3,2=1, Tipuri majors de a§ezari ruraia

L'i.ipa criwrlui favorabiiitSyi §\i cadruSui fizico-geografic

insusirilor si structuriior lui, pe teritoriul Romaniei se disting urmatoarele tipuri
maiore de asezari rurale:
1. tipui carpatic;
2. tipul subcarpatic si de podis;
3. tipui ae campie;
4. tipul deltaic;
5. tipul litoral;
6 tipu! coridor dunarean.

8.2.1.1. Tipul carpatic

Muntii oricat ar parea de inaccesibili, nu au constituit niciodata o stavila in

Galea dazvoitarii asezarilor omanasti. Acestia ofera - prin cuirni si depresiuni -
conditii propice pentru aparitia si dezvoltarea Tndeletnicirilor economice.j
Trecatorile de vale sau pasurile de culme sunt marcate de prezenta permanenta
a omului. Datele stiintifice confirma deci ca n-au existat si nu exista viduri
demografice, nici macar sezoniere.
Zona muntoasa, desfasurata de la curba de nivel de 800 m Tn sus, nu
Tndeplineste o functie umana proportionala cu extensiunea sa spatiala - 2 9 % din
suprafata tarii - si nici pe masura resurselor naturale; grupeaza doar 1,9% din
numarul asezarilor, in care se concentreaza abia 1,2% din populatia totala a tarii.
In raport direct cu natura extrem de variata a muntelui, cadru! locuibil si
eel cu caracter economic se schimba in altitudine si de la o vale la alta in
cuprinsul aceiuiasi masiv muntos, ca si de la o grupa de munti la alta. De aici,
decurg, unele particularity ale retelei de asezari: caracter continuu, variabilitate
in intensitatea gradului de umanizare si specific zootehnic extensiv in economia
satelor montane. Fata de aceste trasaturi comune, realitatea teritoriala rurala
este insa mult mai complexa, caci lupta omului cu natura bogata dar aspra a
muntelui a Tmbracat forme mult diversificate. Constituind fondul comun al
Tndeletnicirilor satesti, cresterea animalelor, cu o existenta veche Tn forma
pastoritului, este Tnsotita de un anumit gen de plugarie carpatica, ce fiecare
gospoda o practica Tn jurul salasului sau a colibei sale.
r

In aria carpatica Tntalnim o prima grupa de asezari amplasate Tn special Tn

depresiuni, pe culoare de vale, asemanatoare cu cea din dealuri (pe interfluvii si
pe fundul vailor cu terase sau Tn largiri de bazin de la poala muntilor). Pe culmile
de peste 1.400 m predomina asezarile temporare.
Satele montane de Tnaltime se asociaza Tn arii mai largi Tn nordul
Carpatilor Orientali (se remarca tinutul Dornelor cu sate situate la 800 - 1.300 m,
satul Moldova - Sulita la 1.360 m) si Tn partea centrala si sudica a Muntilor
Apuseni, cei mai populati munti din coroana carpatica. Concentrarea mai mare a
asezarilor omenesti Tn acesti munti are o temeinica baza geografica: sunt Tn

190
 Geogrqfia aqezSrilor rural*

1 pnerai mai accesibili, flancafi de largi depresiuni cu posibiiftati ma; man de

I 3-;,,,,.^ ci oamantuiui si de crestere a animaielor, au pe culmi piatforme Tnjnse si
I i^pnduiate cu pajisti care au putut fi usor transformate Tn ogoare C Q loans H P
I f i e vecine printr-o retea mai densa de drumuri mas usor accesibile, poseda
ne

j | :?^ j §j resurse care au fost puse Tn vaioare mce. din epoca daco-romana.
ur

J IS Aria de distribuire teritoriaia a sateior din Apuseni se desfascara iniensiv

*;.oiiitudir.ile de 600 - 1.100 m se diminueaza Tntre 1.200 - 1.400 rrr, dar urea
0& la 1.600 m (satele Palreasa si um ec iiHiu arnpiasais ia aiuiuuiniia csie
J ^gj rnari din Carpatii romanesti).
Trasatura geografica fundamentals a satului de Tnaitime este dispersarea
^fe^ij-flj pe aproape Tntreaga suprafata a patrimoniuiui sau funciar; un trup de
*v -.^; nrpsarat cu case arnestecate, cu asezari sezoniere - saiase, tarle, ddai
0

W /sirnea s: Fundata din Culoaru! Branului). Fiecare gospodarie s-a asezat Tn

fcSijIocul proprietati:, fiir.d la randu; si, dubiata de unuS sau mai mu'te salase,.
I arnplasate ia distante mai man' sau rnai mici, Tn functie de suprafata de pajiste pe
I n ct3n5np.qtfl /fin. 39V
1

Exista si sate cu o vatra mai agiutinata, cu grupari de case si caiune,

1

| mite nu in Apuseni
"cranguri" - marturie a
V'- unui proces continuu de
defrisare a padurilor Paciun
sau de disociere a Alte lerenun
. marilor proprietati de Gospoaani
pamant. Asemenea
- IK a?ezari sunt
• i concentrate pe versanti!
I cu pante mai domoaie,
favorizeaza Tn
oarecare masura
' ;;.. practicarea unei
1 • agriculturi de strict
consum familial.
Tendinta de
\e nu a depasit
'-ca pe aceea de
' risipire a gospodariilor,
de aceea nu putem
•<-

I vorbi in mod practic de

o textura Tn acest gen
de asezari, unite Tntre
1 ele prin poteci de Scari§oara (jud. Alba), sat in Muntii Apuseni, cu structura risipita
(?mpra§tiata), fara textura, cu gospodarii grupate pe cranguri Fig. 39
munte. Intainim Tnsa si

Sate ca Jina si Poiana Sibiului au proprietati care se intind din marginea Podisului Transiivaniei pana Tn
varfurile Tnalte ale Parangului.

