Judetul Covasna

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE
CANTEMIR
Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comercial
Program de organizare i valorificare a judeului Covasna
Profesor coordonator: Lector universitar Baltaretu

Student: Dumitrascu Alexandru-Octav
An II ,MTC , zi , grupa 5

CANTEMIR
Bucureti 2015
Cuprins
1. Prezentarea general a judeului Covasna
Harta turistic a judeului;

Scurt istoric;
Aezare geografic;
Ci de acces;
Nivelul de dezvoltare economico-social;
2. Prezentarea potenialului juridic al judeului
Resursele naturale (Hidrografia, Relieful, Flora, Fauna, Factorii naturali de cur,
Clima);
Resurse turistice antropice;
Principalele atracii turistice;
3. Analiza bazei tehnico - materiale i a ofertei turistice de servicii
Uniti de cazare;
Uniti de alimentaie public;
Uniti i instalaii de agrement;
Uniti i instalaii de tratament;
4. Forme de turism practicate n jude
5. Analiza circulaiei turistice i previziunea evoluiei viitoare
6. Propuneri de valorificare turistic
7. Analiza SWOT
8. Bibliografie
1. Prezentarea general a judeului Covasna

Harta turistic a judeului a judeului Covasna

CANTEMIR
Scurt istoric
Cu o populaie total de 222 mii locuitori n 2010, judeul Covasna se situeaz pe ultima
poziie n rndul celor 41 judee ale Romniei. Densitatea populaiei este sczut (59,9
locuitori/kmp), sub cea nregistrat la nivel naional sau regional. n ultimii 20 ani, popula ia
judeului s-a redus cu 6,4%, nregistrnd un ritm mai redus de declin demografic comparativ cu
media naional, iar pn n anul 2050, potrivit prognozelor demografilor, judeul Covasna ar
mai putea pierde alte 26% din populaia actual. Evoluia structurii pe grupe de vrst pune n
eviden un accentuat proces de mbtrnire demografic, ponderea vrstnicilor mrindu-se de la
10,3% n 1990 la 13,6% n anul 2010, prognoza pentru 2050 fiind de 32,3%.
Teritoriul judeului Covasna a fost locuit nc din cele mai vechi timpuri, ncepnd nc
din paleolitic,
dup
cum
dovedesc
spturile
arheologice
fcute
la Ldui,Sita
Buzului sau Valea Brdetului. Trecerea la neolitic ncepe cu purttorii culturii Storcevo-Cri,
cea mai mare densitate a descoperirilor acestei culturi este atestat n Depresiunea Trgu
Secuiesc (Le).
3

CANTEMIR
Dup cultura Storcevo-Cri o larg rspndire va cunoate n aceast
parte a Transilvaniei, cultura Boian, urmat de cultura Precucuteni care
dup toate probabilitile se nate n aria Carpailor Rsriteni, zona de
confluen a culturii Boian i a ceramicii liniare. n perioada de tranziie
de la eneolitic la epoca bronzului pe teritoriul judeului a fost
rspndit cultura Coofeni urmat de cultura Schneckenberg, atribuit
celei de a doua pri a epocii bronzului. Bronzul mijlociu apar ine culturii
Wietemberg care domin toat Transilvania, pe teritoriul judeului
Covasna aceast cultur este reprezentat prin cetile descoperite la Turia,
ufalu i Pdureni.
n perioada trzie a bronzului apare cultura Noua, descoperiri privind
aceast cultur fiind fcute la Zoltan i Brdu. Cercetrile efectuate pe
teritoriul judeului Covasna au relevat perioada de nceput a epocii
fierului, recet in oraul Sfntu Gheorghe a fost descoperit o aezare
aparinnd culturii Gava. Numeroasele descoperiri i spturi sistematice
au dovedit o intens locuire de ctre daci pe ntreg teritoriul judeului, una
din cele mai importante ceti dacice este cercetat la Cetatea Znelor de
lng oraul Covasna. Despre viaa economic intens desfurat de daci
n aceast zon stau mrturie numeroasele tezaure monetare, ceea ce ne
arat c dacii de aici aveau legturi comerciale cu orae greceti aflate la
mare distan dar i cu lumea roman.
n perioada roman pe cuprinsul ntregului jude a pulsat o via
intens, dovad fiind numeroasele descoperiri fcute, printre care se
nscriu
castrele
romane
de
laBrecu
(Augustia), Boroneu
Mare, Comolu / Reci i Olteni, ce intrau n sistemul defensiv al Daciei

Romane. Pentru perioada postroman este atestat cultura Sntana de
Mure-Cerneahov (secolul al IV-lea).
Pentru secolul al V-lea i secolul al VII-lea sunt atestate urme
ale gepizilor iar perioada dintre secolul al VI-lea i secolul al XII-lea a fost
marcat de ptrunderi n mediul autohton de populaii migratoare (slavi,
maghiari, avari,etc).
4

