecofondului forestier

Pdurile din subgrupele unu i doi cu rol prioritar n protecia mediului sunt bine reprezentate n zonele cu probleme din punct de vedere hidrologic. n ceea ce privete pdurile cu funciuni de recreere, trecute n regim de conservare deosebit i excluse din procesul de producie lemnoas, se urmrete pstrarea ct mai nealterat a caracterului lor natural. n aceast categorie se includ n principal: pdurile parc, care cuprind: - pdurile din jurul staiunilor balneoclimaterice i al sanatoriilor; - pdurile de interes social din jurul monumentelor istorice, de arhitectur i de art plastic; - benzile de pdure din jurul hotelurilor, motelurilor i cabanelor turistice; - benzile de pdure situate de-a lungul oselelor. pdurile de agrement care cuprind: - pdurile din jurul municipiilor, oraelor i satelor precum i pdurile situate n perimetrul construibil al acestora; - pdurile situate la o distan de pn la 2 km fa de satele din zona de deal, n suprafa de pn la 50 ha; pdurile destinate conservrii i dezvoltrii intensive a vnatului i recreerii prin vntoare. Pdurile de interes tiinific i de ocrotire a genofondului i ecofondului forestier sunt destinate ocrotirii integrale a naturii, funcia tiinific fiind prioritar. Prin lege, n aceast categorie de pduri se interzice recoltarea de mas lemnoas, inclusiv tierile de igien i lucrrile de ngrijire, precum i alte activiti care ar putea deranja echilibrul ecologic (punat, turism etc.).
14

Cresterea animalelor In localitatea Carbunesti zootehnia ocupa un loc important in dezvoltarea comunei. Cresterea animalelor intra in preocuparile populatiei si a fermelor specilaizate in cresterea si comercializarea animalelor si a produselor din carne in tabelul de mai jos este prezentata situatia centralizatoare a efectivelor de animale aflate la populatie cat si in ferme zootehnice;
Nr. Crt. SPECIA DE ANIMALE JUD LOCALITATEA
BOVINE OVINE PORCINE CABALINE PASARI

Obs.

1 Prahova Carbunesti

60

800

730

40

1700

7. Infrastructuri locale - institutii (cultura, sanatate etc.) La acest capitol mentionam existenta unui camin cultural in comuna Carbunesti.In cadrul institutiilor de sanatate precizam ca in comuna Carbunesti functioneaza un cabinet medical. - retele de utilitati (apa,canalizare,electrice,gaze,etc.) Comuna Carbunesti are retea electrica,retea de telefonie fixa si retea de cablu tv. -locuri de adunare si cazare a sinistratilor In cazul producerii unor situatii de urgenta adunarea si cazarea sinistratilor se poate realiza in cadrul caminului cultural din comuna,in cadrul scolii generale,gradinitei de copii si sala de sport. \ 8. Specific regional. Vecinatati la nord localitatea Tarlesti, la sud localitatea Surani, la est localitatea Calvini, la vest localitatea Aricesti Zeletin. Reeaua hidrografic destul de bogat este dominat de paraul Lopatna n care se vars principalele ruri ale regiunii. Zona de deal concentreaz resurse naturale ale subsolului (petrol) importante pentru industria energetic, si chimic . Alturi de resursele subsolului, de o importan deosebit i cu influene directe n dezvoltarea anumitor sectoare economice se afl resursele solului. Strbtut de un drum judetean-DJ 100 M zona nu beneficiaza de o buna deschidere economica si turistica.

14

14

CAPITOLU III ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUATII DE URGENTA 1. Analiza riscurilor naturale 1. a) Fenomene meteorologice periculoase (furtuni, inundatii, tornade, seceta, inghet, etc.) Condiiile geoclimaterice ale judetului Prahova, precum i explozia tehnologic a ultimelor decenii au creat premisele existenei pe teritoriul judetului a unor surse de risc majore. Riscurile pot fi categorisite in naturale si tehnologice. Dac lum n considerare factorii care pot declana manifestarea acestora ca dezastre, aceste riscuri pot fi clasificate dup cum urmeaz: A. Riscuri naturale, de origine non atropic; Aceasta categorie include urmtoarele tipuri de risc: Cutremure; Fenomene meteorologice deosebite (ploi abundente i de lung durat, cderi masive de zpad, grindin, secet, etc.); Inundaii, altele dect cele generate de accidente la baraje i lucrri hidrotehnice; Alunecri de teren; Incendii de padure. Fenomene distructive de origine geologica B. Riscuri tehnologice : Accidente , avarii , incendii si explozii Poluare ape Prabusiri de constructii , instalatii sau amenajari Avarii la utilitati publice Munitie neexplodata C. Riscuri biologice : Inbonlaviri in masa Epidemii Epizooti / zoonoze Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani, caracteristicile principale situandu-se intre intensitatea deosebita a lor si modul atipic de manifestare fata de caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice in care se afla localitatea Carbunesti, fara a neglija efectele secundare pe care acestea le-au avut (inundatii, recolte distruse, distrugeri ale cailor de comunicatii rutiere si feroviare etc.). din punct de vedere cartografic nu se pot evidentia zone cu vulnerabilitate crescuta; din acest punct de vedere practic tot teritoriul este afectat de astfel de fenomene. Trebuie totusi sa evidentiem aparitia unor fenomene meteo extreme in zona muntoasa, unde adeseori s-au maifestat furtuni de o vilolenta rar intalnita si cu precipitatii abundente, uneori nespecifice sezonului (zapada, lapovita si ninsoare in luni de vara, furtuni de zapada, ploi abundente .

14

In zona localitatii Carbunesti se pot manifesta cu precadere ploi abundente urmate de distrugeri de culturi si inundatii de scurta durata. In ultimii ani au/ nu au fost semnalate furtuni vilolente. Datorita modificarilor climatice din ultimii ani sunt tot mai frecvente furtunile cu aspect de vijelie insotite deseori si de grindina Din aceasta prezentare succinta a principalelor surse de riscuri naturale prezente si potential active de pe teritoriul judetului, cu toate legaturile lor de interdependenta cauzala, precum si din interpretarea sintetica a hartilor ce prezinta distributia acestora, se poate deduce usor faptul ca circa 5 % din teritoriul localitatii Carbunesti este sub incidenta unui factor de vulnerabilitate mare prin prezenta a cel putin doi sau trei factori de risc ce pot genera dezastre primare. Din punct de vedere al frecventei si al consecintelor distructive in ultimii ani un loc aparte l-au ocupat inundatiile, atat pe torenti cat si pe cursurile inferioare ale raurilor din judet inundaii: Din punct de vedere a impactului acestor fenomene un loc aparte il ocupa inundatiile din anul 2005 a caror tablou amanuntit se poate urmai in urmatoarea Caracterizarea hidrometeorologica: In anul 2005 s-au inregistrat, chiar din luna februarie ( 24.02.06), debite deosebite pe rul Teleajen la statia hidrometric Moara Domneasca ( H = 565 cm, cu 65 cm peste cota de pericol si un debit de 442 mc/s), anul continundu-se cu perioade cu precipitatii deosebite si in lunile mai, iunie, iulie, august culminnd cu precipitatiile din luna septembrie pe toate rurile din teritoriul judetului Prahova. In zilele de 7-8 mai 2005 s-au inregistrat precipitatii abundente cu caracter torential, Busteni 66.2 l/mp, Cmpina 86, 2 l/mp, Azuga -61.5 l/mp, Prahova - 42.6 l/mp, Tesila -125.1 l/mp, Alunis- 104. l/mp, Secria 98.5 l/mp, Soimari- 106.5 l/mp, Starchiojd-97.0 l/mp, Bustenari -83.4 l/mp, Paltinu-78.3 l/mp, Ciorani -73.0 l/mp, producndu-se cresteri de debite pe cursurile de ap si depsiri ale cotelor de aprare pe rurile Cricovul Dulce ( CP +90 cm, Q = 413 mc/s), Doftana ( CP+5 cm, Q= 211 mc/s), Prahova (CP+150 cm, Q= 660 mc/s), Teleajen (CP +110 cm, Q = 585 mc/s) si Azuga ( CI +5 cm, Q = 34.0 mc/s). Datorit acestor fenomene s-au produs efecte in localittile: Valea Doftanei, Sotrile, Brebu ( r. Doftana), Drgnesti, Breaza, Aricestii Rahtivani, ( r. Prahova), Cmpina si Cornu ( r. Prahova, pr. Cmpea), Adunati, Provita de Jos ( r. Provita), Dumbrvesti ( r. Teleajen si pr. Vrbilu), Dumbrava si Rfov ( r. Teleajen) Sngeru ( r. Cricovul Srat). Pe afluientii unde nu sunt statii hidrometrice s-au inregistrat deasemenea debite foarte mari ducnd la afectarea localittilor Scorteni si Telega ( pr. Mislea ), Starchiojd ( pr. Stmnic si Btrneanca), Alunis ( pr. Alunis si Bertea), Cosminele (pr. Cosmina), Bicoi ( pr. Dmbu), Stefesti ( pr. Vrbilu), Clugreni ( pr. Tohneanca), Cocorstii Mislii( pr. Cosmina si Mislea), Bertea ( pr. Vrbilu si Bertea), Vlcnesti ( pr. Cosmina), Salcia ( pr. Salcia) si Fntnele ( pr. Tohneanca). In perioada 10-14 iulie 2005 s-au inregistrat precipitatii cu caracter torential la Tesila -127.7 l/mp, Secria -117 l/mp, Paltinu -107.9 l/mp, Starchiojd- 100.4 l/mp, Talea 14