191
Geografia asezarilor rurale

vetre mai inchegate cu format poligonal, cu uiite, numeroase si mai ordonate

unde caseie se concentreaza in genul structuriior adunat-compacte, dar nurnai ia

Ca element de unitate si ca factor economic de valorificare Tn comun a

intinselor suprafete de pa§uni §i fanete naturale, pastoritui da nota dominanta a
economiei sateior de Tnaitime. Pe cuimiie domoaie si piaiuriie Tntinse orientate
spre sud §i sud-est, economia zootehnica este Tnsotita si de un anumit gen de
piugane, practicat pe rnici petice oe pamant ianga casa sau saias, cu razuitate
minime. Se adauga apoi expioatariie forestiere, padurea cu esenteie de brad,
stimuland anumite mestesuguri satesti de prelucrare a lemnului, mineritui
atragand o buna parte din popuiatia activa a sateior.
Lipsit de coeziune interna si de elemente economice polarizatoare, satui
Ho ?r\l+im<a oc* r«or"0^+ori70o70 rvrin onlnmorori mir»i Di i!\ri-roroo r\r\r*M 11 o +i /-vl

a§ezari cu structure extrem de dispersata §i cu ulite haofic trasate este

consecinta tehniciior agrare Tnapoiate, a caracterului extensiv ai economiei,
Tmbinate cu un cadru geografic accidentat.
L./C7 aoGca, v'Cijiui, nuounuaica n i unci no I U I mo a I C O U I O O I U I i^tuouoic JJC
fondul unui relief Tnalt §i fragmentat au creat un mediu de viata si de activitate
economica deosebit de cele specifice sateior din regiunile mai joase. Muntii
Apuseni, Obcinile Bucovinei, Culoarul Bran-Rucar-Dragoslaveie §i munceii
Banatului sunt regiuni cu un veritabil model de conditionare istorico-geografica.
Imaginii pitoresti a satului de Tnaitime nu-i corespunde Tnsa un continut
adecvat de viata confortabiia, caci izolarea §i dispersarea le priveaza,
deocamdata, de binefacerile electrificarii ca §i de instruirea Tn §coala, educatia
cetateneasca etc. De aceea, modernizarea acestor localitati este un imperativ
social imediat, dar si o problema ce necesita solutii bine gandite.
In sinteza asezarilor rurale din spatiul montan luam ca prototip Munjii
Apuseni. Sub aspectul geografiei umane, Muntii Apuseni se afirma ca un singur
munte. Nicaieri Tn vreo alta formatiune montana unitara, dimensionata la circa
10.769 km , nu vom Tntalni o asemenea oicumenizare compacta.
2

In cadrul sistemului de asezari din Apuseni se distinge arealul central-

montan, ce se suprapune pe Arie§ul Mare, Ariesu! Mic, Arie§ul Mijlociu, Campeni,
Abrud, lara si Rimetea. Concentreaza aproximativ jumatate din totalul asezarilor.
Acest areal montan al Muntilor Apuseni constituie zona antropogeografica unicat
Tn cadrul Tntregului sistem montan carpatic. De aici radiaza axele de umanizare
spre Brad - Deva, Zlatna - Alba lulia.
In acest cadru compact au evoluat sisteme de asezari cu Tnsu§iri
geodemografice distincte de la pozitia fata de componentele fizice pana la
repartitia, functiile si structura lor demografica.
Harta Muntilor Apuseni, care Tnregistreaza structura si dinamica asezarilor
umane, atrage atentia asupra pozitiei acestora fata de vaile, depresiunile,
versantii si altitudinile specifice. Se obtine astfel o imagine convingatoare asupra
energiei de habitat a localitatiior rurale, Tn special asupra relatiilor dintre vetrele
matca si gruparile tentaculare teritoriale ale fiecarui sat Tn parte. Fenomenele
analizate Tn coordonatele teritoriale sunt Tn stransa concordanta cu ceea ce

192
 Geografia a^z&riLor rufplfr

i G. Vaisan: "Atit in Muntii Apuseni cat §i in Munfii Poiana Rusc£ §i Munfii

"atului s-a putut urmari aceea§i serie de trei piatforme principal
iW gasite m
Bl/lau. AceastS inrudire se continue prin viata vegetala si animate panS ia viata
r\'easca prezeniand §i ea caractere idehiice sau Jorme apropiate de a§ezare
e

i'^ensitaie, de rasa §i culture populara. Singura evolutie istorica §ipolitica a fost

JLjgebita de§i, nici in aceasta privinta nu se poate iagadui independents dintre
. mi ale regiunii carpatica".
' jntr-adcvar. Muntii Apuseni au constituit din veacuri Tndepartate "!oc de
I i/atra" trainica pentru popuiatia autohtona dacica, pentru tndelungatul proces de
| otn0 geneza a poporuiui roman. Marturiile arheologice si izvoareie istorice scrise
I tirjentiaza in acest cadru vaiente de puternica popuiarizare etnica, economica si
I ggcial-politica. Din Tntreaga coroana carpatica, Muntii Apuseni se detaseaza prin
1 Lvicitatea
m a r a asezariior. outand fi astfei apreciati drept cei mai umanizati -
P

I ^tjn 3 1 % din sateie carpatica si 8,59% din satele Romaniei.

f | "' Nota concordanta a asezariior din Apuseni este data, pe de o parte de ;

oermanenta, continuitatea si stabilitatea vetreior Tntr-un spatiu relativ restrans, iar

nfjfje alta parte, de gradeie diferite de dispersie, grupare si regrupare a acestora,
.^numeroase "trupuri" cunoscute sub numeie de catune, crang, grupari de
Nocuinte si pana la formele de amenajare ca stane, salase, cabane.
' Un prim element al concordantelor geografice pentru Muntii Apuseni Ti
1 constituie gradul inalt de umanizare, definit in primul rand prin densitatea
asezarilor, mult mai mare decat celelalte ramuri ale coroanei carpatice (18,60
localitati /100 k m , valoare ce depaseste media pe tara); la nivelui Carpatiior
2

densitatea medie a asezarilor este de.3,9 localitati/100 k m .

2

I l l In cadrul Muntilor Apuseni exista insa zone depresionare Tn care se

remarca densitatea ridicata a localitatilor, cum ar fi: zona Campeni - Abrud cu 19
jpcalitati/100 k m si zone depresionare cu densitate scazuta, dar mai mare decat
2

media, ca de exempiu Brad - Criscior cu 7 localitati / 100 k m . Aceste situatii

2

sunt justificate de dezvoltarea social-economicS diferentiata pe care o

inregistreaza subunitatile Apusenilor si care determina o raspandire inegala a
asezarilor. De-a lungul vailor, Tn depresiuni, Tn zone cu exploatari miniere se
remarca o mare concentrare a asezarilor rurale §\. De amintit Tn acest
sens, dezvoltarea oraselor Brad, Abrud, Beius, Zlatna.
Plafonul maxim al asezarilor umane Tn Carpati este apreciatJa 1600 m,
tnaitime la care se afia asezari ca Petreasa, Rasu§esti, Tn Muntii Bihorului.
Ca o trasatura specifica, remarcam stabilitatea vetreior, iar pentru zona
dealtitudine raporturi originale Tntre "trupul matca" al asezarilor si diversele forme
de dispersie. In asemenea ambianta oicumenica se remarca prezenta sateior,
| p n e l o r sau amenajarilor functionale tip.
y-l Muntii Apuseni se disting prin etajarea altitudinala perfecta a asezarilor
umane. Astfei se Tnregistreaza un plafon la 1400 - 1500 m cu asezari relativ
rcari, aitul la 1200 - 1400 m, unde se Tnscriu muntii care formeaza "Tara Motilor"
(cu circa 60 asezari), urmat de eel cuprins Tntre 1000 si 1200 m cu asezari relativ
Nari Tn alternanta cu asezari mici si foarte mici (Ocoale, Sfoartea, Dealul
Ordancu§ii - Arieseni, Rune, Poiana Horea), treapta altitudinala de 800 - 1000 m