CANTEMIR
n secolul al XII-lea dar i n secolul al XIII-lea aceast zon a fost
colonizat de secui, care pe parcursul convieuirii cu populaia autohton
au creat o cultur proprie i original.
Prima atestare documentar dateaz din anul 1567, dar descoperirile
arheologice dovedesc prezena omului aici nc din neolitic.
Pe dealul Cetatea Znelor, n partea de est a ora ului, se gsesc
ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificaii a dacilor, cu
ziduri din piatr dispuse n terase (secolele I .C. - I d.C.). Spturile
efectuate n mai multe rnduri n acest loc, au descoperit obiecte de
ceramic, unelte, arme i un mormnt de inhumaie. Pe baza stratografiei
i a materialelor descoperite, s-a putut stabili c zona a fost locuit
sporadic n epoca bronzului, mai accentuat n prima parte a epocii
fierului i consistent n perioada dacic. Tot aici s-au gsit un inel de
argint, un vrf de spad medieval din secolul al XII-lea i cteva monede
din secolul al XVI-lea.
n 1548 este amintit ca i Covasna. n 1840 a primit dreptul de a
organiza trguri. In 1756, 1863, 1869, 1874 i 1887 au avut loc incendii
puternice care au devastat oraul. Vechea biseric reformat-calvin a fost
construit ntre anii1754 i 1764, dar cutremurul care a avut loc n
anul 1802 a avut asemenea efecte asupra ei, nct a trebuit sa fie demolat.
n Covasna se ntlnesc izvoarele minerale cele mai renumite n Ardeal, cu
o diversitate de mai mult de 1500 de elemente de compoziie. Exploatarea
termal a nceput n anii 1880. n 1889 s-a nfiinat prima societate
comercial de exploatare a bilor termale, iar apa mineral din Voineti
(parte a oraului Covasna) este mbuteliat ncepnd cu anul 1891. n
prezent n Covasna se mbuteliaz aproximativ 5000 litri de ap mineral.
Covasna are nenumrate bi minerale i mofete.
Aezare geografic

CANTEMIR
Oraul Covasna este situat la marginea sud-estic a prii inferioare a Carpailor de curbur, la
o altitudine de 580 m, pe DN13E(Feldioara-Vlcele-Sfntu Gheorghe-Covasna).
Suprafaa total este de aproximativ 3.705 kmp.
Judeul Covasna se nvecineaz n est cu judeul Bacu i judeul Vrancea, in sud-est
cu judeul Buzu, n sud-vest cu judeul Braov iar in partea de nord cu judeul Harghita. Situat
n partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui jude este legat de spaiul extracarpatic prin
pasurile Buzu i Oituz precum i prin mai multe trectori ale Carpaiilor Rsriteni.
Ci de acces
Acces rutier:
E578: Srel-Reghin-Toplia-Gheorgheni-Miercurea Ciuc-Sfntu Gheorghe-Chichi
E574: Craiova-Piteti-Braov-Sfntu Gheorghe-Oneti-Bacu
DN11B: Trgu Secuiesc-Cozmeni
DN12: Braov-Sfntu Gheorghe-Bile Tunad-Miercurea Ciuc-Toplia
DN2D: Focani-Tulnici-Trgu Secuiesc

Acces feroviar:
Tronson Sfntu Gheorghe-Covasna-Brecu
Tronson Sfntu Gheorghe-Bodoc-Tunad-Miercurea Ciuc
Tronson Sfntu Gheorghe-Braov

Pentru a putea ajunge in Covasna folosind transportul aerian,cel mai apropiat aeroport fiind
cel de la Bacau, situat la 119 km pe E 574 (Bacau - Sf. Gheorghe), la care se adauga 21 km pe DJ
121 (Sf.Gheorghe-Covasna).
Nivelul de dezvoltare economico-social

Judeul Covasna are o populaie de 222,449 locuitori, din care peste 59% traie te n mediul rural.
n judeul Covasna, exist 164,158 etnici maghiari, adic 73.79% din totalul populaiei.
Populatia Judetului Covasna:
romni 51,790
Maghiari-164,158
igani 5,973
Importana economic a acestui jude este bazat pe bogia subsolului n hidrominerale i
gaze mofetice. Rezervele de ape minerale de mai multe tipuri hidrochimice, sunt valorificate pe
scar industrial sub forma apelor minerale mbuteliate (Biboreni, Malna, Vlcele, uga) .
6