98.9 l/mp, Mneciu -94.8 l/mp, Cheia -91.4 l/mp, Azuga -90.8 l/mp, Provita -89.5 l/mp, Busteni -86.0 l/mp, Cmpina -85 l/mp, Bustenari -82.5 l/mp M. Domneasc -66.2 l/mp, producnd cresteri de debite si depsiri ale cotelor de aprare pe rurile Doftana ( CA +32 cm, Q = 188 mc/s), Prahova ( CP+140 cm , Q = 640 mc/s), Telejen ( CP +26 cm , Q = 340 mc/s) Azuga ( CA +20 cm, Q = 37 mc/s) si Cricovul Dulce ( CP+74 cm, Q 378 mc/s). Datorit acestor fenomene s-au produs efecte in localitatile: Drajna ( pr. Drajna), Cerasu (pr. Drajna), Scorteni ( pr. Mislea), Alunis ( pr. Alunis), Starchiojd ( pr. Stmnic), Telega ( pr. Mislea), Vrbilu si Stefesti ( pr. Vrbilu), Valea Dotanei ( r. Doftana), Sirna (r. Cricovul Dulce), Gherghita ( r. Prahova). In perioadele 7 - 11 august, 14 - 19 august si 23 - 27 august 2005, s-au inregistrat ploi abundente cu caracter torential in localittile Vlenii de Munte -346 l/mp, Vrbilu 334.8l/mp, Starchiojd -300.2 l/mp, Ceptura -167.4 l/mp, Cmpina 210.2 l.mp, Brtsanca 144.8 l/mp, Teisani 289.2 l/mp, Bustenari 236.8 l/mp Paltinu - 210.9 l/mp, Comarnic - 225.5 l/mp, Adunati -259.7 l/mp, Cheia-189.2 l/mp, Provita de Sus 267.1 l/mp, producnd cresteri de debite si depsiri ale cotelor de aprare pe rurile Telejen ( CP +64 cm, Q = 439 mc/s), Slnic ( CP +40 cm, Q = 159 mc/s) si Cricovul Dulce ( CP+74 cm, Q =378 mc/s). Datorit acestor fenomene s-au produs efecte in localitatile: Drajna (pr. Drajna), Cosminele (pr. Cosmina), Starchiojd ( pr. Stmnic), Rfov ( r. Teleajen), Cerasu ( pr. Drajna). In perioada 19 - 25 septembrie 2005, s-au inregistrat precipitatii abuindente cu caracter torential in localittile Alunis -282.7 l/mp, Scorteni -263.3 l/mp, Adunati -257.8 l/mp, Vrbilu -241.9 l/mp, Movila vulpii -232.3 l/mp, Talea -228.6 l/mp, Tesila -225.8 l/mp, Comarnic -224.1 l/mp, Secria -221 l/mp, Cocorstii Mislii -218.1 l/mp Vlenii de Munte -217.6 l/mp, Nedelea -214.5 l/mp, Teisani -210.3 l/mp, Brtsanca -205.3 l/mp, Ploiesti -202 l/mp, Ceptura -199.9 l/mp, Busteni -194.2 l/mp, Ciorani -194 l/mp, Gura Vitioarei -193.9 l/mp, Lipnesti -190.5 l/mp, Provita de Sus -190 l/mp, Starchiojd -197.5 l/mp, Drvari -187.2 l/mp, Cheia -182.4 l/mp, Corltesti -173.2 l/mp. S-au produs cresteri de debite pe cursurile de ap cu depsiri ale cotelor de aprare pe rurile Teleajen ( CP +115 cm, Q = 602 mc/s), Prahova ( CP+110 cm, Q = 912 mc/s) , Cricovul Dulce( CP= 320 cm, Q = 257 mc/s) , Doftana( CI+40 cm, Q = 148 mc/s), Slnic(CI =200 cm, Q = 56.6 mc/s) si Istau ( CP =400 cm, Q =37 mc/s) si au fost afectate localittile: Drajna ( pr. Drajna), Cerasu ( pr.Drajna ), Scorteni ( pr. Mislea), Alunis ( pr. Alunis), Starchiojd ( pr. Stmnic), Telega ( pr. Mislea), Stefesti ( pr. Vrbilu), Mnesti si Sirna (r. Cricovul Dulce, pr. Pribeagul), Gherghita ( r. Prahova), Rfov ( r. Teleajen) .La o analiza atenta constatam ca numarul localitatilor si dispunerea acestora in judet difera de datele oferite de Legea 575 din 2001 n conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional- Seciunea a V-a - Zone de risc natural, prin Inundaie se nelege, acoperire a terenului cu un strat de ap n stagnare sau n micare, care, prin mrime i durat, poate provoca victime umane i distrugeri materiale, ce deregleaz buna desfurare a activitilor social-economice din zona afectat.
14

Comuna Carbunesti se incadreaza in zona cu potential mediu de producer a alunecarilor de teren. Pentru a monitoriza si a mentine in permanenta sub control nivelul paraurilor din localitatea Carbunesti, precum si pentru a lua masurile ce se impun pentru instiintarea,alarmarea,prealarmarea populatiei posibil a fi afectate functioneaza in regim permanent statii hidrologice si pluviometrice. Monitorizarea situaiei hidrologice pe cursurile de ap se execut printr-un numr de 14 staii hidrometrice amplasate n urmtoarele localiti:

Staia hidrometric Azuga Buteni Cmpina Tinosu Adncata Teila Cheia Gura Vitioare Vrbilu Corlteti Moara Domneasc Ciorani Bltia Baba Ana

Cursul de ap monitorizat Rul Azuga Rul Prahova Rul Valea Cerbului Rul Prahova Rul Prahova RulPrahova Rul Doftana Rul Teleajen Rul Teleajen Rul Slnic Rul Dmbu Rul Teleajen Rul Cricovul Srat Rul Cricovul Dulce Rul Istu

Situaia meteorologic a judeului este monitorizat prin 3 staii meteorologice i printr-un numr de 45 posturi pluviometrice. Aceast monitorizare se realizeaz permanent astfel : - staiile meteorologice monitorizeaz fenomenele orar asupra urmtoarelor elemente : ! precipitaii lichide i solide; ! intensitatea i direcia vntului; ! temperatur aer-sol; ! radiaia solar; ! fenomene meteorologice extraordinare ( cderi masive de zpad, polei, chiciur, vijelii etc). - staiile hidrometrice monitorizeaz : ! nivelurile rurilor ; ! temperatur apei i aerului;
14