193
Geografia asezHnior ruraie

ce se distinge printr-o mars densitate a asezariior bine consolidate economic §j

demografic (Iziaz, Plai, Stei, Arieseni si allele, care prin toponirnu! lor evidentiaz'a
potentialui specific de habitat al Apusenilor) §1 treapta Tntre 600-800 m (Avram
iancu, Valea Vulturului, Dealu Frumos, Lunca de Jos) cu asezari ce include Tn
Tnsasi denumirea lor motivatia alegerii locului.
Un alt indicator al gradului de umanizare al muntilor Apuseni Tl constituie
densitatea medie a populatiei ce prezinta" valori putin semnificative fata de
Carpafii Oriental!' sau Meridionali.' Fata de conditionarile istorice specifice date dc
stravechea populara favorizata, pe de o parte, de rolul de adapost natural pe
care !-a Tndeplinit muntele Tn perioadele istorice nesigure, iar pe de alta parte, de
bogatia si densitatea resurselor sale naturale, au stat la baza ocupatiiior
traditiona'e (pastorit, minerlt, exploatari forestiere), dar si ia dezvoltarea unor
ramuri i n d u s t r i a l , densitatea iocuitcrilor este mult prea redusa.
Totodata densitatea relativ redusa si in continua diminuare descopera
puternice discordante Tntre zonele interioare si extremitatile Muntilor Apuseni.
In aprecierea gradului de umanizare al Muntilor Apuseni, Tn deplin acord
cu Tnsusirile lor fizice si posibilitatile de valorificare a terenurilor, se constats n
frecventa oscilatorie a categoriilor de marime demografica a asezariior ruraie si
chiar a celor urbane.
Nota dominanta este data de frecventa mare a asezariior mici. Media de
marime demografica aici este doar de 403 locuitori/asezare rurala. In satele din
zona central - montana, media demografica se reduce la 200 locuitori/asezare
rurala.
Impresioneaza, astfei, numarul relativ mare al asezarilor foarte mici si
deci, a! celor cu o popuiatie sub 100 locuitori.
De remarcat Tn cadrul muntilor Apuseni este evolutia oscilatorie a
populatiei. Scaderea populatiei se datoreaza Tn primul rand deplasarii unui numar
Tnsemnat de locuitori spre zonele aferente Apusenilor.
Aceste cateva consideratli asupra evolutiei numerice a populatiei pot duce
la concluzia unei depopuiari accentuate a sateior din Tntreg cuprinsul Apusenilor,
o "retragere" vizibila a asezarilor candva puternic Tnradacinate, pana pe terasele
Si Tn adancurile vailor raurilor ce strabat muntii . 16

Sub aspect functional evolueaza doar tipul asezarilor cu functii de servicii,

asezari situate atat Tn zona central - montana, cat si marginala (Abrud, Campeni,
Arieseni, Horea). Devine din ce Tn ce mai prezent tipul functional mixt specific
deja unor centre de comuna ca: Bistra, Galda de Sus, lara, Rametea, Albac s. a.
Diversificarea tipurilor f u n c t i o n a l atesta posibilitatea patrunderii treptate a
dezvoltarii moderne, ce indica Tn acelasi timp o reducere substantial^, daca nu
chiar abandonarea unor ocupatii traditionale ca cele legate de exploatarea
pajistilor si cresterea animalelor, de valorificarea produselor accesorii padurii
(fructe, ciuperci). Asemenea evolutii impun o orientare mult mai riguroasa a
industriei mici artizanale, a industriei mestesugaresti de specific zonal.

16 Daca masurile de redresare demografica nu concura la reafirmarea vigorii constante a Apusenilor, a

intregului spatiu montan carpatic romanesc, vocatia lor umana milenara, va disparea.

194
 Geografia asezarilor rurale

Aici, mai muit decat in oricare dintre spatiiie montane, se reclama solutii
jg evoiutii corespunzatoare ale sectoareior agrieole in deplina armonie cu
pvitatile turistice. Muntii Apuseni ar putea constltui zona etalon a cbexistentei
spline dintre agricultura montana modema si un turism complex.

8.2.1.2. Tipul subcarpatic si de p o d i s

Marginind latura externa a coroanei carpatice, treapta deluroasa

„.patica, Subcarpatii si Dealurile Vestice, reaiizeaza trecerea gradata de la
specificu! montan a! Carpatilor !a ce! de podis, piemont sau campie, constituind
||;-eompartiment deosebit de important si original ai pamantului romanesc, din
unct de vedere fizico-geografic, uman si isioric.
Subcarpatii, cu o latime de 5 - 30 km, detin Tn structura de ansamblu a
ritoriului Romaniei doar 6,9% si prezinta din punct de vedere fizico-geografic o
complexitate deosebita, datorata, Tn primul rand reliefului variat.
gjppartimentarea acestora prin cuioare de vale si prezenta unui numar
jmpresionant de depresiuni, alaturi de etajarea reliefului Tntre 200 - 300 m si
1.000 - 1.200 m a determinat o mare varietate a climei (precipitatii medii anuale
de 600 - 800 mm, temperatura medie anuala 6-8 C ) §i vegetatiei.
2