CANTEMIR
Zcmintele de bioxid de carbon sunt folosite n staiunile balneoclimaterice de
la Covasna i Malna n tratamentul unor boli digestive, boli de nutriie i boli cardiovasculare.
Un rol important n economia judeului l au: industria constructoare de maini i echipamente
agricole (Sfntu Gheorghe); industria de prelucrare a lemnului i confecionarea de mobilier
(Trgu Secuiesc); industria textil, de confecii i tricotaje; industria alimentar prin prelucrarea
crnii i a laptelui; agricultura prin exploatarea terenurilor i creterea animalelor; turismul etc.
Situatia socio-demografica, conform ultimului recensamant, prezinta urmatoarele
aspecte: -numarul populatiei este intr-o continua scadere;
- se constata un proces de imbatranire accentuat (grupa de varsta 0-18 ani reprezinta sub 30 %
din total populatie;
- rata somajului crescuta (7,1%).
Principala activitate economica a localitatii este turismul, in aceasta ramura lucrand in
prezent circa 750 angajati, in bazele de cazare, alimentatie si tratament, dintr-un total de circa
5900 persoane apte de munca. Rezulta deci ca activitatea turistica ocupa aproximativ 13 % din
oferta locurilor de munca a localitatii
Alte domenii de activitate care apar pe raza localitatii sunt:
- industrie alimentara (fabrica de biscuiti si doua abatoare cu sectii de preparate din carne);
- industrie prelucratoare (Fabrica de cherestea, un gater si ateliere de prelucrarea lemnului);
- industrie usoara (Filatura de lana - fabrica de postav, fabrica textila Covatex);
-constructii;
- unitati financiar - bancare (BRD, Raiffeisen Bank, Banca Cooperatiei, filiala CEC);
- fabrica de CO2 ;
-transport si comunicatii (Romtelecom, posta, autogara de calatori, statia CFR);
- unitati comerciale si de alimentatie publica;
- administratie publica si asistenta sociala;
- invatamant;
-Ocolul Silvic;
- doua statii PECO.
2. Prezentarea potenialului juridic al judeului

Resursele naturale

CANTEMIR
Judeul Covasna are o clim moderat, cu veri calduroase i ierni geroase. Temperatura
maxim absolut de 39,3 grade a fost nregistrat n anul 1952 n localitatea Ppui iar minima
absolut de -35,2 grade a fost nregistrat la ntorsura Buzului n anul 1947.
Teritoriul judeului include n limitele sale o unitate geomorfologic
foarte complex, cu pronunate diferene de altitudine i masivitate,
rezultate din micrile tectonice, distingndu-se dou zone bine conturate,
depresionar i muntoas.
Relieful
Dominat de zone montane relieful este format din 3 uniti majore: o coroan
exterioar muntoas mai nalt (M-ii Nemira, M-ii Vrancei, M-ii ntorsurii), cu altitudini
de peste 1.600 metri;n partea central o zon depresionar -depresiunea plan a Braovului
(format din Depr. Trgu Secuiesc, Depr. Sfntu Gheorghe), iar spre nord i vest o zon montan
cu altitudini mai reduse ce rareori depesc 1200 metri (M-ii Baraolt i Bodoc). Altitudinea
minim: 468 m (baza de eroziune a prului Baraolt la Augustin), iar altitudinea maxim: 1777
m (Vrful Lcui din M-ii Brecului);
Solurile
Solurile judetului Covasna cuprind o gama variata de tipuri. Pe culmile cele mai inalte ale
Muntilor Vrancei, sub padurile de molid, se afla un invelis format din soluri montane brune cu un
continut ridicat de materie organica. Solurile brune si brune-acide au o raspandire mare in Muntii
Baraolt, unde pe versantul vestic si sud-vestic coboara pana in Lunca Oltului si, insular, apar in
Muntii Bodoc, Vrancei si Intorsurii. Pe malul drept al Raului Negru, in jurul orasului Targu
Secuiesc, pe culmile joase ale Muntilor Bodoc si pe o mare parte din Sesul Frumos, se dezvolta
pe suprafete relativ intinse soluri cernoziomice, singurele locuri din intreaga Depresiune Brasov
unde se afla astfel de soluri.
Subsolul judetului Covasna este dominat de depozitele sedimentare ale flisului creatic, de
formatiunile dure ale reliefului vulcanic si de depozitele cuaternare. Zacamintele de lignit sunt
legate de depozitele din Depresiunea Baraolt. Pe valea Cormosului, se afla un zacamant de fier
Zona de munte
8

CANTEMIR
Munii ocup mai bine de jumtate din suprafaa judeului i au vrfurile
teite i sunt acoperii n marea lor majoritate de pduri.
Munii Baraolt, situai n partea de vest a judeului, pe direcia nord-vest, cu vrfuri

cuprinse ntre 700 i 900 m.(Dealu Mare de 732 m, Bodo de 820 m, Vrful Foarfecii de 867
m, Culmea Ascuit de 934 m.)