! fenomene de iarn (ghea la mal, zpoare, poduri de ghea); ! debite lichide i solide ; ! precipitaii. La aceste staii hidrometrice, monitorizarea se efectueaz zilnic, la orele 7.00 i 17.00, n situaii normale, din trei n trei ore la introducerea codului galben, din dou n dou ore la introducerea codului portocaliu, din or n or sau mai des la introducerea codului rou. De asemenea, staiile hidrometrice monitorizeaz i producerea de fenomene meteorologice extraordinare care se produc n zona staiei respective. posturile pluviometrice monitorizeaz precipitaiile atmosferice, lichide i solide i efectueaz observaii vizuale asupra celorlalte fenomene meteo. Posturile pluviometrice coordonate de Staia Hidrologic Ploieti sunt situate n urmtoarele localiti : 1. Ariceti Rahtivani 11. Movila Vulpii 2. Nedelea (baraj) 12. Balta Doamnei 3. Paltinu (baraj) 13. Cocortii Misli 4. Potigrafu 14. Comarnic 5. Provia de Sus 15. Drmneti 16. Drvari 6. Puchenii Moneni 7. Secria 17. Hbud 8. oimari 18. Lipneti 9. Fulga 19. Mneciu (baraj) 10. Talea 20. Teiani Posturile pluviometrice coordonate de consiile locale funcioneaz n urmtoarele localiti : 1. Aluni 13. Gornet cricov 14. Mislea 2. Vrbilu 3. A.N.I.F. 15. Bicoi e.s.z 4. Bratasanca 16. Paulesti 5. Apostolache 17. Corlatesti 18. Valcanesti 6. Tristieni 7. Lunca mare 19. Urlati 8. Starchiojd 20. Mizil 9. Cmpina 21. Mislea 10. Ceptura 22. Paulesti 11. Ciorani 23. Gornet cricov 12. Vlenii de munte 24. E.s.z Staiile meteorologice i staiile hidrometrice transmit informaii zilnic, conform programului de observaii i msurtori i ori de cte ori situaia o impune. Aceste staii sunt ncadrate cu personal de specialitate, iar posturile pluviometrice sunt deservite de angajaii consiliilor locale sau de colaboratori externi.

14

Pe teritoriul judetului Localitatii Carbunesti cantitatile de precipitatii medii multianuale cazute de-a lungul timpului sunt de 198 l/ mp Instiintarea, avertizarea, alarmarea populatiei in zonele posibil a fi inundate se face prin dispeceratul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al Judetului Prahova la telefon 112 1. b) Incendii de padure 1. Generaliti Suprafaa mpdurit a localitatii Carbunesti este de 1009 ha mprit n pduri de rinoase, foioase i amestec de rinoase cu foioase astfel : - 150 ha; a) pduri de rinoase b) pduri de foioase i amestec - 850 ha; Fondul forestier din zona de competen a judeului Prahova este gestionat de Ocolul Silvic Valeni de Munte. Accesul fortelor de interventie in zonele impadurite se face pe rumurile forestiere folosite pentru exploatarea masei lemnoase. 2. Pompierii militari asigur intervenia pentru stingerea incendiilor produse la fondul forestier astfel 2.1. Detaamentul de Pompieri Ploieti 1 : n zona Ocolul Silvic Ploieti - pdurea Crngul lui Bot, aflat la aproximativ 8 km de sediul Detaamentului precum i pdurile din zonele Ploieti Vest, Crngul Teiului, Beizadele, Mneti, Trgorul Nou. Pdurile din raionul Detaamentului Ploieti 1 au o ntindere redus, fiind pduri de foioase (stejar i fag) avnd o nlime de aproximativ 20 m, diametrul trunchiului de 0,25 m i distana din arbori aproximativ 5 m. In vestul pdurii Crngul lui Bot exist tufiuri, accesul n aceast zon fiind mai dificil. n estul comunei Plopu exist o pdure de stejar cu nlimea de 14 m i distana dintre trunchiuri de 2 m, iar la limita din nord-est a raionului este o alt pdure de stejar cu nlimea de 16 m, grosimea trunchiului de 0,3 m i distana dintre trunchiuri de 3 m. Aceste dou pduri aparin de Ocolul Silvic Verbila. La nord-est de Puleti este o plantaie tnr ce se continu cu o pdure de stejar cu nlimea de 12 m, diametrul trunchiului de 0,15 m i distana dintre trunchiuri de 3 m.

1.1.1. Garda de Intervenie Vlenii de Munte Detaamentul Ploieti 2 1. Ocolul Silvic Slnic : - la limita vestic a raionului de intervenie, n zona Pltine este o pdure de fag, cu nlimea de 18 m, diametrul trunchiului de 0,18 m i distana dintre trunchiuri de 8 m;
14

- la nord de Slnic (zona Vrful Mare) la cota 1000 m este o pdure amestec de fag, mesteacn i stejar cu nlimea de 20 m, diametrul trunchiului de 0,2 m i distana dintre trunchiuri de 7 m; - n zona Bertea, Aluni, tefeti, Scurteti sunt foarte multe pepiniere; - n sud-vestul raionului zona Plaiul Hoilor, este o pdure amestec de carpen, fag i stejar, cu nlimea de 16 m, diametrul trunchiului de 0,25 m i distana dintre trunchiuri de 5 m; - la vest de Slnic, n zona Prajani este o pdure de stejar, iar de-a lungul oselei Vrbilu-Aluni sunt livezi. 2. Ocolul Silvic Vlenii de Munte : - la nord vest de Teiani este o pdure de stejar i fag, n zona Plaiului Muscelului; - la vest de Vleni, n apropiere de Slnic sunt pduri de stejar; - la est de Vleni, n zona Vitioara, Predeal-Srari sunt pepiniere de stejar i fag care se continu spre nord, pn n apropiere de Poseti; - ntre Poseti i Starchiojd sunt plantaii tinere de frasin; - n zona Vrful iganului este o pdure de fag cu nlimea de 18 m, diametrul trunchiului de 0,25 m i distana dintre trunchiuri de 5 m, iar n zona Vrful Gmlia este o pdure de fag cu nlimea de 14 m, diametrul trunchiului de 0,16 m i distana dintre trunchiuri de 4m ce se continu spre nord cu pdure de fag, cu nlimea de 16 m, diametrul trunchiului de 0,25 m i distana dintre trunchiuri de 4 m. 1.c) Cutremure In ceea ce priveste fenomenul seismic, este de notat faptul ca majoritatea cutremurelor sunt de natura tectonica, cele mai puternice putand afecta tot teritoriul judetului. Caracteristica generala a cutremurelor din Romania este aceea ca, in general, sunt cutremure de adancime medie, cel mai adesea cu epicentrul in zona de curbura a Carpatilor, la confluenta placii geologice Est-europene si respectiv a stratului sub-geologic Moesian si Inter-Alpin. Profunzimea medie a epicentrelor se situeaza la 100-150 km. adancime, cu magnitudini de pana la M=7 pe scala Richter, intensitati de pana la VII-IX pe scala MSK (Medvedev-Spoheuer-Karnik). Zona Vrancea coincide cu locul de contact dintre trei plci tectonice i cu un fenomen de subducie asociat cu fracturi ale plcilor la diferite adncimi prin procese de rupere, lunecare, etc. Seismele din zona Vrancea sunt denumite normale (h<60 km) sau intermediare (h=60- 150...220 km), n funcie de adncimea focarului. Zona n care se produc cutremurele intermediare este bine identificat i prezint un mare interes datorit particularitilor sale specifice: izolare, concentrare i regulariti n modul de producere (cmp macroseismic, mecanism focal, activitate seismic dup ocul principal, ciclicitate etc.). Zonele afectate de cutremure de mica adancime (mai putin de 10km) sunt: AzugaSinaia. Datele statistice arata ca periodicitatea cutremurelor de mare amploare in VRANCEA este de circa 100 de ani, cu circa 3 perioade de activitate seismica intensa. Printre cutremurele importante ale ultimului secol, cu epicentrul in VRANCEA sunt de notat cele din 1940, 1977, 1986. Din punct de vedere seismic judetul Prahova se afla in

