CURS

Importanţa zonelor costiere

ZONA DE COASTA

Zona de coastă reprezintă, conform unei definiţii mai mult sau mai puţin acceptate, acea zonă -
margine – a unui continent sau a unei insule prin care acestea vin în contact cu oceanul sau cu marea.
Însă putem găsi acestui concept numeroase definiţii, date de diverşi specialişti, şi în funcţie de domeniul
în care aceştia îşi desfăşoară activitatea: geografie, ecologie şi nu în ultimul rând din sfera politicului –
aici referindu-ne în mod deosebit la delimitarea şi întinderea acestei zone.
Este însă unanim acceptată ideea că, zona de coastă, fiind o interfaţă între atmosferă, hidrosferă
şi litosferă, constituie o zonă activă, cu o dinamică complexă, ce de multe ori se află într-un echilibru
delicat, echilibru ce poate fi afectat atât de procesele naturale cât şi de activităţile antropice şi deci are o
importanţă majoră pentru om.
La un nivel înalt de abstractizare, zona costieră este influenţată de acţiunea a doi factori
dinamici: natura-în intregul ei, excluzând activităţile umane-ce ofera limitele şi conditiile naturale şi
oamenii ce oferă planurile de dezvoltare socio-economice.

Există mai multe tipuri de coaste:

- coaste înalte, aflate deasupra nivelului mării – situaţie care poate apare ca urmare a
mai multor factori: scăderea nivelului apei, activităţi tectonice;
- coaste joase, prin care se înţelege acea zona costieră unde, datorită în general unor
schimbări la nivel global, au loc ridicări ale nivelului mării;
- coaste alcătuite din roci care au o dispunere paralelă cu ţărmul, roci cu rezistenţe
diferite, ceea ce duce la apariţia de intrânduri, peşteri, etc;
- coaste alcătuite din roci de asemenea cu rezistenţe diferite care au dispunere
perpendiculară

De asemenea există coaste stâncoase, aflate permanent sub acţiunea valurilor şi coaste nisipoase,
respectiv zonele unde este depus nisipul de-a lungul ţărmului.

Importanţa zonelor costiere

Întotdeauna oamenii au preferat zonele costiere datorita resurselor sale unice. Aceştia au fost şi
încă sunt atraşi de pământurile fertile ale câmpiilor din zonele costiere, de resursele marine abundente şi
de accesul facil la pieţele internaţionale. Zona costieră este o zonă de foarte mare importanţa pentru
multe dintre economiile naţionale şi reprezintă zona în care sunt concentrate un mare număr de activitaţi
sociale şi economice, împreună cu impactele acestora. Importanţa zonelor costiere va continua să
crească în viitor datorită creşterii populaţiei şi a numărului mare de oameni ce se stabilesc în aceste
zone.
Zonele costiere, în esenţă, sunt zone cu multiple resurse. Acestea oferă spaţiu, resurse minerale şi
vii pentru activităţile umane şi are (un) rol regulator atat pentru mediul natural cât şi pentru mediul creat
de om. În acelaşi timp zonele costiere constituie sisteme exploatate de foarte mulţi utilizatori.
Institutiile publice şi private utilizează resursele naturale pentru subzistenţă (resurse de apă şi
hrană), activităţi economice (terenuri, resursele minerale şi vii, energie) şi activităţi de recreere (plaje şi
sporturi nautice).

În trecut, majoritatea zonelor costiere erau considerate periferice. În zilele noastre însă, din ce în
ce mai multe zone litorale consituie un spaţiu important, chiar esenţial pentru dezvoltare. Astfel, există

1
multe zone litorale în Europa unde ponderea suprafeţelor amenajate de om depăşesc 45 % din totalul
suprafeţelor de fâşie litorală. Cel mai intens utilizate zone se află în zona litoralului mediteranean
(Franţa, Spania, Italia). Zone intens utilizate şi populate se afă şi în regiunile atlanticului spaniol şi
francez, iar numeroase construcţii se află de-a lungul numeroaselor zone litorale ale Mării Nordice.
Standardele ridicate de viaţă din Europa au dus la o mobilitate accentuată a europenilor şi la accesul lor
în zonele litorale.

1. importanţa ca loc de viaţă (trai)

O mare parte a populaţiei globului trăieşte în zonele costiere, se apreciază că 60% din populaţia
umană a globului trăiesţe în zone de coastă. Numeroase oraşe importante ale lumii au fost construite în
zone costiere. În plus, creşterea veniturilor personale, la nivel global, nu numai la nivel european, a dus
la faptul ca multe persoane investesc în cea de-a doua casă, în special în zonele litorale, deoarece
deoarece acestea reprezintă investiţii favorabile şi ocazii noi pentru petrecerea timpului liber.

Densitatea populaţiei în zonele litorale este în medie cu de 10% mai ridicată decât echivalentele
lor din interiorul uscatului, iar în unele ţări această cifră se ridică cu până la 50%. În zonele respective
este evidentă creşterea rapidă a conversiei zonelor naturale în suprafeţe artificale, create de către om.
Datorită caracterului ireversibil al acestor schimbări, ele sunt concepute ca unele dintre cele mai
importante ameninţări la durabilitatea zonelor litorale. Ca rezultat, apare aşa numita „comprimare a
litoralului” în multe zone litorale. Această comprimare se referă la faptul că infrastrucutura şi
construcţiile s-au răspândit şi apropiat de linia de litoral în defavoarea sistemelor naturale care în mod
normal acţionează ca o zonă de protecţie între mare şi uscat. Această comprimare creşte vulnerabilitatea
zonelor litorale(faţă de schimbările climatice, etc).