Munii Harghita, la nord de Munii Baraolt, sunt prezeni pe teritoriul jude ului Covasna
cu partea lor vestic, cu nlimi ce variaz ntre 900 i 1.100 m, avnd ns i cteva vrfuri
pe care se afl urmele unor cratere vulcanice ce au nal imi ce ajung pn la 1.558 m.(La
Vrful Mare cu 1.196 m, Pilica Mare cu 1.373 m, Trboiu cu 1.391 m. ) n Muntele
Cucului.
Munii
Bodoc se
afl
partea
nord-central
judeului,
ntinzndu-se
ntre Tunad i Anghelu pe o lungime de 30 km, cu nlimi ntre 800 i 1.100 m, unele
depind aceste nlimi : Sorocul Lung-1.170 m, Boboc-1.193 m, Vrful Pdurii-1.213 m,
Sarheghi-1.225 m. i Crpini cu 1.241 m.

Munii Nemira (cu sectorul lor sudic) n partea nord-vestic a judeului.Partea vestic a
acestor muni se caracterizeaz n general prin nlimi cuprinse ntre 800 i 1.200 m.(Vrful
Poiana cu 1.040 m. i Polia cu 1.199 m.), ns partea estic este format din masivul muntos
cu vrfurile cele mai nalte (Vrful Nemira-iganca cu 1.626 m. i andru Mare cu 1.640
m.).
Munii Vrancei aparin judeului Covasna numai prin nivelul de cea mai mare altitudine,
prin vrfurile cu nlimi de peste 1.500 m: Vrful Lepii cu 1.390 m, Vrful Muat cu 1.503
m, Vrful Astagul Mare cu 1.526 m, Vrful Izvoarele Putnei cu 1.534 m, Vrful Anioara cu
1.645 m. i Vrful Lcu cu 1.777 m.

Munii Brecului mrginii la vest de Depresiunea Trgu Secuiesc iar la est de izvoarele
Oituzului i ale rului Bsca Mare. nalimile cele mai mari sunt: Vrful Bari cu 1.193 m,
Vrful Chiuzul Ppui cu 1.320 m, Vrful Piatra oimului cu 1.337 m. i Vful Piliul
Covasnei cu 1.369 m.
Munii Buzului
Munii ntorsurii sau Clbucetele ntorsurii, au altitudini mai reduse doar cteva culmi
depind 1.000 m: Vrful Chiruul Mare-1.012 m, Vrful Cacut-1.079 m. i Vrful Tista cu
1.167 m.
9

CANTEMIR
Bazinetul Comandu
Zona depresionara
Depresiunea Baraolt situat n partea de nord-vest a judeului ncadrat de Munii
Perani i Baraolt.
Depresiunea Sfntu Gheorghe delimitat de Munii Baraolt, Bodoc i Culmile
Trlungului, se ntinde pe o lungime de aproximativ 30 km. i o lime de 1012 km.

Depresiunea Trgu Secuiesc, delimitat din nord-vest i din nord de Munii Bodocului
i Munii Nemirei, din sud i sud-est de Munii Brecului i Munii ntorsurii iar din sud-vest
de culoarul piemontan de la Reci.
Resurse naturale
Solul si subsolul judetului Covasna sunt foarte bogate in izvoare cu ape minerale din care o
mica parte sunt exploatate - Biborteni, Malnas, Bodoc, Valcele, Covasna, Poiana. De
asemenea zacamanatul de lignit de la Baraolt este exploatat si 47% din suprafata judetului
este acoperita de paduri de foioase si rasinoase, ceea ce a dus la un potential turistic mare
si la dezvoltarea industriei lemnului.
Flora cuprinde o mare varietate de:

arbori: molid, fag, stejar, gorun, mesteacn, arin, rchit, salcie.;
arbusti: alunul, murul.;
ierburi i specii de flori: coada oricelului, piu, cinci degete, firua, pelinul,
rogozul, papura, lintia, sgeata apei, brebenei, brndu.
Fauna este foarte variat, graie mulimii biotopurilor ntlnite din
valea Oltului pn pe vrful muntelui, alctuit din specii de mamifere,
psri, reptile i amfibieni.
Reeaua hidrografic.
10

CANTEMIR
Rul Olt este principala arter hidrografic, pe teritoriul judeului Covasna avnd o
lungime de aproximativ 150 km. i colecteaz majoritatea cusurilor din aceast zon.
Rul Negru, afluentul cel mai important al Oltului strbate partea estic a judeului de la
nord-est spre sud-vest i izvorte din versantul sudic al Munilor andru Mare.
Rul Buzu cu afluenii Bsca Mare i Bsca Mic, traverseaz partea de sud i sud-est a
judeului.
Teritoriul judeului Covasna este bogat n izvoare de ape minerale niruite
de-a lungul a dou linii orientate pe direcia nord-sud, prima pe versantul
vestic
al
Munilor
uga, Bodoc, Arcu,
Bodoc
unde
gsim
izvoarele
de
Balvanyos, Micfalu i Malna-Bi cu
la Bile
ape
carbogazoase, bicarbonate, potasice, calcice, magnezice, cloruro-sodice

etc.
Resurse turistice antropice

Cheile Varghisului
situate la 13 km de localitatea Varghis;