14

zona A partea de sud-est (Valenii de Munte- Mizil- Urlati), Zona B Partea de sud si centrala (Ploiesti Campina- Baicoi- Slanic) si zona C restul judetului Analiza campurilor macroseismice ale cutremurelor istorice evidentiaza urmatoarele aspecte: - cutremurul din 26.10.1802 s-a caracterizat printr-o intensitate epicentrala I0 = IX-X, urmata de o zona extinsa de intensitati I = VIII MSK (in care a fost cuprins si judetul Prahova), o zona importanta de grad I = VII MSK, acestea insumand cca. 50 % din teritoriul Romaniei de azi. Restul tarii a fost afectat de intensitati I = VI MSK (cca. 30 %) si I = V MSK (cca. 20 %); - cutremurul din 10.11.1940 s-a caracterizat printr-o zona de intensitati I = IX MSK (relativ restransa), o zona importanta de grad I = VIII MSK la care trebuie adaugata o amplificare de I = VIII in zona Ploiesti, o zona importanta de intensitate I = VII si similar I = VI MSK.Zonele de intensitate I = VI-IX MSK acopera 50-60 % din teritoriu ; o pondere de cca. 10 % a fost apreciata cu efecte I = V MSK, restul fiind; - cutremurul din 4.03.1977 s-a caracterizat printr-o zona de intensitati I = VIII de o extindere moderata la curbura Carpatilor la care trebuie adaugate amplificarile cu I = VIII de la Bucuresti, Zimnicea si Iasi intr-un cuantum total de 5-10 % din teritoriu. Aproape 45 % din teritoriu a fost afectat de intensitati I = VII MSK. Dincolo de Subcarpati se remarca o amplificare locala de grad I = VII in zona de munte a judetului; In urma acestui dezastru in judetul Prahova au rezultat urmatoarele pierderi si distrugeri: 39 de morti, 335 raniti, 4846 sinistrati, 26 institutii cu cladiri distruse, 228 institutii cu cladiri avariate, 416 locuinte distruse si 5648 lociunte avariate. Cele mai mari distrugeri s-au produs in municipiile Ploiesti si Campina si in orasele Plopeni, Boldesti-Scaieni, Mizil si Valenii de Munte. - izoseistele cutremurelor din 30/31.08.1986 si respectiv 30/31.05.1990 arat c la seismele de magnitudine apropiat de 7, zonele de intensitate I = VIII raman concentrate in jurul sursei Vrancea, zona de grad VII este importanta, iar zona de grad VI este extinsa catre S-V. In Moldova, Transilvania si Dobrogea zonele de grad V sunt importante, dar comparabile cu cele de grad IV, III si II MSK. n privina cutremurelor puternice, intermediare, (I0VII MSK, M6,7), pe baza experienei evenimentelor istorice se pot remarca urmtoarele caracteristici: izoseistele sunt puternic alungite n direcia NE-SV pentru unele cutremure (1802, 1940, 1977) dar exist i date privind elipse izoseistice orientate pe o direcie perpendicular fa de aceasta (de. ex n 1990 - date instrumentale, 1471 - date istorice); seismele sunt resimite la mari distane (Moscova, St. Petersburg, Istanbul); uneori apar amplificri locale ale intensitilor la distane considerabile: 200-300 km;

14

 procesul de rupere este un eveniment multiplu (de exemplu n 1977 au fost 3 ocuri principale) planul de rupere (falie invers) fiind orientat N 40o E i scufundat 70o ctre NV, sub Muntii Carpati; ocurile principale sunt urmate de post ocuri pentru care diferena M0 - M11,9; cele mai mari post-ocuri nu sunt asociate cu o activitate post-oc important; ciclicitatea este de cca. 100 ani, cu trei intervale de timp n care activitatea seismica este mai intens (pe ansamblu anii 5 ; 35 ; 80 din fiecare secol); conform mai multor autori, urmtorul cutremur puternic (M>7,0) este prognozat pentru nceputul secolului XXI; ca urmare a studiului acestor caracteristici, rezult c teritoriul Romniei este afectat, n cazul cutremurelor de Vrancea cu magnitudine M7,0 si intensiti IVII MSK, pe mai mult de 50% din suprafa: cutremurele de adancime intermediara de Vrancea in sudestul tarii (cca.50% din teritoriu ) ; - pe baz instrumental, la cutremurele din 4 martie 1977, 30 august 1986 i 30 mai 1990 au fost remarcate mai multe situaii n care acceleraia de vrf a terenului a fost ntre 0,2 g i 0,3 g. n aceeai zon s-au mai produs cutremure puternice 30 august 1986 (M = 7,0), 30 mai 1990 (M=6,7) i 31 mai 1990 (M=6,1). Dupa anul 1977, in urma studiilor intreprinse si tinand cont de ciclicitatea cutremurelor din zona Vrancea s-au intreprins masuri privind disciplina in constructii, de la proiectare si pana la executie dupa normative care au luat in considerare microzonarea seismica si izoseistele. n conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional- Seciunea a V-a - Zone de risc natural, prin - Cutremur se nelege, micare vibratoare a scoarei terestre, generat de o ruptur brutal n aceasta, ce poate duce la victime umane i distrugeri materiale. Toate localitatile urbane din judet sunt expuse la o intensitate seismica cuprinsa intre VII grade pe scara MSK si IX grade pe aceeasi scara

Unitatea administrativteritorial Municipiul Ploieti Municipiul Cmpina Oraul Azuga Oraul Bicoi Oraul Boldeti-Sceni Oraul Breaza Oraul Buteni Oraul Comarnic Oraul Mizil

Numrul de locuitori 251.981 40.569 6.119 20.234 11.505 18.863 11.787 13.532 17.075
14

Intensitatea seismic exprimat n grade MSK VIII VIII VII VIII VIII VIII VII VIII IX

Oraul Plopeni Oraul Sinaia Oraul Slnic Oraul Urlai Oraul Vlenii de Munte

10.083 14.636 7.249 11.858 13.898

VIII VII VIII IX VIII

Din datele prezentate rezulta ca: - fiecare categorie de cladiri, pe regim de inaltime si material, perioada de constructie si norme de proiectare antiseismica aplicate implica masuri specifice de protectie in raport cu expunerea locuitorilor din acestea la riscuri, ca urmare a actiunii seismice; - categoriile de cladiri care sunt ocupate de un numar mare de locuitori si/sau prezinta caracteristici de vulnerabilitate deosebite pentru viata acestora trebuie sa fie analizate prioritar pentru a identifica potenialele de vulnerabilitate, a evalua efectele i msurile pentru a-i proteja si educa adecvat pe locatari. In aceste categorii pot fi incluse: - cladirile pre-1940, proiectate numai la incarcari gravitationale si avariate sucesiv de cutremure; - cladirile inalte pre-1977 (situate cu precadere in zona centrala, cartier Cina, Cartier Nord zona pietii, Complexul Mic, Str. Cameliei) proiectate potrivit unor norme dovedite insuficient de acoperitoare in 1977, fara cerinte moderne de ductilitate si cu utilizarea unei curbe spectrale inadecvate, structurile cu parter flexibil, unele categorii de structuri in cadre si diafragme fara armare corespunzatoare, structurile glisate cu calitate de santier necorespunzatoare. - categoriile de cladiri care sunt ocupate de un numar mare de locuitori dar nu prezinta caracteristici de vulnerabilitate excesive vor fi incadrate in activitatile curente de protectie si educatie antiseismica. In aceste categorii pot fi incluse: - cladirile cu P...P+1 niveluri cu caracteristici arhitectural - constructive si conformare antiseismica acceptabila, stare de intretinere buna si fara avarii evidente . - cladirile din panouri mari P + 4 si P + 8 realizate in Ploiesti in numar mare. n sensul Normelor metodologice de aplicare a ordonanei nr.20 din 27.01.1994, privind punerea n siguran a fondului construit existent, aprobate prin Hotrrea nr. 1364 din 27.12.2001: 1. Prin construcie existent se nelege construcia amplasat n localiti din zonele seismice de calcul A - E definite n Normativul pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, social-culturale, agrozootehnice i industriale - indicativ P10092**), cu modificrile ulterioare, denumit n continuare Normativul P100-92 pentru care, conform standardului de zonare seismic a teritoriului Romniei, intensitatea seismic exprimat n grade MSK este minim VII i care prezint:
14

a) degradri sau avarieri n urma unor aciuni seismice puternice; b) nivel de asigurare la aciuni seismice insuficient n raport cu clasa de importan din care fac parte. 2. Nivelul de asigurare la aciuni seismice a construciei existente este corespunztor normelor de proiectare i de executare n vigoare la data realizrii construciei. 3. Evaluarea nivelului actual de asigurare la aciuni seismice a construciei existente se face n funcie de nivelul corespunztor construciei noi, conform reglementrilor tehnice n vigoare la data elaborrii expertizei tehnice pentru cerina de calitate, rezisten i stabilitate.