Asocierea conditiilor naturale favorabile, inclusiv bogatia si varietatea

jesurselor naturale specifice de laguna (petrol, gaze, carbune, sare) au prilejuit
de timpuriu aglomerari mari de populatie si dezvoltarea unui tip de economie
specific. Prin conditiile de siguranta pe care !e-au oferit relieful si padurea,
departe de locurile deschise din sud si est, Subcarpatii au constituit Tntr-adevar
vetre ideale pentru stabilirea, permanentizarea si dezvoltarea habitatului uman.
Astfei se explica si faptul ca pe un teritoriu relativ restrans ca suprafata se
concentreaza, Tn prezent, aproape 1 3 % din populatia Romaniei si 1 4 % din
numarul total al asezarilor omenesti.
Subcarpatii romanesti "par, a fi fost destinati dintru mceput, anume pentru
aprimi asezari omenesti. Asa ca, chiar daca fmprejurarile istorice adverse distrug
;;sau alunga...pe om, acesta revine...de \ndata ce fmprejurarile pomenite au
; t o f . Ag lorn era rile umane de pe astfei de tinuturi renasc mereu din propria lor
cenu§a, ca pasarea din legenda"(\on Conea, 1931).
Subcarpatii si Dealurile de Vest au constituit din cele mai vechi timpuri un
minunat adapost natural pentru populatia teritoriului romanesc. Descoperirile
arheologice confirma locuirea acestor tinuturi Tnca din paleolitic s\c
(Barsesti, Targu Ocna, Valeni, Baia de Fier etc.).
Din conditionari geografice S' cauze de determinari istorico-sociale, Tn
yPejioada geto-daca, daco-romana precum si cea a migratiilor, aria subcarpatica
(ajaturi de cea carpatica - castiga Tntaietate Tn locuirea umana fata de campiiie si
piemonturile deschise din sudul s\l tarii. Continuitatea si intensitatea
fPopularii sunt dovedite prin existenta unui numar Tnsemnat de asezari §i cetati
«9eto-dace (Petrodava - Piatra Neamt, Piatra §oimului, Slanic, Pietroasele, Gura

195
Geografia asezarilor rurale

Vitioarei, Jin-tea, Cetateni, Ocnita etc.), asezari daco-romane si castre (Barse§ti

Gradistea, Glodeni, Burnbe§ti-Jiu, Costi?a, Gura Ocnitei etc.).
I n o c i v j v i y . c i w u i d c*u u r i n a l l o l i o y e n i civji n u lioli CHI^I 9? a n n a i c i r u i u f i n e , Qfjg
subcarpatica a functionat ca bastionul latinitatii de rasarit. Aici s-a c o n s e r v a t
forma de organizare incipienta, specifica populatiei dealurilor pericarpatics §j I
Carpatiior - obstea sateasca teritoriaia de traditie dacica. Cadrui geografic
favorabii a oferit conditii deosebite pentru desfasurarea vietii Tn aceste unitati de
obsti - "romanii popuiare" - care se conduceau dupa obiceiui pamaniuiui ( j i J S |
vaiachium) si se axau Tn general pe bazine hidrografice. |
Asemenea uniuni de obsti existau Tn depresiunile: Tazlau-Casin, Cracau- \
Bistrita, Tn Subcarpatii Vrancei si Getici, exprimand legatura colectivitatilor J
omene§ti cu aceste arii deiuroase, feiui Tn care aceste cofectivitati Tncercau sa-§| ?
'
UOIJ^UI o OAIOICI iia VJII i i coui ocic yt u p i ii d i e o u u o c t i JJCUMUI 51 cici-$>i a p c i c mi l i d i n Tata I
ameninjariior succesive, aparute Tn nordui Dunarii.
Uniuniie de obsti au evoluat apoi spre forme de organizare superioara I
cnezate si voievodate - pe care Diploma Cavalerilor loaniti, data de regeie Bela
a! iV-lea la 1247, !e-a gasit fie "Tncaiecate" peste Carpaii, fie cuibariie ia poala lor
Tn Subcarpati, transformand spatiul analizat Tntr-una din zonele de mare
rezistenta ale romanilor.
Pentru Tnceputul secolului al XV-lea, documentele confirma existenta unui
numar mare de sate - ca ni§te organizatii social-teritoriale bine constitute, cu o r
concentrare Tnsemnata a populatiei, legata de un anumit lot de pamant.
La cresterile rezultate Tn urma procesului intern de dezvoltare a populatiei
Si asezarilor (cu precadere prin fenomenul de roire), se adauga sporuriie realizate
prin miscarile de populatie din afara, datorate framantarilor sociale din interiorul
coroanei carpatice si de la periferia dealurilor pericarpatice.
Subcarpatii au "chemat ia sine" populatia de pe ambele laturi ale sale;
dinspre campie au urcat cei Tncercati de incursiunile popoarelor migratoare, iar |
dincolo de Carpati au coborat "ungurenii" (sec. XIII-XIX), "barsanii", "bretcanii" I
"rucarenii" etc.
Importanta cea mai mare Tn cresterea numarului populatiei §i asezarilor,
Tn perioada feudalismului dezvoltat, l-au avut infiltrarile populatiei dinspre |
Transilvania, fie sub forma unor migratii individuale sau Tn grupuri mici, fie sub
forma unor curente de mare intensitate, declansate Tn perioadele de Tnasprire a
opresiunii sociale si nationale dincolo de Carpati. Fenomenul a fost caracteristic,
Tn primul rand Subcarpatilor Getici si Curburii, diminuandu-se treptat spre nord, Tn
Subcarpatii Moldovei.
"Ungurenii" s-au asezat fie pe langa satele vechi ale "pamantenilor", ia
periferiile obstei satesti, dublandu-le pe acestea (Maneciu-Ungureni, Popesti-
Ungureni, Albesti-Ungureni, Capataneni-Ungureni, Cepari-Ungureni, Babeni-
Ungureni, Novaci-Ungureni etc., sate Tnfiintate prin colonizari libere),-fie s-au
infiltrat treptat Tn satele deja preexistente, devenind cu timpul chiar populatia
majoritara a acestora.
Prin curente de impopulare pastorala de ungureni, braneni, rucareni sau
barsaneni s-au format ori s-au dezvoltat a§ezarile: Soveja, Campuri-Racoasa,