accesul se realizeaza pe un drum forestier, marcat cu banda albastra;
considerate rezervatie naturala;
acopera una din cele mai frumoase zone ale tarii, cuprinzand numeroase pesteri, stanci
de calcar si versanti inalti, printre care curg parauri de munte;

lantul de pesteri din zona are o lungime de 4 km, intinzandu-se de-a lungul judetelor
Covasna si Harghita;
aici se gasesc multe specii rare de animale si plante, astfel ca din totalul de 30 specii de
lilieci din Romania, aici vietuiesc 17;

in zona se mai pot vizita: Parcul dendrologic Virghis si Poiana cu narcise de la Virghis,
aceasta din urma fiind declarata rezervatie, mai ales pentru refacerea populatia de
narcise distrusa de catre localnici si turisti;

accesul in chei se realizeaza contra-cost: 2 lei/adult, 1 leu pentru elevi si studenti;
11

CANTEMIR
alte pesteri recomandate pentru vizitare in cadrul cheilor sunt: Pestera de la Meresti,
Pestera Calului, Pestera Tatarilor sau Gaura Tatarilor, despre care legenda spune ca era
un adapost impotriva navalirilor tataresti, Sura de Piatra
Rezervatia Tinovul Buffogo
situata in partea stanga a paraului Buffogo, la nord de Varful Puturosu, Muntii Turiei, la
o altitudine de 925 m;
este o mlastina care acopera o suprafata de aproximativ 1 ha, bogata in izvoare de apa
acra;
considerata zona ocrotita unde cresc plante rare relicte glaciare: bumbacarita, roua
cerului, trestia de camp, specii de rogoz, rachita;

cunoscuta si sub denumirea "Mlastina de turba Rabufnitoarea";
turbaria este alcatuita din doua zone relativ distincte: una oligotrofa si alta eutrofa;
in zona gasim doar doua izvoare de apa minerala, in schimb sunt specifice emanatiile
puternice de gaze postvulcanice, care duc la rabufnirea continua a apei din ochiurile de
diferite dimensiuni aflate in interiorul mlastinii;

zona se integreaza in etajul fagului, fiind inconjurata si partial umbrita de fagete si
plantatii de pin;
nu este amenajata pentru vizitare.
Rezervatia Mestecanisul de la Reci
situata in lunca Raului Negru, afluent al Oltului;

se intinde pe o suprafata de cca. 34 ha;
este cea mai intinsa rezervatie din judetul Covasna;
complexa prin caracterul geologic, floristic si faunistic;
impresioneaza si prin complexul de mlastini eutrofe, populate de o serie de relicte glaciare,
cum sunt mesteacanul pitic si angelica salbatica, dar si prin speciile rare de feriga, nuferi albi
si broasca albastra;
in cadrul ei se gaseste si o plantatie de pin bancsian, o alta specie rara, care se adapteaza
pe terenuri cu conditii de vegetatie foarte vitrega;
rezervatia este cunoscuta mai mult ca decor al filmului "Cold Mountain" (2003), care ii
are in rolurile principale pe Jude Law, Nicole Kidman si Rene Zellweger.
12

CANTEMIR
Vulcanul Balta Dracului
situat in centrul orasului Covasna;

este considerat monument al naturii unicat;
deschis public in 1881 sub numele de "Pokolsar Furdointezet", initial a fost folosit
pentru tratament, orasul intrand astfel in randul statiunilor balneoclimaterice;

emanatiile carbogazoase au legatura cu procesele vulcanice atingand o puritate de
bioxid de carbon in proportie de 98%;

astfel de gaze sunt acumulate in spatii special amenajate, denumite mofete, acestea
constituind un factor natural pentru tratarea in special a bolilor aparatului
cardiovascular;
in prezent, vulcanul este complet inofensiv, ultima eruptie fiind in 1984.
Rezervatia Valea Iadului de la Turia
situata pe versantul estic al Muntilor Bodoc, la sud de soseaua Bixad - Targu Secuiesc,
in comuna Turia;
de-a lungul ei sunt prezente numeroase izvoare minerale carbogazoase si mofete,
emanatii de bioxid de carbon, semne ale activitatii post vulcanice din acesti munti.
Grota Timsos
situata in apropiere de Baile Balvanyos, urmand marcajul punct albastru de la Grota
Sulfuroasa spre sud-est; se ajunge la mici caverne, foste mine de sulf;

aceasta grota este mai speciala pe motiv de depuneri de alaun pe peretii ei, analizata in
timp de mai multi cercetatori;

astfel, s-a descoperit ca depunerile au in compozitie 62 % alaun pur, adica sulfati de
aluminiu.
Grota Ucigasa
fenomen postvulcanic al muntelui Puturosu;

reprezinta urmele galeriilor minelor vechi de sulf;
13

CANTEMIR
acest nume este consecinta unui alt gen de gaz existent aici, diferit de cel din celelalte
grote si emanatii de gaze din zona; gazul din grota ucigasa umple aproape in totalitate
galeriile din grota;