2. importanţă ca zonă turistică

Regiunile litorale sunt deosebit de atractive pentru turişti. Turiştii aleg aceste zone, pentru
climatul de cele mai multe ori favorabil şi plăcut ca şi pentru practicarea a o serie de activităţi recreative:
înot, surf, plajă, plimbări cu barca, pescuit. Acest lucru – dezvoltarea turismului - atrage după sine
construcţia de spaţii de cazare (hoteluri, vile, spaţii de camping), spaţii de petrecere a timpului liber,
infrastructură, etc.
Turismul costier se bazează pe o combinaţie unică de resurse aflate la graniţa dintre uscat si
ambianta marină: soare, apă, plaje, privelişti panoramice remarcabile, diversitate biologică abundentă
(pasari, balene, corali, etc.), hrana marină şi o bună infrastructură de transport. Pe baza acestor resurse,
în multe din destinaţiile situate in zonele costiere s-au dezvoltat o multitudine de facilitaţi profitabile
cum ar fi plaje bine intreţinute, scufundare, călătorii cu ambarcaţiuni, călătorii pentru observarea
păsărilor, restaurante sau facilitaţi medicale.
Pe la mijlocul secolului 20 turismul costier din Europa s-a transformat în turism de masă, prin
faptul ca acesta a devenit posibil pentru aproape oricine. În prezent, 63% dintre europeni preferă să-şi
petreacă vacanţa în zonele costiere (E.C., 1998). Acest sector al turismului costier în Europa devine din
ce în ce mai competitiv, iar turiştii exprimă cerinţe crescute în ceea ce priveşte calitatea şi la cel mai mic
cost posibil. Turiştii de azi aşteaptă mult mai mult decat soare, mare şi nisip aşa cum era cazul în urmă
cu două decenii.
Aceştia insistă asupra unei largi varietaţi de activităţi asociate recreerii şi cunoaşterii incluzând
sporturi, arta culinară, cultura şi atracţii naturale. În acelaşi timp populaţia locală în cele mai multe
dintre destinaţiile turistice tradiţionale manifestă o îngrijorare crescută in ceea ce priveste conservarea
identitătii proprii, ambientului local, şi patrimoniului natural, istoric şi cultural împotriva impactelor
negative.

2
 Regiunea Mediteranei este cea mai solicitată destinaţie turistică din lume. Se estimează că
numărul turiştilor care vor vizita zona mediteraneană va creste de la 220 milioane la 350 milioane şi asta
în mai puţin de 20 de ani (2020). 84% dintre turişti vor fi din Europa, cei mai mulţi fiind din ţările
nordice şi vestice ale continentului. Germania constituie cea mai mare piaţa urmată îndeaproape de
Marea Britanie, Franta şi Olanda. Aproape 80% dintre dintre turiştii ce vor vizita zona mediteraneană
vor alege ca destinaţie Spania, Franta, Italia sau Grecia. (OMT 2003)
O treime din totalul veniturilor, la nivel mondial, sunt realizate in regiunea mediteraneană. Iar în
decursul ultimilor 3 ani, 2/3 din aceste venituri au fost realizate de un numar mai mic de 10 operatori
nord-europeni din domeniul turismului (OMT 2003). În mod curent, turismul de masă este una dintre
principalele cauze ale distrugerilor ecologice în această regiune. Unele locaţii altă dată naturale, sunt
acum iremediabil pierdute.

Locuinţele, serviciile şi agrementul reprezintă factorii esenţiali constituind 61% din totalul
terenurilor de litoral, folosite ca suprafeţe artificiale.

3. importanţă economică

Oraşele mari dezvoltate de-a lungul coastelor sunt în acelaşi timp importante porturi. Creşterea
numărului de porturi şi implicit şi a transportului maritim a avut drept consecinţă transformarea multor
zone litorale. Se pot include aici activităţile legate de existenţa porturilor: şantierele de construcţii şi
reparaţii de nave, instalaţii industriale de diverse tipuri (rafinării, petrochimice, agricole), uzine electrice
şi chiar centrale nucleare, necesare datorită consumului mare de energie din aceste zone.

4. activităţile legate de expoatarea resurselor naturale

Aici putem aminti pe de o parte exploatarea resurselor naturale –nevii – ale mării, fie la nivelul
ţărmului sau în mare: resurse minerale, petrol şi gaze – toate acestea necesitând la rândul lor construcţia
diverselor facilităţi: uzine, staţii de tratament, rafinării, conducte, diverse terminale. Şi de asemenea
pescuitul – mai ales în ţările dezvoltate atrage după sine existenţa unor nave moderne, echipate
corespunzător precum şi instalaţii moderne pe uscat (spaţii de depozitare, echipamente frigorifice)
Extinderea neraţională şi practicile dăunătoare de pescuit de asemenea reprezintă ameninţări importnate
pentru habitatele naturale. Apele marine şi oceanice însă reprezintă nu numai sursă de peşte ci şi de
nevertebrate (crustacei, de exemplu) şi alge macrofite.

5. importanţa ecologică

Zona de coastă precum şi zonele apropiate reprezintă ecosisteme de multe ori unice, care
adăpostesc un număr mare de specii de plante şi animale.

3
4