196
 Geografia asezarilor rural?

losloveni, Rucareni, Casin (in bazinul §u§itei), Herja, Poiana S t r a t a ,

Igineni, Barsane§ti, Sacuieni (bazinul Trotusului), precum si un numar mare
l^gzari din Subcarpapi Gorjuiui, Valcii sau Argesuiui. Ceie mai mulls asezau
0j pu!atie transcarpatica l e g a s i m pe sectoareie din dreptu! trecatorilor si
ijrilor transversale (pe vaiie: Oituz, Gbimes, Bicaz, Arges, Olt, Jiu, Tn
3 r u l Rucar-Bran e t c ) sau in lungui drumuiui longitudinal ai manastiriior din
irpatii Getici (Tismana, Horezu-Campulung si pana la Rucar), potentand din
talitatea acestei unitati geogratice. Tipul de popuiare in majoriiaiea cazuriior
;C ei rasfirat, cu gospodariile dispersate Tn locurile poienite.
Consecinta fireasca a cresterii numarului de locuitori, care Tn numeroase
j depa?e§te limitele capacitatii de absorbtie a vetrei satului, a fost
^area fenomenului de "roire", cu caracter pastorai sau agro-pastorai,
tuind "procesui cei mai adecvai: de forrnare a sateior noi" (H.H. Stahl, 135S)
ja principala a umanizarii rurale, nu numai a spatiuiui subcarpatic dar si a
sarpatic. Inceputurile acestor miscari de populatiei, reaiizate din interiorui
ilui satului, nu se cunosc cu precizie, primele atestari documentare
land secoiuiui ai XViii-iea.
| Gospodariile roite pe mosia satului matca, Tn susul sau Tn josul vaii, pe
itii sau culmile dealurilor cu poieni, spre interiorui spatiuiui montan - vaile
|uind Tn acest caz adevarate culoare de penetratie - au format asezari mici
|tipcatune, transformandu-se cu timpul Tn sate noi. Oiconimele dublete, cu o
jarte iarga raspandire Tn Subcarpati (peste 125 Tn prezent), "din deal", "din vale",
H p s " , "de jos", "mic" sau "mare", "vechi" sau "nou" vin sa confirme fenomenul
Bor agro-pastorale (cazuri Tn care cuitura pamantului se Tmbina organic cu
Jfe§terea animalelor, iar satele rezultate au vetre mai adunate) §i pastorale (cu o
rsie mult mai mare a gospodariilor), exprimand Tn acela§i timp legatura
satul matca §i satul sau satele noi: Tutcanii din Deal si T t ' ' din Vale,
u c a n

u din Deal §i Anini§u din Vale, Rau Alb de Sus §i Rau Alb de Jos, Miresu!
i Mire§ul Mic, Susenii Noi pe Vale si Susenii Vechi, Valea Saiciei si Valea
' Catun, Humulesti si Humulestii Noi, etc.
Eforturile de a cuceri noi locuri de vetre si de aratura Tn care sa roiasca
jntele demografice sunt subliniate de abundenta oiconimelor ca Poiana,
i, Poienari, Poienita, Poiana Valcului - Carstei - Copaceni, Parjol, Rue sau
*i, Jaristea, Arsuri, Curaturile etc; un numar mare de sate roite avand deci
ri foarte stranse cu padurea.
Dezvoltarea destul de accentuata a mestesugurilor si specializarea pentru
ctia de piata (Tncepand cu secolul al XlX-lea, determinate de abundenta si
itatea materiilor prime existente), au dus la ascensiunea economico-sociala
eroase asezari rurale, chiar formarea unora noi, astfei Tncat reteaua
a sateior se constituie din circa 1.897 localitati cu peste 2.491.673 de
ri.
, Modul de grupare a asezarilor rura Tn teritoriu a fost puternic influentat
aracteristicile reliefului, de padure, prezenta sau absenta cailor de
Jjnicatie sau a oraselor, gradul de accesibilitate etc. S-au conturat astfei, de-a

197
Geografia asezarilor rurale

lungu! secoielor, aglomerari mai mari sau mai mici de sate, in functie de potenti-
aiu! natura! si economic ai iocuriior.
Liniile de contact natural constituie, Tn acest sens, adevarate focare rje
poiarizare a populatiei. Concentrand pe suprafete relativ restranse posibilitatj
numeroase de trai, indiferent ca este vorba de contactele majore Subcarpati;
Carpati, Subcarpati - campii si podisuri, sau contactele dintre formeie de relief
specifice Subcarpatilor (depresiuni - dealuri), satele sunt Tnsirate unui dupa altul
urmand iiniiie de izvoare, giacisuriie de la poalele pantelor. conurile de dejectie
S-au format astfei doua mari aliniamente longitudinale: unui imediat sub
"streasina" Carpatilor (grupand circa 190 de sate si 5 orase) la iesirea apelor din
munte, iar altul pe latura externa a treptei deluroase, cu conditii fizico-geografic^
mult mai favorabile organizarii vetreior de sat.
Apa, Tn general, a reprezentai dinfoideauna eiementui naiurai care a
contribuit ia formarea, statornicirea si dezvoitarea asezarilor; "Ca umbra de corp i

asa se tin aid satele de ape" (ion Conea, 1938). Faptul ca raurile au constituit
factorii de poiarizare a vietii umane, cu un roi deosebit Tn practica agricola
subearpaticci $i Tn constructia asezariior omenesti, ne-o arata abundenta
toponimelor: Poduri, Podurile, Podul Luncile, Lunca..., Gura Vaii, Valea,
Valeni... etc., Tn numar de peste 120 de sate. De aici a pornit procesu! istoric de
prelucrare a versantilor si culmilor, prin despaduriri repetate, Tn vederea in-
troducerii acestora Tn circuitul economic al ariei subcarpatice.
S-au conturat Tn acest sens aliniamente de vetre longitudinale Tn lungul
raurilor Trotus, Tazlau si Bistrita, axe de concentrare longitudinala specifice
Subcarpatilor Moldovei, spre care graviteaza Tntreaga viata economica si sociala
a sectoarelor adiacente. Spre deosebire de acest sector pericarpatic, Subcarpatii
Getici se impun Tn peisajul umanizat prin predominarea aliniamentelor de vetre,
axate pe vaile total (Jiu, Olt) sau partial transversale, Tnsotite de drumuri din
timpurile cele mai vechi. Legaturile Tn lungul ramei deluroase, Tn general
anevoioase, se realizeaza cu precadere prin ulucul depresionar de la poalele
muntilor sau pe linia de contact cu Podisul Getic. Satele Tnsirate mono sau biliniar
se leaga unui de celalalt, formand adevarate "sate bulevard".
Subcarpatii Curburii, cu vai transversale largi si bazinete mici
depresionare, prezinta o retea de asezari specifice. Fenomenul de dispersie
teritoriala a asezarilor, asociat cu marimea demografica redusa se afla Tn stransa
legatura si cu gradul ridicat de Tmpadurire a dealurilor, alaturi de caracterul
predominant pastoral al economiei pana nu demult. Aliniamentele vetreior de
asezari, situate Tn dreptul pasurilor si trecatorilor carpatice (Bicaz, Oituz, Cozia,
Lainici etc.), au constituit de-a lungul secoielor adevarate punti de legatura Tntre
provinciile istorice romanesti, Tntre populatiile ariilor pericarpatice. Beneficiind de
prezenta drumurilor transcarpatice comerciale, unele asezari subcarpatice
amplasate Tn vecinatatea pasurilor si trecatorilor carpatice au capatat Tn timp un
statut economico-social mai ridicat, evoluand chiar spre categorii superioare de
organizare - orase.
Depresiunile legate, de prezenta vailor longitudinale (Subcarpatii
Moldovei) sau de existenta unei structuri anticlinale §i sinclinale dispun de vetre