pe peretii grotei nu se observa depuneri de sulf sau alaun, astfel ca nu exista semne clare
care sa ateste prezenta gazului nociv;

cele mai fecvente victime ale grotei sunt liliecii.
Cascada de sub Siclau
situata in apropierea Planului Inclinat (Siclaul), localitatea Covasna, amonte de uzina de
apa;
nu impresioneaza prin inaltime, insa este printre cele mai frumoase cascade.
Lacul Reci
Lacul Reci este situat in depresiunea Sfantu Gheorghe, comuna Reci, la 25 km de
Brasov; intr-un loc deosebit, fiind inconjurat de paduri de mesteceni;

ofera atat posibilitatea de cazare la minihoteluri cat si in camping;
Lacul Reci este apreciat mai ales de pescarii care vin aici pentru a participa la
concursuri sau doar pentru a se relaxa;

principalele specii de pesti pe care le ofera lacul sunt: caras, rosioara si crap.
Pestera Gyilkos
situat pe dealul Pucioasa, in vecinatatea Cimitirului Pasarilor;

este cea mai mare si cea mai periculoasa dintre pesterile dealului Pucioasa, pentru ca
aici nivelul de gaz ucigator nu este semnalat de depunerile galbene de sulf;

asemenea Pesterii Puturosu, a functionat odinioara ca mina de sulf;
nivelul gazului de dioxid de carbon este ridicat din cauza acumularii conglomeratelor de
la intrare;
se spune ca in aceasta zona copacii sunt verzi numai spre varful acestora, acolo unde
aerul nu este asa de contaminat cu emanatii;

alte pesteri invecinate, cu emanatii de gaz, sunt: Pestera Pucioasa, Pestera Ursului,
Pestera Timsos.
14

CANTEMIR
Principalele atracii turistice;
Cetatea Dacica
n inima rii, la Covasna, exist o cetate dacic ridicat n urm cu aproape 2.000 de
ani. Arheologii spun c este una dintre cele mai mari din afara Munilor Ortiei, fiind
nconjurat de mai multe terase fortificate cu ziduri de piatr. Potrivit legendelor, cetatea ar fi
fost ultimul refugiu al regelui Decebal, unde ar fi murit dup nfrngerea suferit n luptele cu
romanii, dar oamenii de tiin nu pot confirma acest lucru.
O mare parte dintre zidurile cetii au ieit la iveal ntmpltor n anul 1995, n urma unei
furtuni puternice care a smuls arborii i a culcat pdurea la pmnt. La rdcinile copacilor
seculari au aprut nu doar ziduri de piatr, ci i alte vestigii, cum ar fi buci de ceramic,
monede i obiecte de cult, pe baza crora specialitii au stabilit c cetatea dateaz din secolele
II-I i.d.Hristos.
n urma spturilor fcute de arheologi au fost descoperite cinci terase
fortificate cu ziduri din piatr de aproape doi metri, iar acetia susin c
cetatea e foarte bine conservat i poate oferi detalii importante despre
modul de organizare a defensivei dacice.
Cetatea a atras de-a lungul timpului i cuttori de comori, pentru c n
jurul ei s-au esut nenumrate poveti. Una dintre ele spune c undeva,
printre zidurile cetii, dacii ar fi ascuns o comoar. Potrivit legendei, din
apte n apte ani se deschide o poart care arat drumul spre lada plin cu
aur i care st deschis o noapte ntreag pn la cntatul cocoilor.
Oamenii au pierdut socoteala anilor, iar comoara dacilor a rmas n
continuare ngropat n pmnt.
Potrivit altei legende, ntr-un loc din apropiere, denumit de localnici
Valea Znelor, ar fi trit cndva Ileana Cosnzeana, una dintre cele mai
frumoase pmntence care a inspirat personajul de poveste. Comoara ei va
putea fi descoperit, potrivit legendei, doar ntr-o noaptea cu lun plin
dinaintea zilei Sfntului Gheorghe i doar de ctre al aptelea copil al unei
familii.
15

CANTEMIR
n grdina Cosnzenei au mai rmas tufele de rozmarin slbticit i un loc
tocmai potrivit pentru turitii care vor s-i petreac vacana la cort sau n
camping.
Cei care au desprit mitul de realitate au concluzionat c adevratele
comori ale Covasnei sunt apele minerale, mofetele i aerul puternic ionizat
care ajut la vindecarea multor boli. n Valea Znelor exist, de altfel, i
singurul spital de recuperare a bolilor cardiovasculare din Romnia.
An de an, n preajma Sntiliei, n Valea Znelor are loc Nedeia
mocneasc, una dintre cele mai populare srbtori tradiionale ale
romnilor din zon, care readuce n actualitate obiceiurile i tradiiile
oierilor din Covasna-Voineti.
Pe vremuri, fetele de mritat ateptau cu nerbdare srbtoarea pentru
c atunci flcii coborau de la stn s i caute neveste. Se gteau cu cele
mai bune straie i se ntlneau n Valea Znelor, la hor, iar, dac se
plceau i prinii se nelegeau la zestre, atunci toamna, cnd dealurile se
albeau de oile mnate spre cas, urma nunta.
Obiceiurile s-au schimbat, dar voinetenii continu tradiiile pentru c sunt
cresctori de oi din tat n fiu i nu vor s le piard.
Srbtoarea reconstituie ntregul ritual al nunii tradiionale din zon,
cu cerutul miresei, brbieritul mirelui, hora miresei, ruperea colacului,
desclatul nailor, trnta voinicilor i ridicatul bolovanului i este un prilej
de a prezenta turitilor venii n staiune frumuseea portului, dansului i
cntecului popular romnesc din Covasna.
16

