Carpații Orientali – Populația, așezările umane și activitățile economice

1. Populația
 Vechimea locuirii: paleolitic, neolitic, urmata de perioada geto-daca prin
realizarea unor drumuri pe Valea Oituzului, mai tarziu incep sa apara cnezatele si
voievodatele, primele asezari din perioada medievala, iar majoritatea localitatilor
dateaza din inceputul perioadei moderne si contemporane.
 Evolutia populatiei: in partea de nord est a grupei nordice, natalitatea este mai
crescuta( suceava), intre 12 si 13 la mie, urmata de zona sudica a Carpatilor
Orientali, jud. Covasna intre 10 si 13, in rest valoarea cuprinsa intre 7 si 10 la mie.
Media nationala este de 9,7 la mie.
 Mortalitatea: se incadreaza intre 11-12 la mie, cu valori usor mai scazute in Grupa
nordica a Carpatilor Orientali.
 Bilantul natural: este in medie negativ, incadrandu-se la -2,7 la mie. Valori usor
pozitive tot in grupa nordica, intre 1-2 la mie.
 Răspândire neuniformă.
 Densități medii de 25-100 loc./kmp, se întâlnesc în majoritatea depresiunilor
( Comănești, Maramureșului, Giurgeului, Ciucului etc).
 Densități mari, 100-150 loc./kmp, sunt în depres. Brașovului și pe Valea Prahovei.
 Structura etnică- majoritatea români, urmați de maghiari, germani, rromi,
ucrainieini.
2. Așezările rurale
 Sate risipite și răsfirate (în depresiuni). Catune. Mici si mijlocii.
 Sate cu funcții predominant forestiere, miniere, agricole, de creștere a animalelor,
mixte, turistice, piscicole.
3. Așezările urbane
 Brașov – oraș mare, peste 300.000 locuitori, datează din perioada medievala,
situat în depres. Brașov, la poalele Tâmpei, important centru industrial, cultural,
turistic, istoric, administrativ, nod de comunicație.
 Orașe mijlocii: 25.000 – 50.000 locuitori: Sighetul Marmației, Borșa, Miercurea
Ciuc, Sfântul Gheorghe.
 Orașe mici sub 25.000 locuitori: Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc,
Comănești, Tușnad, Covasna, Săcele.
4. Resursele naturale
 De subsol: minereuri complexe de cupru, auro-argintifere, de mangan, de fier,
roci pentru construcții: gresii, calcare, argile, pietriș, nisip, andezite; sare, sulf,
izvoarele minerale.
 Carbunele – lignit, Bazinul Comanesti cu Asau-Comanesti, Lapos, Darmanesti.
Alt bazin – Baraolt – Varghis, Vadul Crisului, Racosul de Sus.
  Petrol – zona de contact cu Subcarpatii Moldovei: Darmanesti, Onesti, Oituz,
Casin, Zemes, Pipirig, Tazlau. A doua zona la contactul cu Subcarpatii de
Curbura: Arbanas si Berca.
 Gaze naturale: o singura zona, contactul cu Subcarpatii Moldovei: Slanic
Moldova, Darmanesti, Piatra Neamt, Secuimi.
 Mangan: baz. Bistritei Carlibaba, Vatra Dornei, Sarul Dornei.
 Fier: zona muntilor Harghita: Lueta, Vlahita, Dobrisani.
 Caramizi refractare: Brasov, Azuga, Comarnic.
 Materiale de constructii: Seini, Parva.
 Cuprul, plumb si zinc: in zona muntilor Gutai-Oas, la Cavnic, Baia Sprie, Baia
Borsa, Lesu Ursului.
 Metale auro-argentifere: tot in zona muntilor Gutai: Cavnic, Baia Sprie, Suior.
 Metale rare: mercur in muntii Harghitei si zona Baia Mare.
 Wolfram:Baia Sprie si Cavnic.
 Arseniu: Baia Sprie si Cavnic.
 Andezite: Toplita, Sighetul Marmatiei, Bixad.
 Argila: Praid.
 Travertin: Borsec.
 Bazalt: Rodna.
 De suprafață: păduri, pășuni alpine, pășuni și fânețe naturale, potențial
hidroenergetic valorificat pe Bistrița, Buzău.
5. Activitățile economice
a. Agricultura
 Predomină creșterea animalelor: bovine, ovine; culturi agricole apar în
depresiuni: cartoful, sfecla de zahăr, porumb, secară, in, cânepă, pomi
fructiferi.
b. Industria
 Industria energiei electrice: hidrocentrala Stejaru pe Bistrița, pe
Buzău.Rafinarii la Dramanesti si Onesti. Siriu.
 Industria metalurgică: exploatari de minereuri feroase si neferoase.
Brasov, Miercurea Ciuc, Vlahita.
 Industria constructoare de mașini: Brașov, Miercurea Ciuc.
 Industria chimică: Brașov – petrochimie, cosmetice, poligrafie;
Bușteni – celuloză și hârtie.
 Industria lemnului: Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornelor,
Sighetul Marmației, Brașov.
 Industria materialelor de construcții: exploatări de roci pentru
construcții, ciment: Bicaz, Tașca, Brașov.
  Industria alimentară: produse lactate: Câmpulung Moldovenesc, Vatra
Dornei, Brașov; morărit și panificație – Brașov; zahăr – Bod.
 Industria textilă: Sfântu Gheorghe, Brașov.
6. Transporturile
a. Feroviare
 Magistralele care trec prin Brașov sunt: București – Arad – Curtici; București
– Oradea – Episcopia Bihorului; București – Satu Mare – Halmeu.
b. Rutiere
 E 60: Hamburg – București –Constanța.
c. Speciale
 Conducte, telecomunicții.
7. Turismul
 Au un potențial deosebit prin relieful pitoresc și variat, numeroase izvoare
minerale și termale, monumente istorice și de artă, un folclor specific, precum
și o infrastructură asiguratăde hoteluri, moteluri, cabane, campinguri.
 Obiectivele turistice importante sunt munții: Rodnei, Ceahlău, Ciucaș,
Postăvarul, Piatra Mare, Cheile Bicazului etc.