198
 Geografia asezariior ruraie

l b asezari specifice, prin potentialui natural si economic oferit (zacaminte

°tentj.
Iftcifice de laguna - petrol, gaze, carbuni; pdsuni si fanete; paduri).
Urmarind distribujia Tn teritoriu a ceior aproximativ 1,897 asezari omenesti
5r e de
'bilitajj
Ikdetasaaza cateva aril de maxima concentrare, cu valori mult peste densitatea
ledie a asezarilor din Subcarpati - 11,58 sate/100 k m .
Pati i
2

Este cazul Subcarpatilor Prahovei si Buzaului unde densitatea asezarilor

r

relief suocarpat
ait. .1 ne cotele cele mai mari: Tn bazinul Slanicului 31 sate/100 k m 2

ini . 9 ^ M t o / i r i n o Innnrvr+an+a rOCI trCd ^ ' c i C r t l l ill 1!

ectie ; feleajenu.ui
u-irn 2
I! ! '.CI! I ' . O i g S ' J I O O C i l " 0'_'!'_4:'_J!

sub I- , c j n i i n o r o p q r o c t o r a Tn y n l n n r o p r n n n r n i r a a n H o t o r m i n a t a n l n m o r a r i He
V din jfcpulatie, grupate Tntr-un numar mare de sate dar si datorita gradului de
'afice i ffagmeniare relativ accentual a reliefului. De asemenea, se impun atentiei si
I Subcarpatii Valcei (25-30 iocalitati/100 k m ) , A/1) I O P Q I Q I Q A m Q C i l l i i /*—o nw . oi—c\
2

're a l^cca'itati/km ) etc. 2

j Sectoare cu valori mici ale densitatu asezarilor se inregistreaza mai ales

Subcarpatii Moldovei, Tn Subcarpatii Curburii (sectorul nordic ai Subcarpatilor
i/rancei - 1 si sub 1 sat/100 km ), sporadic Tn Subcarpatii Getici (Subcarpatii
2

;rjl§§fui, partea central-estica etc. - 1-3 sate/100 k m si sub 1 sat/100 k m ) , Tn 2 2

Reral, Tn sectoare cu o fragmentare accentuata a reliefului.

H i ; Subcarpatii, ce reprezinta 6,9% din suprafata tarii, concentreaza aproape
H|-'din populatia rurala si 5% din cea urbana a Romaniei, constituie una dintre
Hptile fizico-geografice foarte bine populate, cu un fond demografic deosebit de
• Biros.
Cele mai multe asezari j>e concentreaza Tn Subcarpatii Curburii (Buzaului
Blfrancei - 75-80% din numarul total al sateior), caractenzati printr-un profil
"economic predominant agricol si absenta totala a vietii urbane. Datorita acestui
i fapt, plecarile cu caracter_dejinjtlv ale fortei de munca spre centre urbane situate
lariile geografice Tnvecinate (Ploiesti, Buzau, Ramnicu Sarat, Focsani, Onestl si
khiar orasele de pe bordura interna a Carpatilor de Curbura sau cele din
^Subcarpatii Prahovei) ating valori ridicate, transformand Subcarpatii Buzaului si
•'.Vrancei Tntr-o "adevarata zona exportatoare" de populatie activa. Acest fapt
Bnca, pe langa restrictiile impuse de conditiile naturale (relief si vegetatie),
.ponderea ridicata (50%) a sateior mici (250-500 loc.) si foarte mici (sub 100 l o c ;
:

Bpnasi - 23 l o c , Bradeanca - 44 l o c , Lungesti - 48 loc. etc).

IfK Potentialui economic diversificat, asociat cu un spor natural ridicat si
Hpenta unor importante orase, Tn cazul Subcarpatilor Moldovei, asigura o
EPutie demografica mult mai echilibrata si predominarea asezarilor rurale de
Cinarime medie, mare si foarte mare.
Fenomenul de scadere a populatiei s-a instalat pe areale restranse;
|&natatea estica a Subcarpatilor Neamtului §i sectorul nordic a! Depresiunii
• p u , cu asezari situate la distante relativ mari fata de centrele polarizatoare si
Kbilitati reduse de naveta, tot aici se concentreaza si cea mai mare parte a
^asezarilor mici si foarte mici (Deleni, Plugari, Fagetel etc.).
Sporul natural redus, uneori chiar negativ, prezenta unor subunitati cu o
Ifonomie predominant agricola s un grad accentuat de ruralism, alaturi de
j

Hfterea gradului de urbanizare prin decretarea unor noi orase si dezvoltarea

199
Geografia asezarilor rurale

celor existente in perimetrui Subcarpatiior Getici, constituie tot atatea cauze ale
red^tribuirii populatiei rurale Tn spajiu, determinand scaderea sau crestsrea
numarului de locuitori, rnutatii structuraie deosebite etc.
Se schiteaza doua arii de convergent^ demografica: a municipiului Targu
Jiu, precum si cea a Dealurilor Govorei si Depresiunii Jiblea, Satele cu o evolutie
demografica descendenta se grupeaza Tn partea vestica a Dealului Carbunes'ti,
sud-estu! Subcarpatilor Valcii si in bazinul hidrografic al Raului Doamnei.
Este o stransa corelatie intre gradui de "drenare" a asezarilor prin cai
ferate sau drumuri modernizate si marimea asezarilor si intensltatea mi§carilor
migratorii cu caracter definitiv, caile de comunicatie constituind un element
dinamic foarte important al peisajului rural subearpalic (fig. 40).