CANTEMIR
Un alt punct de atracie pentru turiti este Planul nclinat dintre

Covasna i Comandu, folosit pe vremuri la transportul butenilor din
pdure prin contrabalansarea a dou vagoane aflate la capete opuse.
Vagonul ncrcat cu lemne cobora, iar cel gol urca folosind fora
gravitaional i diferena de nivel de aproape 300 de metri dintre cele
dou staii. Din pcate, Planul nclinat, construit n anul 1890, a fost
distrus n 1999 ntr-un incendiu, dar autoritile vor s refac acest
monument industrial unic n Europa i s l transforme ntr-o atracie
turistic. De asemenea, vor s refac acea cale ferat ngust dintre
staiunea Covasna i localitatea Comandu pentru ca turitii s se poat
plimba cu mocnia prin pdure.
Autoritile au cumprat mai multe locomotive cu abur, vechi de peste
o sut de ani, cu gndul de a le recondiiona i aduce n spaiul public ca
atracii turistice. Trei din cele opt locomotive sunt deja expuse una,
fabricat n anul 1909, poate fi vzut n faa Grii din Sfntu Gheorghe,
iar alte dou, ceva mai tinere, care ar fi ajuns la fier vechi dac nu erau
salvate, sunt expuse la intrarea n Valea Znelor, mai exact n apropierea
Spitalului de Cardiologie.
Celelalte locomotive, de fapt cele mai vechi i valoroase, sunt inute
deocamdat n depouri pn se vor gsi bani pentru recondiionarea lor.
17

CANTEMIR
Printre ele i o locomotiv Krauss, aflat pe lista obiectelor de tezaur
naional, care a fost fabricat n Germania i a supravieuit celor dou
rzboaie mondiale. Locomotiva aceasta a jucat n filmul romnesc
Profetul, aurul i ardelenii, turnat n localitatea covsnean Comandu.
Pe cazanul locomotivei Krauss este scris anul 1914, iar autoritile ar vrea
ca anul acesta, cnd se mplinesc o sut de ani de la fabricarea ei, s poat
funciona. De aceea au i demarat o campanie public de strngere de
fonduri pentru refacerea locomotivei.
Turitii venii la odihn i tratament n staiunea Covasna mai pot vizita
casa memorial a orientalistului maghiar Korosi Csoma Sandor (1784
1842) din Chiuru, creatorul primului dicionar englez-tibetan din lume.
Mnat de dorina de a gsi originile poporului maghiar, acesta a plecat n
lume n urm cu mai bine de 200 de ani, ajungnd n Tibet i apoi n India,
unde a rmas pn la sfritul vieii.
n Valea Znelor mai exist o vil de vntoare construit pentru
Nicolae Ceauescu, dar care nu este deschis turitilor, n ultimii ani fiind
folosit ca vil de protocol.
Vulcanul Balta Dracului
Simbol al orasului, Balta Dracului este o eruptie de noroi si gaze (oxizi
de carbon si sulf), deschisa pentru public in 1881 si folosita initial pentru
tratament, orasul intrand astfel in randul statiunilor balneoclimatice.
Conform traditiei, in anii 1700 acest fenomen al naturii era mai spre nord,
dar in mod enigmatic s-a mutat in centru, lasand in vechiul sau loc un frate
mai mic, "Mica Balta a Dracului".
Balta Dracului este, dupa opinia geologilor, o emanatie de dioxid de
carbon: apa minerala izvorata din adancuri si cea freatica sunt mentinute
de gaze in vartej, colcaind. In secolul al XIX-lea s-au produs mai multe
eruptii: in 1837, 1857, 1864 si 1885, cea mai mare fiind in anul 1837. In
18