Msurile de intervenie pentru reducerea riscului seismic al construciilor existente pot fi: a) msuri aplicabile cu meninerea configuraiei i funciunii existente a construciei, respectiv consolidarea/repararea elementelor structurale sau a sistemului structural n ansamblu i, dup caz, a elementelor nestructurale ale construciei existente i/sau introducerea unor elemente structurale suplimentare; b) msuri aplicabile cu modificarea configuraiei i/sau a funciunii existente a construciei, cuprinznd reducerea numrului de niveluri i/sau nlturarea unor poriuni de construcie, cu comportare defavorabil la aciuni seismice sau care prezint un risc ridicat de dislocare i prbuire. (2) Zona de intervenie cuprinde totalitatea elementelor de construcie - structurale i nestructurale - asupra crora se acioneaz prin msuri de intervenie, n baza documentaiei tehnico-economice verificate, avizate i aprobate n condiiile legii. (3) Msurile de intervenie includ i desfacerea i refacerea instalaiilor, echipamentelor, finisajelor, precum i alte lucrri strict necesare din zona de intervenie i, dup caz, lucrri de mbuntire a terenului de fundare. (4) Refacerea instalaiilor i echipamentelor n zona de intervenie include, dup caz, nlocuirea acestora i/sau a obiectelor aferente, precum i executarea unor lucrri de termoizolaie i/sau hidroizolaie, lucrri justificate de reglementrile tehnice n vigoare i de soluia de intervenie din documentaia tehnico-economic aprobat. (5) Demolarea total a construciei existente, ca alternativ la msurile de intervenie pentru reducerea riscului seismic, se fundamenteaz distinct de ctre expertul tehnic atestat pentru cerina de calitate A1 - rezisten i stabilitate. 1d) Alunecari de teren Alunecarea de teren reprezint o deplasare a rocilor i/sau a masivelor de pmnt care formeaz versanii unor muni sau dealuri, a pantelor unor lucrri de hidroamelioraii sau a unor lucrri funciare, ce poate produce victime umane i pagube materiale. Alunecrile de teren sunt provocate de precipitaiile abundente care genereaz eroziunea la baza versantului, cu declanarea accelerrii i extinderii deformaiei acestuia i avansrii masei de alunecare pe rampa astfel creat i denumit suprafa de alunecare.

14

n acelai timp, alunecarea terenurilor este provocat i de existena unor ruri subterane care, negsindu-i un spaiu de deversare, se infiltreaz n masa de pmnt, i slbete coeziunea, i sub greutatea proprie, n zonele slbite, de regul cele formate de straturile de argil prfoas, alunec atta timp ct nu ntmpin un blocaj pentru sprijinire. Sunt de menionat o serie de caracteristici, specifice alunecrilor de teren, de care se ine seama n analizarea mecanismului de producere a evenimentului, i n mod deosebit a efectelor post dezastru, n cazul n care nu se ntreprind msuri adecvate, corespunztoare. Alunecrile de teren sunt procese ce se desfoar n timp, acestea accelerndu-se n perioadele cu precipitaii abundente sau intervenii asupra zonelor caracteristice, care modific structura geologic natural a terenului, n scopul construirii unor obiective industriale sau sociale, dup necesitile economice ale unei perioade determinate. Fenomenele de tip alunecare de teren care se ntlnesc n aproape 60% din localitile judeului reprezint un motiv n plus de ngrijorare pentru autoritile locale, dar fiecare zon trebuie tratat individual, dat fiind faptul c o abordare global pentru eliminarea cauzelor care le provoac este imposibil. Posibilitile legate de efectele dezastruoase asupra comunitilor umane sunt cele care primeaz n luarea deciziilor pentru aprare la dezastru. Tabel cuprinznd localitile posibil a fi afectate de alunecri de teren Nr.crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 21. 22. 23. 24. 25. 26. Nr.crt 27. 28. 29. 30. 31. 32. Localitati posibil a fi afectate Municipiul Cmpina Oraul Azuga Oraul Bicoi Oraul Boldeti - Scieni Oraul Breaza Oraul Comarnic Oraul Sinaia Oraul Slnic Oraul Urlai Oraul Vlenii de Munte Comuna Crbuneti Comuna Ceptura Comuna Chiojdeanca Comuna Cornu Comuna Cosminele Comuna Drajna Localitati posibil a fi afectate Comuna Filipetii de Pdure Comuna Fntneele Comuna Gornet Comuna Gornet Cricov Comuna Gura Vadului Comuna Gura Vitioarei Nr.crt 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 43. 44. 45. 46. 47. 48. Nr.crt 49. 50. 51. 52. 53. 54.
14

Localitati posibil a fi afectate Comuna Adunai Comuna Aluni Comuna Apostolache Comuna Aricetii Zeletin Comuna Bleti Comuna Bneti Comuna Bertea Comuna Brebu Comuna Bucov Comuna Clugreni Comuna Poseti Comuna Predeal Srari Comuna Provia de Jos Comuna Provia de Sus Comuna Salcia Comuna Sngeru Localitati posibil a fi afectate Comuna Scoreni Comuna Secria Comuna Starchiojd Comuna Surani Comuna oimari Comuna otriile

33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42.

Comuna Iordchianu Comuna Izvoarele Comuna Jugureni Comuna Lapo Comuna Mneciu Comuna Pcurei Comuna Puleti Comuna Plopu Comuna Podenii Noi Comuna Poiana Cmpina

55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63.

Comuna tefeti Comuna Talea Comuna Trgorul Vechi Comuna Teiani Comuna Telega Comuna Valea Clugreasc Comuna Valea Doftanei Comuna Vrbilu Comuna Vlcneti

n anul 2005 pe teritoriul judeului au avut loc multiple alunecri de teren care au afectat o bun parte din zonele populate, cu pierderi materiale considerabile. Cele mai afectate localiti au fost oraele Bicoi, Boldeti Scieni, Breaza, Comarnic, Slnic, Urlai, comunele Aluni, Aricetii Zeletin, Apostolache, Btrni, Bertea, Brebu, Calugreni, Crbuneti, Ceptura, Chiojdeanca, Cornu, Gornet, Gornet Cricov, Gura Vadului, Iordchianu, Lapo, Pcurei, Poiana, Cmpina, Poseti, Predeal Sarari, Provia de Jos, Provia de Sus, Salcia, Sngeru, Secria, Starchiojd, Surani, oimari, otriile, tefeti, Talea, Ttaru, Telega, Valea Clugreasc, Valea Doftanei, Vrbilu, Vlcneti. Cauzele principale ale reactivrii alunecrilor de teren au fost, pe de o parte, intensificarea alimentrii alunecrii din fronturile freatice care acced din platoul nalt prin izvoarele de la creasta versantului, ce apar la contactul cu marnele vinete reprezentnd patul impermeabil al apei subterane cantonat n nisipuri i calcare, iar pe de alt parte ploile abundente czute n cuprinsul alunecrii. O alt cauza care a dus la producerea de alunecri de teren a constituit-o defririle masive de pomi ce au avut ca efect slbirea rezistenei solului i implicit producerea de astfel de fenomene. Efectele alunecrilor de teren au constat n: distrugerea sau avarierea gospodriilor cetenilor; distrugerea drumurilor pe diferite lungimi i limi; blocarea drumurilor de masa de pmnt czut de pe versani; apariia de denivelri, tasri i crpturi n carosabilul drumurilor; avarierea podurilor ( desprinderea sau apariia de crpturi n culeele podurilor); distrugerea sau deplasarea lucrrilor de aprare; distrugerea stlpilor de nalt i joas tensiune i ntreruperea alimentrii cu energie electric a locuinelor cetenilor; blocarea accesului hipo i auto ca urmare a apariiei fagaelor cu adncimi mari i frmntrii drumurilor, ducnd la izolarea colectivitilor de ceteni; avarierea conductelor de gaze i ap; prbuirea livezilor de pomi fructiferi i nclinarea copacilor cu scoaterea rdcinilor din pmnt. Msuri de protecie i intervenie
14