[ ; Paduri ESI Livezi I | Alte terenuri | • * | Gospodarii ^'9-

Arbore (jud.Suceava), sat Tn Podi§ul Sucevei, cu structura rasfirata, forma tentaculara §i textura nereguiata

Valoarea scaderii numarului de locuitori este direct proportionala cu

departarea fata de eel mai apropiat centru urban sau industrial polarizator, lipsa
oraselor favorizand conturarea unor intinse arii exogene.
In ultimele decenii au aparut asezari rurale foarte mari (cu peste
4.000 loc.) in cea mai mare parte cu industrie de interes republican, profilata pe
valorificarea resurselor locale, pe extractia carbunilor, petrolului, gazelor naturale, J
a§a cum sunt: Vanatori - Neamt, Faraoani, Cleja, Savinesti, Oituz etc., Tn
Subcarpatii Moldovei; Paunesti, Magura, Varbilau etc., in Subcarpatii de la | |
Curbura; Bezdead, Razvad in Subcarpatii lalomitei.
Prezenta numeroaselor izvoare minerale a favorizat crearea §i
dezvoltarea unor importante statiuni balneo-climaterice (Baltatesti, Vizantea,
Vulcana Bai, Sarata Monteoru, Pucioasa, Gura Ocnitei, Teleaga, Slanic-Prahova,

200
 Geografia ajez&riior ruraie

Sacel etc.), activitatea turistica constituind alaturi de Industrie, factor dinamizator

ale a l procesului de modernizare rurala. Se remarca, de asemenea, ponderea
ridicata a asezariior ruraie cu a c t i v i t y industrial?, favcrizaia de 'prezenta
variatelor resurse naturale specifice ariei subcarpatice.
concomitent cu transformarea
•altor sate-resedinte comunale, Tn general, Tn centre polarizatoare iocaie va
ppntribui mai ales Tn cazul Subcarpatiior Buzaului si Vrancei, ia reducerea
fencmenului migrational, Tmbunatatirea structurii demografice si asigurarea unei
evolutii demografice normale (Cornu Luncii, Racaciuni, Beresti - Tazlau, Soveja,
Vidra, Nehoiu, Berca, Fiiipestii de Padure, Domne§ti, Babeni, Tismana,' Baia de
(-lei, Oci^OJC Ciu.y.

8.2.1.3. T i p u i de cample

Campiei joase sub 200 m Ti revin peste 4 5 % din totalul asezarilor rurale.
Daca asociem campiei propriu-zise si Carnpia piemontanS Tnalta (piemonturile si
\podi§urile aflate Tntre 200 -
|400 m) obtinem aria cea mai
lintens populata - aproximativ
80% din numarul asezarilor
§i peste 8 5 % din populatia
« ila i 111 i Li]
-rurala.
Caractenj! agro-
i
cerealier da nota dominanta
Tn specializarea economica
I
a campiilor, al caror sol fertil
asigura, Tn conditii climatice
normale, venituri mari s'
stabile populatiei rurale.
Valorificarea Tn directia
productiei cerealiere a
conditiilor de ses a exercitat
o actiune permanenta de
concentrare demografica.
Satele de la campie - cu j £_ j VitS-de-uia
ro_o! Livezi
profil cerealier si zootehnic -
| Alte terenuri
sunt Tn buna masura si mari | . • | Gospodarii
aglomerari de populatie,
unele ajungand si pana la 14
Perineal (jud. lalcmita), s a t i n Campia Baragan, cu structura adunata, forma
000 locuitori (fig. 41). patraticS si textura regulatS (partial radiar-concsntrica)
Fig. 41
Aceste concentrari
social-teritoriale se afirma §i printr-o putere economica considerabila, ocupand
a, pozitii cheie Tn diviziunea sociala si geografica a muncii. In schimb, densitatea
a,

201
I
* Geografia asezarilor rurale

sateior este in raport invers proportional cu marimea, densitatiie rnedii variind

intre 2 - 8 , 8 sate/100 k m . 2

Media denmdrime demografica a sateior de cample sub 200 m este de

circa 1 150 locuitori, iar cea a z c n e l o r d e carnpie inalta (200-400 m) de 5 457
locuitori.
In zona de carnpie si nu numai aici, atrag atentia vaiie raurilor care, oricat
de neinsemnate ar parea, reprezinta ariiie principale de organizare a vetreior
sateior. Asezariie din lungul vailor ocupa, de reguia, terasa joasa ori grindurile
neinundabiie. Povarnisuriie sunt in general evitate.
O "preferinta" deosebita este acordata drumurilor principale.
Vaiie raurilor sunt mai putin preferate atunci cand panza freatica" este la
mica adancime, cum este in Campia de Vest sau in ariiie de subsidenta din
Campia Romana (Arges - Siretu! Inferior).
Demografic si morfostructural, asezariie rurale din cample sunt, in
general, usor adaptabiie amenajariior de factura urbana, Tngaduind echipari
tehnico-edilitare chiar in actuala trama stradala.

8.2.1.4. Tipul litora!

Asezariie de tip "litoral" se diferentiaza in primul rand prin functiile

specifice si modul de organizare a spatiuiui. In aceasta categorie intra asezariie
incepand din zona lacului Razim pana la Varna Veche, in care componenta de
baza 0 constituie agricultura cereaiiera si zootehnica (in special piscicultura)
urmata de turism (axat pe objective istorice si valorificarea condiiiiior naturale).
Pe litoralul sud - dobrogean se disting localitatile Agigea, Costinesti, 2
Mai, Tuzla.
Functiile au determinat, in timp, modificari de "vetre" orientandu-le in
general spre grupari compacte.

8.2.1.5. Tipul deltaic

Tipul deltaic este determinat in principal de intinderile de ape. Satele sunt

astfei desfasurate in spatii limitate, definite de pozitia grindurilor fluviatile sau
maritime.
Delta Dunarii este eel mai tanar teritoriu al tarii. Structura actuala a
reliefuiui difera complet de cea din antichitate. Evolutia in timp a Deltei Dunarii
releva modificari profunde in structura habitatului, in repartitia, functiunile si
structura asezarilor umane. In Delta, cu toate restrictiile, putem urmari 0
constanta stabilitate a generatiilor de asezari.
Asezariie din antichitate erau situate pe rama dobrogeana, in lungul
bratului Sfantu Gheorghe. Este de vorba de asezari fortificate, cum ar fi Aegysus
(Tulcea). Nu sunt incluse nici puncte populate la gurile Dunarii, in legatura cu
navigatia.