- ntocmirea i aplicarea planurilor de protecie i intervenie n situaii de urgen; - constituirea stocurilor de mijloace i materiale pentru intervenie; - instruirea populaiei asupra modului de realizare a msurilor de protecie i de respectare a regulilor de comportare; - ntiinarea i alarmarea populaiei alunecrile de teren, cu rare excepii, nu se produc chiar prin surprindere oferind posibilitatea alarmrii n astfel de situaii; - introducerea msurilor de ordine i paz n zona calamitat; - prevenirea i combaterea panicii; - asigurarea msurilor de prim ajutor victimelor i a asistenei medicale n zona calamitat; - organizarea aciunilor de intervenie pentru nlturarea urmrilor alunecrilor de teren; - desfurarea aciumilor de intervenie pentru reabilitarea climatului social; - evacuarea populaiei, animalelor i bunurilor materiale; - asigurarea condiiilor de trai pentru sinistrai organizarea cazrii, asigurarii cu ap, alimente i medicamente a persoanelor sinistrate. Pe teritoriul comunei Carbunesti, avand in vedere dispunerea geografica,particularitatile reliefului pot aparea urmatoarele tipuri de risc generatoare de situatii de urgenta: 1. Riscuri naturale (fenomene meteorologice periculoase). a) furtuni-manifestate prin vanturi puternice,precipitatii sub forma de ploaie in cantitati ce depasesc debitul normal sau caderi de grindina. b) seceta-manifestata prin lipsa precipitatii si temperaturi foarte ridicate. c) inghetul-provocat de temperaturi foarte scazute. d) incendii de padure-furtunile insotite de fulgere,precum si vanturile puternice asociate cu temperaturile ridicate,in special in perioadele secetoase si indeosebi asupra vegetatiei uscate usor inflamabile si care contribuie la aprinderea cu repeziciune a focului pe suprafete mari. 2.Fenomene distructive de origine geologica: a) alunecari de teren-se produc pe versantii dealurilor prin deplasarea rocilor in lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torentiale,miscari tectonice,eroziuni puternice,etc). b) cutremure de pamant-sunt miscari bruste ale scoartei terestre,care 3. Riscuri tehnologice: Accidente,avarii,explozii si incendii. a) transportul si depozitarea produselor periculoase-existenta unor depozite de produse petroliere precum si activitatea de manipulare (incarcare,descarcare,pompare) ;existenta pericolului accidentelor pe caile de comunicatii rutiere,datorate greselilor de circulatie,defectelor care pot aparea la mijloacele de transport,starea drumurilor si uneori acela de terorism. b) poluarea apelor-eliberarea necontrolata a unor substante toxice industriale ,in concentratii mari pe cursurile apelor,care pune in pericol sanatatea populatiei,fauna,flora,etc.
14

c) esecul utilitatilor publice-distrugerea partiala sau totala a retelelor de energie electrica,retelelor de comunicatii,care afecteaza grav desfasurarea in bune conditii a activitatilor institutiilor publice locale. d) prabusirea de constructii sau amenajari-producerea de accidente majore (explozii,cedarea structurilor de rezistenta, efectuarea unor lucrari care contravin tuturor normelor de protectia muncii,etc),care duc la prabusirea constructiilor,amenajarilor de orice fel,punand astfel in pericol viata oamenilor,distrugand cladiri,retele de energie electrica si de comunicatii. e) caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos-caderi de materiale cosmice,reprezentate in cea mai mare parte de praf cosmic si de meteoriti de dimensiuni mici,care se aprind si ard in atmosfera inainte de a ajunge la sol, sau a unor sateliti artificiali sau bucati din acestia) care isi parasesc orbita datorita unor defectiuni tehnice,iar recuperarea lor inaintea intrarii in atmosfera este imposibila. f) munitia neexplodata-(munitie neexplodata sau nedezactivata ramasa din timpul conflictelor militare)-se regasesc mai multe tipuri de munitii: cartuse de razboi de toate tipurile,proiectile,bombe,mine, petarde grenade si orice elemente incarcate cu substante explozive. 4.Riscuri biologice: a)epidemiile-fenomene biologice care se manifesta prin imbolnaviri in masa ale populatiei datorita unor agenti patogeni ( virusi,riketsi, bacterii,fungi,protozoare). b)epizootiile-fenomene biologice care se manifesta prin raspandirea in masa in randul animalelor a unor boli infecto-contagioase,unele din ele putand fii transmise si la oameni prin contactul direct cu animalele bolnave sau prin consumul de produse de origine animala contaminate.

CAPITOLUL 4 Acoperirea riscurilor SECIUNEA 1 Concepia desfurrii aciunilor de protecie-intervenie

Elaborarea concepiei de desfurare a aciunilor de protecie-intervenie const n stabilirea etapelor i fazelor de intervenie, n funcie de evoluia probabil a situaiilor de urgen, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza aciunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiiile viitoare (completarea alternativelor fa de obiectivele urmrite, identificarea i alegerea alternativei de aciune optime i care recomand planul de aciune ce urmeaz s fie aplicat), selectarea cursului optim de aciune i stabilirea

14

dispozitivului de intervenie, luarea deciziei i precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii i cele de cooperare. Pentru acoperirea riscurilor transfrontaliere se ncheie protocoale de colaborare cu instituiile similare din rile cu care exist granie comune, care prevd modaliti de informare asupra pericolelor probabile, de avertizare/alarmare n cazul manifestrii acestora, modalitile de intervenie comun asupra riscurilor transfrontaliere, precum i exerciiile i aplicaiile cu participare internaional. (1) Evitarea manifestrii riscurilor, reducerea frecvenei de producere ori limitarea consecinelor acestora se realizeaz prin urmtoarele aciuni: a) monitorizarea permanent a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. i transmiterea datelor la autoritile competente; b) activiti preventive ale autoritilor, pe domenii de competen; c) informarea populaiei asupra pericolelor specifice unitii administrativ-teritoriale i asupra comportamentului de adoptat n cazul manifestrii unui pericol; d) exerciii i aplicaii. (2) Activitile preventive planificate, organizate i desfurate n scopul acoperirii riscurilor sunt: a) controale i inspecii de prevenire; b) avizare/autorizare de securitate la incendiu i protecie civil; c) acordul; d) asistena tehnic de specialitate; e) informarea preventiv; f) pregtirea populaiei; g) constatarea i sancionarea nclcrilor prevederilor legale; h) alte forme.

Planurile de intervenie vor cuprinde informaii referitoare la: a) categoriile de servicii de salvare/intervenie n caz de urgen i amplasarea unitilor operative; b) ncadrarea i mijloacele de intervenie i protecie a personalului/populaiei pentru fiecare tip de risc, pe categorii de fore i mijloace, cum sunt: autospeciale de lucru cu ap i spum, autospeciale de stingere cu pulbere i azot, autospeciale pentru descarcerare i iluminat, autoscri pentru salvare de la nlime i alte tipuri de autospeciale, servani pompieri, salvatori, asisteni medicali, scafandri, alpiniti etc.; c) zona de acoperire a riscurilor; d) timpii de rspuns, cuantificai de o comisie compus din specialiti ai inspectoratului judeean/al municipiului Bucureti pentru situaii de urgen; e) activitatea operaional, prin prezentarea detaliat a ponderii interveniilor la incendii; asisten medical de urgen, reanimare i descarcerare; deblocri/salvri de persoane; salvri de animale etc.; f) alte informaii considerate necesare.
14

SECIUNEA a 2-a

Etapele de realizare a aciunilor

Desfurarea interveniei cuprinde urmtoarele operaiuni principale: a) alertarea i/sau alarmarea unitilor i a subunitilor pentru intervenie; b) informarea personalului de conducere asupra situaiei create; c) deplasarea la locul interveniei; d) intrarea n aciune a forelor, amplasarea mijloacelor i realizarea dispozitivului preliminar de intervenie; e) transmiterea dispoziiilor preliminare; f) recunoaterea, analiza situaiei, luarea deciziei i darea ordinului de intervenie; g) evacuarea, salvarea i/sau protejarea persoanelor, animalelor i bunurilor; h) realizarea, adaptarea i finalizarea dispozitivului de intervenie la situaia concret; i) manevra de fore; j) localizarea i limitarea efectelor evenimentului/dezastrului; k) nlturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului; l) regruparea forelor i a mijloacelor dup ndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului i a condiiilor care au favorizat evoluia acestuia; n) ntocmirea procesului-verbal de intervenie i a raportului de intervenie; o) retragerea forelor i a mijloacelor de la locul aciunii n locul de dislocare permanent; p) restabilirea capacitii de intervenie; q) informarea inspectorului general/inspectorului-ef/comandantului i a ealonului superior; r) analiza interveniilor i evidenierea msurilor de prevenire/optimizare necesare. SECIUNEA a 3-a Faze de urgen a aciunilor

n funcie de locul, natura, amploarea i de evoluia evenimentului, interveniile serviciilor profesioniste pentru situaii de urgen sunt organizate astfel: a) urgena I - asigurat de garda/grzile de intervenie a/ale subunitii n raionul/obiectivul afectat; b) urgena a II-a - asigurat de subunitile inspectoratului judeean/al municipiului Bucureti pentru situaii de urgen; c) urgena a III-a - asigurat de dou sau mai multe uniti limitrofe; d) urgena a IV-a - asigurat prin grupri operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen, n cazul unor intervenii de amploare i de lung durat.