202
 Geografia asezarilor rurale

Asezariie din evui mediu apar ca asezari fortificate si in spaiiui deltaic

ro priu - zis, Asa sunt cetatile Chilia si Lycostoma. Apar, de asemenea, noi
• jjpcte iocuite pe bratele Dunarii si la gariiede varsare ale acsstora care Tnsa si-
au schimbai continuu pozitia, in functie de evolutia tarmului deltaic.
In primele decenii ale secoiului al XiX-lea, Tncepe diversificarea asezariior
& : masura ce numarul si marimea ior cresc. Vechiie puncte populate se
Lnsforma in sate cu functiuni agricole. Acestea sunt situate pe grindurile
maritime (Letea, Caraorman) si fiuviaie. Se praclica cresterea anirnalelor, Tn
tpecial piscicultura.
Satele piscicole erau situate si Tn lungul bratelor Dunarii. in anul 1856
wki mentionate 9 sate mici, cele mai multe fiind pe bratele Sfantu Gheorghe
Bziina, Duna, Carasova, ivancea, ierenciuc) si Chilia (Salceni, Moscra, Pardina,
- Tatanir). Pe bratui Sulina nu se aflau asezari.
Activitatea piscicola era axata pe Dunare. Interiorui Deitei Dunarii se
caracteriza printr-o productivitate piscicoia extrem de scazuta datorita colmatarii
Ibcentuate a ghiolurilor, Tmpotmolirii garlelor de legatura cu Dunarea si
^pszvoltarii expiozive a vegetatiei hidrofiie si nigrofiie. Pentru extinderea
...sectoarelor bune de pescuit se taiau canale scurte, legand unele ghioluri de
;bratele Dunarii. Ora§ele de la mijlocul secoiului trecut (Tulcea §i Sulina) erau
legate, Tn primul rand, de activitatile comerciale si de navigatie.
Reteaua asezarilor omene$ti Tn cea de-a doua jumatate a secoiului a!
llx-lea s\e decenii ale secoiului al XX-lea se schimba.
Anul 1856 marcheaza Tnceputul activitatii Comisiei Europene a Dunarii Tn
Belta Dunarii. Principala sarcina a acesteia era de a asigura navigatja lesnicioasa
II bratul Sulina. Aceasta a implicat taierea canalului Sulina s\a gurii
lie varsare.
Lucrarile Tncepute Tn anul 1856 au fost terminate Tn anul 1902, avand
Bumeroase consecinte: reprofilarea fortei de munca §i polarizarea ei Tn partea
pentrala a deitei, sectionarea deitei Tn doua parti Tntre care legatura a devenit
pficila, canalul reprezentand un obstacol greu de trecut pentru turmele de ani-
jpale.
Dupa anul 1900 Tsi Tncepe activitatea Administratia pescariilor statului,
iub conducerea lui Grigore Antipa, Tn scopul de a creste productivitatea piscicola
Cdeltei. Pentru a asigura o cat mai buna circulate pe apa au fost taiate canale
Re sute de kilometri, de aceea pescuitul a devenit o Tndeletnicire deosebit de
ffentabila. Apar si se dezvolta o serie de noi asezari Tn lungul canalului Sulina:
|lgani, Maliuc, Gorgova, Miia 23, Crisan.
Ca urmare a tuturor transformarilor, tabloul asezarilor omenesti din Delta
dunarii Tn primele decenii ale secoiului nostru era urmatorul: un lant de asezari
pe axul deitei reprezentand adevarata coloana vertebrala a acesteia; asezariie
pe celelalte brate; asezariie de pe marile grinduri. Aceste asezari aveau o
functie predominant agro-piscicola. Dezvoltarea cea mai activa se Tnregistreaza
fpe axa Sulina Tn noile asezari aparute odata cu canalul.
Aceasta se datoreaza si dezvoltarii orasului Tulcea, ca principal centru
polarizator. In jurul orasului Tulcea s-au dezvoltat cateva asezari suburbane

203
Geografia asezarilor rurale

(Tudor Viadimirescu, Patlageanca, Saiceni). Gontinua dezvoltarea asezarilor de

pe axa Sulina (llgani, Maliuc, Vulturu, Gorgova, Crisan, Sulina),
wo u v i j u i i t i , uv oocingiiuu, ci^ci-aj no ^ J C ; iciiiio u v u i u y c d i ia a O'yjjQJ
(Nufaru, Victoria, Balteni, Mahmudia, Murighiol, Dunavatu de Sus). In acelasi
timp se observa restrangerea unor sate (Svistoca, C A . Rosetti, Letea, Periprava,
Tatanir, Pardina) si disparitia altora (Uziina, ivancea, lerenciuc, Duna). in 2002
sunt 26 de a§ezari din care 25 de sate.

8.2.1.6. Tipu! c o r i d o r durcarean

Se disting in peisaju! rural a! Romaniei si asezari de tip dunarean

considerate a fi cele din lunaul Dunarii, atat cele din deflleu cat si cele din baifii<=>
iaiomita §i Braiia.

8.3. TIPOLOGIA GEO DEMOGRAFICA

A A§EZARiLOR RURALE
In urma masurilor de organizare administrativ-teritoriala din anul 1968 §i
modificarilor ulterioare, asezariie rurale de pe teritoriul tarii noastre au fost
grupate Tn comune si sate. In anul 2002 asezariie rurale cuprindeau peste
10.000.000 locuitori, adica peste 4 5 % din populatia tarii. Media demografica pe
comuna se cifreaza la 3684 locuitori, fata de 4251 locuitori, medie Tnregistrata Tn
1977, Comparand aceste valori cu cele din f.ari apropiate (prin conditii naturale,
marime sau nivel de dezvoltare etc.) putem aprecia ca media actuala a
comunelor noastre se plaseaza Tntre limitele optime ale cerintelor dezvoltarii
(fig. 42).
Primele locuri sunt detinute de judetele situate Tn zonele de munte §\
podis (Caras-Severin, Hunedoara, Alba, judete cu indice de dispersie mare, cu
zone unde posibilitatile de regrupare sunt reduse). A scazut u§or greutatea
specifica a comunelor mari (Tntre 5.000 - 10.000 locuitori) si a comunelor foarte
mari (cu peste 10.000 locuitori).
Se poate afirma ca sub aspectul marimii demografice medii a comunelor,
Romania se distinge printr-o retea de localitati rurale Tn echilibru, o retea de
localitati care asigura o functionalitate echilibrata a structuriior teritoriale. Este
vorba deci de localitati rurale care ofera toate conditiile amplificarii retelei urbane.
S-au creat sisteme de localitati care realizeaza o cooperare superioara
Tntre diferite zone de productie, cu posibilitatj variate Tn ceea ce priveste
capacitatea de cazare, de servicii, gradu! de echipare tehnico-edilitara,
economica etc. La acestea se adauga faptul ca s-au creat conditii deosebit de
favorabile pentru amplificarea si Tmbunatatirea mediului cultural, apropierea sa-
tenilor de mijloacele de servicii culturale, sociale etc.

204