14

SECIUNEA a 4-a

Aciunile de protecie-intervenie

Forele de intervenie specializate acioneaz conform domeniului lor de competen, pentru: a) salvarea i/sau protejarea oamenilor, animalelor i bunurilor materiale, evacuarea i transportul victimelor, cazarea sinistrailor, aprovizionarea cu alimente, medicamente i materiale de prim necesitate; b) acordarea primului ajutor medical i psihologic, precum i participarea la evacuarea populaiei, instituiilor publice i a operatorilor economici afectai; c) aplicarea msurilor privind ordinea i sigurana public pe timpul producerii situaiei de urgen specifice; d) dirijarea i ndrumarea circulaiei pe direciile i n zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea i/sau eliminarea avariilor la reele i cldiri cu funciuni eseniale, a cror integritate pe durata cutremurelor este vital pentru protecia populaiei: staiile de pompieri i sediile poliiei, spitale i alte construcii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secii de chirurgie i de urgen, cldirile instituiilor cu responsabilitate n gestionarea situaiilor de urgen, n aprarea i securitatea naional, staiile de producere i distribuie a energiei i/sau care asigur servicii eseniale pentru celelalte categorii de cldiri menionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgen de diferite categorii, rezervoare de ap i staii de pompare eseniale pentru situaii de urgen, cldiri care conin gaze toxice, explozivi i alte substane periculoase, precum i pentru ci de transport, cldiri pentru nvmnt; f) limitarea proporiilor situaiei de urgen specifice i nlturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. SECIUNEA a 5-a Instruirea

(1) Pregtirea forelor profesioniste de intervenie se realizeaz n cadrul instituiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele judeene/al municipiului Bucureti pentru situaii de urgen i aprobate de comitetele judeene/al municipiului Bucureti pentru situaii de urgen. (2) Prefecii, primarii i conducerile operatorilor economici i instituiilor publice au obligaia de a asigura cunoaterea de ctre forele destinate interveniei, precum i de ctre populaie a modalitilor de aciune conform planurilor aprobate de analiz i acoperire a riscurilor. SECIUNEA a 6-a Realizarea circuitului informaional-decizional i de cooperare

Sistemul informaional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observrii, detectrii, msurrii, nregistrrii, stocrii i prelucrrii datelor specifice,

14

alarmrii, notificrii, culegerii i transmiterii informaiilor i a deciziilor de ctre factorii implicai n aciunile de prevenire i gestionare a unei situaii de urgen. Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaii de urgen ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaii de urgen specific, evoluiei acesteia, efectelor negative produse, precum i asupra msurilor luate se realizeaz prin rapoarte operative. Primarii, comitetele judeene/al municipiului Bucureti i comitetele locale pentru situaii de urgen, precum i conducerile operatorilor economici i instituiilor amplasate n zone de risc au obligaia s asigure preluarea de la staiile centrale i locale a datelor i avertizrilor meteorologice i hidrologice, n vederea declanrii aciunilor preventive i de intervenie. CAPITOLUL 5 Resurse umane, materiale i financiare (1) Alocarea resurselor materiale i financiare necesare desfurrii activitii de analiz i acoperire a riscurilor se realizeaz, potrivit reglementrilor n vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale i financiare pentru gestionarea situaiilor de urgen, elaborate de comitetele judeene/al municipiului Bucureti i comitetele locale pentru situaii de urgen. (2) Consiliile judeene/Consiliul General al Municipiului Bucureti i consiliile locale prevd anual, n bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale i financiare necesare analizei i acoperirii riscurilor din unitile administrativteritoriale pe care le reprezint. n funcie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele i condiiile de producere/ manifestare, de amploarea i efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de fore i mijloace necesare de prevenire i combatere a riscurilor, astfel: a) inspecii de prevenire; b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaii de urgen; c) formaiuni de asisten medical de urgen i descarcerare; d) formaiuni de protecie civil: echipe de cutare-salvare, NBC i pirotehnice; e) alte formaiuni de salvare: Crucea Roie, SALVAMONT, scafandri profesioniti etc.; f) grupe de sprijin. Pe lng tipurile de fore precizate la art. 42, mai pot aciona, dup caz, n condiiile legii: unitile poliiei, jandarmeriei i poliiei de frontier, structurile poliiei comunitare, unitatea special de aviaie a Ministerului Administraiei i Internelor, unitile specializate/detaamente din cadrul Ministerului Aprrii, unitile pentru asistena medical de urgen ale Ministerului Sntii Publice, organizaiile neguvernamentale specializate n aciuni de salvare, unitile i formaiunile sanitare i de inspecie sanitar
14

veterinar, formaiuni de paz a persoanelor i a bunurilor, precum i detaamente i echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate i al societilor comerciale specializate, incluse n planurile de aprare i dotate cu fore i mijloace de intervenie, formaiunile de voluntari ai societii civile specializai n intervenia n situaii de urgen i organizai n organizaii neguvernamentale cu activiti specifice. Forele auxiliare se stabilesc din rndul populaiei i salariailor, al formaiunilor de voluntari, altele dect cele instruite special pentru situaii de urgen, care acioneaz conform sarcinilor stabilite pentru formaiunile de protecie civil organizate la operatorii economici i societile comerciale n planurile de aprare specifice, elaborate potrivit legii.

CAPITOLUL 6 Logistica aciunilor (1) Sistemul forelor i mijloacelor de intervenie n cazul producerii unei situaii de urgen se stabilete prin planurile de aprare specifice elaborate, potrivit legii, de autoritile, instituiile publice, societatea civil i operatorii economici cu atribuii n acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen specifice tipurilor de riscuri. (2) Forele i mijloacele de intervenie se organizeaz, se stabilesc i se pregtesc din timp i acioneaz conform sarcinilor stabilite prin planurile de aprare specifice. Logistica aciunilor de pregtire teoretic i practic, de prevenire i gestionare a situaiei de urgen specifice se asigur de autoritile, instituiile i operatorii economici cu atribuii n domeniu, n raport de rspunderi, msuri i resurse necesare. CAPITOLUL 7 Dispoziii finale

La PAAR se ataeaz urmtoarele documente: a) lista autoritilor i factorilor care au responsabiliti n analiza i acoperirea riscurilor n unitatea administrativ-teritorial, conform modelului prevzut n anexa nr. 1 care face parte integrant din prezenta metodologie; b) atribuiile autoritilor i responsabililor cuprini n PAAR, conform modelului prevzut n anexa nr. 2 care face parte integrant din prezenta metodologie; c) componena nominal a structurilor cu atribuii n domeniul gestionrii situaiilor de urgen, cu precizarea unitii la care sunt ncadrai membrii structurilor, funciei, adresei i a telefoanelor de la serviciu i de la domiciliu, a responsabilitilor i misiunilor;
14

d) riscuri poteniale n localiti/judee vecine care pot afecta zona de competen a unitii administrativ-teritoriale; e) hri de risc; f) msuri corespunztoare de evitare a manifestrii riscurilor, de reducere a frecvenei de producere ori de limitare a consecinelor acestora, pe tipuri de riscuri; g) sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice i de alarmare a populaiei n cazul evacurii; h) tabel cuprinznd obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaii de urgen (seism, inundaie, alunecare de teren, accident tehnologic etc.); i) planuri i proceduri de intervenie; j) schema fluxului informaional-decizional; k) locuri/spaii de evacuare n caz de urgen i dotarea acestora; l) planificarea exerciiilor/aplicaiilor conform reglementrilor tehnice specifice; m) rapoarte lunare de informare i analiz ctre prefect; n) protocoale de colaborare cu instituii similare din rile cu care exist granie comune, n cazul producerii unor situaii de urgen; o) situaia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace i materiale de aprare existente, modul cum se acoper deficitul din disponibiliti locale i cu sprijin de la comitetul pentru situaii de urgen ierarhic superior etc.; p) reguli de comportare n cazul producerii unei situaii de urgen.

14

ANEXA 1 Lista autoritilor i factorilor care au responsabiliti n analiza i acoperirea riscurilor n judeul/localitatea Carbunesti.

Nr. Crt. 1

Denumire autoritate Primaria Carbunesti

Coordonate autoritate Str.Principala Nr. 170 Tel.0244299038 Fax 0244299119

Persoane de contact Primar: Stan Petre Tel;0244299038 Tel 078679154 Carbunesti str.Principala 577 Agent Serban Ion Com.Carbunesti Tel.0721847968

Atributii in PAAR Conform fisei nr. Fisa Nr 1

Fisa Nr. 2 Fisa Nr. 6

Str. Principala Nr.170 Tel.0244299038 Fax.0244299119 Str. Principala Nr.170 Tel.0244299038 Fax.0244299119

Secretar: Dinu Mariana Tel.024429038 Tel.0734920235 Carbunesti nr488 Medic: Baltaretu Florela Tel.0722682081

Fisa nr.3

Cabinet medical

Str.Principala nr.477 Tel.0244299108

Fisa nr.4

14

Poitia Carbunesti

Str.Principala Nr.128 Tel.0244299028 Str. Principala Nr.168 Tel.0244299036

Sef de post Asap:Dinu Viorel Tel.0722138872 Director: Marin Monica Tel:0765234820

Fisa nr.5

Scoala Generala Carbunesti

14

______________________________________________________________________________ |Nr. | Denumire | Coordonate | Persoan(e) | Atribuii n PAAR,| |crt.| autoritate | autoritate | de contact | conform fiei nr. | |____|____________|________________|_______________________|___________________| | 1 | Primaria | str. x, nr. y; | Popescu Ion 1 | Fia nr. | | | tel/fax/mobil; | Primar: | | | | | | tel/fax/mobil; | | | | | | Privat: str. W, nr. Z,| | | | | | nr. Z, | | | | | | tel. fix/mobil | | | | | |_______________________|___________________| | | | | Popescu Ion 2 | Fia nr. | | | | | Viceprimar: | | | | | | tel/fax/mobil; | | | | | | Privat: str. W, nr. Z,| | | | | | tel. fix/mobil | | |____|____________|________________|_______________________|___________________| | .. | .......... | .............. | ..................... | ................. | |____|____________|________________|_______________________|___________________| | 20 | Spital Y | str. x, nr. y; | Popescu Ion 25 | Fia nr. | | | | tel/fax/mobil; | Director: | | | | | | tel/fax/mobil; | | | | | | Privat: str. W, nr. Z,| | | | | | tel. fix/mobil | | |____|____________|________________|_______________________|___________________| | .. | .......... | .............. | ..................... | ................. | |____|____________|________________|_______________________|___________________| | 25 | coala Z | str. x, nr. y; | Popescu Ion 33 | Fia nr. | | | | tel/fax/mobil; | Director: | | | | | | tel/fax/mobil; | | | | | | Privat: str. W, nr. Z,| | | | | | tel, fix/mobil | | |____|____________|________________|_______________________|___________________| | .. | .......... | .............. | ..................... | ................. | |____|____________|________________|_______________________|___________________|

14

NOT: Autoritile i factorii cu responsabiliti n analiza i acoperirea riscurilor n unitatea administrativ teritorial sunt, dup caz: a) autoritile publice locale (primar, consilii locale/consilii judeene, servicii publice deconcentrate/descentralizate); b) staii (puncte) de msurtori a parametrilor meteorologici, seismici, hidrografici, de mediu etc. c) institute de cercetri tiinifice; d) organizaii nonguvernamentale (Crucea Roie, SALVAMONT, etc.)

ANEXA 2*) la metodologie Atribuiile autoritilor i responsabililor cuprini n PAAR - Model______________________________________________________________________________ | AUTORITATEA: (denumire n clar) | Fia nr. | |__________________________________________________________|___________________| | I. - GESTIONAREA RISCURILOR | | |____________________________________|_________________________________________| | a. - monitorizarea permanent a | se precizeaz ce parametri se msoar, | | parametrilor meteo, seismici, de | cu ce periodicitate, ce autoritate(i) | | mediu, hidrografici, etc. i | se informeaz asupra atingerii valorilor| | transmiterea datelor la | critice; eventual n anex se stabilete| | autoritile competente; | structura raportului de informare | |____________________________________|_________________________________________| | b. - controlul preventiv al | ce operatori economici/instituii | | autoritilor pe domeniu de | controleaz, n ce domenii de | | competen; | competen; pe cine informeaz asupra | | | concluziilor; eventual periodicitatea | | | controlului | |____________________________________|_________________________________________| | c. - informare preventiv a | n ce domeniu de competen; | | populaiei asupra pericolelor | periodicitate | | specifice unitii administrativ | | | teritoriale i asupra | | | comportamentului de adoptat n | | | cazul manifestrii unui pericol; | | |____________________________________|_________________________________________| | d. - exerciii i aplicaii; | cu cine, n ce domeniu de competen; | | | periodicitate | |____________________________________|_________________________________________| | II. - RESURSE NECESARE | | |____________________________________|_________________________________________| | a. - monitorizarea permanent a | aparatur/echipamente de msur/control | | parametrilor meteo, seismici, de | necesare; loc de amplasare | | mediu, hidrografici etc. i | | | transmiterea datelor la | | | autoritile competente; | |

14

|____________________________________|_________________________________________| | b. - controlul preventiv al | materiale/echipamente necesare | | autoritilor pe domenii de | | | competen; | | |____________________________________|_________________________________________| | c. - informare preventiv a | materiale informative/documentare, | | populaiei asupra pericolelor | rapoarte, planuri de urgen, pliante, | | specifice unitii administrativ | mass-media, filme, conferine, | | teritoriale i asupra | simpozioane, afie, campanii | | comportamentului de adoptat n | informative, Porile deschise .... | | cazul manifestrii unui pericol; | | |____________________________________|_________________________________________| | d. - exerciii i aplicaii; | materiale/echipamente necesare; loc de | | | desfurare | |____________________________________|_________________________________________| | III. - INTERVENIE | | |____________________________________|_________________________________________| | a. - alarmare | ce activiti ntreprinde; cu ce | | | mijloace; timp de intrare n aciune | |____________________________________|_________________________________________| | b. - aciuni de cutare/salvare/ | ce activiti ntreprinde; cu ce | | descarcerare | mijloace; timp de intrare n aciune | |____________________________________|_________________________________________| | c. - asisten medical | ce activiti ntreprinde; cu ce | | | mijloace; timp de intrare n aciune | |____________________________________|_________________________________________| | d. - aciuni de ndeprtare a | ce activiti ntreprinde; cu ce | | manifestrii pericolului produs | mijloace; timp de intrare n aciune | |____________________________________|_________________________________________| | e. - aciuni de limitare a | ce activiti ntreprinde; cu ce | | consecinelor unui pericol | mijloace; timp de intrare n aciune | |____________________________________|_________________________________________|

NOT: Se completeaz doar rubricile corespunztoare competenelor. ANEXA 2 STRUCTURA-CADRU a Planului de analiz i acoperire a riscurilor Capitolul I - Dispoziii generale Seciunea I. Definiie, scop, obiective Seciunea a 2-a. Responsabiliti privind analiza i acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referin 2.2. Structuri organizatorice implicate 2.3. Responsabiliti ale organismelor i autoritilor cu atribuii n domeniu Capitolul II - Caracteristicile unitii administrativ-teritoriale Seciunea 1. Amplasare geografic i relief Seciunea a 2-a. Caracteristici climatice Seciunea a 3-a. Reea hidrografic Seciunea a 4-a. Populaie Seciunea a 5-a. Ci de transport Seciunea a 6-a. Dezvoltare economic Seciunea a 7-a. Infrastructuri locale Seciunea a 8-a. Specific regional/local Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situaii de urgen 14

Seciunea 1. Analiza riscurilor naturale Seciunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice Seciunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice Seciunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu Seciunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale Seciunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri Seciunea a 7-a. Zone de risc crescut Capitolul IV - Acoperirea riscurilor Seciunea 1. Concepia desfurrii aciunilor de protecie-intervenie Seciunea a 2-a. Etapele de realizare a aciunilor Seciunea a 3-a. Faze de urgen a aciunilor Seciunea a 4-a. Aciunile de protecie-intervenie Seciunea a 5-a. Instruirea Seciunea a 6-a. Realizarea circuitului informaional-decizional i de cooperare Capitolul V - Resurse umane, materiale i financiare Capitolul VI - Logistica aciunilor Anexe

14