CANTEMIR
prezent, vulcanul Balta Dracului este complet inofensiv, ultima mare
eruptie avand loc in 1984.
Declarat monument al naturii i rezervaie natural, locul este amenajat
foarte bine, cu grilaj de metal, pentru a mpiedica accidentele. Cu o
flacr simbolic deasupra, acest izvor mineral mocirlos atrage atenia
oricrui vizitator care a aflat despre aceast minune natural sau care
viziteaz pur i simplu prculeul cu izvoare minerale i cu statuia celui ce
a scris primul dicionar englezo-tibetan, Csoma Sandor, originar din zon.
Pn sa devin monument al naturii, acest loc a fost folosit ca baie
terapeutic de localnici, nregistrndu-se numeroase erupii de-a lungul
timpului, nu degeaba orelul se numete Staiunea celor 1000 de izvoare.
La civa pai de fierbtoare se afl vreo ase izvoare minerale
permanente i amenajate modern, unde turitii sau localnicii i umplu
sticlele cu acest aghiazm natural, bun pentru zeci de afeciuni
reumatologice, cardiologice sau gastrice.
19

CANTEMIR
Monumentul Eroilor
Monumentul Eroilor Romni din Primul i Al Doilea Rzboi Mondial. Obeliscul a fost
amplasat iniial n faa Bisericii Ortodoxe din comuna Barcani, iar din anul 1972 a fost strmutat
n faa sediului primriei. Monumentul cinstete memoria eroilor romni jertfi i n Primul i Al
Doilea Rzboi Mondial. Acesta are o nlime de 2,5 m, incluznd i soclul, i este realizat din
piatr i marmur. mprejmuirea este asigurat de un gard din beton. Pe faada obeliscului sunt
nscrise numele a 44 de eroi romni.
Monumentul Eroilor Romni din Al Doilea Rzboi Mondial a fost construit in anul 1971 si
figureaza pe lista monumentelor istorice. Monumentul se afl ntr-un rondou de pe strada Mihai
Eminescu i a fost dezvelit la data de 9 mai 1973. Cunoscut si sub numele de "Monumentul
Eliberatorul", acesta este opera sculptorului Theodor Ionescu. Pe un piedestal masiv, de forma
unei prisme patrate, este aezat statuia unui infanterist care ine n mna stng o puc, iar n
mna dreapt o ramur de stejar. Pe faada principal a piedestalului este fixat o plac de
marmur alb pe care este scris urmtorul text omagial: "Glorie etern eroilor armatei romne".
20

CANTEMIR
Muzeul Etnografic Haszmann Pal
Din Cernat Cea mai cunoscuta atractie al satului Cernat este Muzeul Zonal, intemeiat in
1974 si care prezinta cele mai frumoase piese ale artei populare din zona superioara a comitatului
Trei-Scaune: mobila secuiasca, cahle, tesaturi. Cladirea muzeului este in mijlocul unei expozitii
in aer liber, care cuprinde porti monumentale secuiesti, cladiri si mori restaurate, alaturi de care
exista o colectie de monumente funerare din piatra si lemn sculptat, precum si o expozitie bogata
de masini si unelte agricole.
Ghelinta - frescele legendei Sf. Ladislau
Cladirea veche, construita in stil roman, a bisericii romano-catolice din satul Ghelinta a fost
extinsa in secolul al XV-lea, insa in interiorul cladirii au fost pastrate frescele executate la
inceputul secolului al XIV-lea. Tavanul cu casete in stil renascentist a fost pictat in 1628. O
bogatie aparte a bisericii o constituie frescele de pe trei dintre peretii cladirii (cel nordic, cel
vestic si cel sudic), infatisand diferite scene ale legendei Sf. Ladislau, datand din 1330 - 1340.
Sub sirul frescelor Sf. Ladislau se afla un alt rand de fresce care contin elemente din legenda Sf.
Ecaterina din Alexandria. Biserica a fost declarata de catre UNESCO parte a mostenirii culturale
globale.
Cetatea Ilenei Cosanzene
Pe culmea inalta a padurii Miske, la o distanta de 3 km de centrul orasului, se gaseste
cetatea lui Miske (sau a Zanei Ileana Cosanzeana), ale carei origini nu sunt atestate documentar.
Legendele afirma ca in cetate a locuit Ileana Cosanzeana, a carei avere imensa este ascunsa in
beciurile cladirii, pazita de un cocos care in sapte ani adoarme o singura data. Cu aceasta ocazie,
portile secrete se deschid, iar cel care ghiceste momentul potrivit poate scoate la lumina intreaga
comoara.
Vila lui Ceausescu
Vila se afla intr-o portiune izolata, de o deosebita frumusete a Vaii Zanelor. Cladirea era
destinata protocolului de stat, insa dictatorul a petrecut aici o singura noapte, in luna august a
anului 1986, imediat dupa accidentul nuclear de la Cernobal.
'Mocanita'
O atractie turistica de prima insemnatate a orasului va fi trenul cu ecartament redus
('mocanita'), alaturi de trenul cu plan inclinat care leaga Covasna de comuna Comandau.
Nefolosita in prezent, pentru repunerea in functiune a 'mocanitei' sunt necesare pe de o parte
21

CANTEMIR
repararea intregii linii, iar pe de alta parte clarificarea drepturilor de proprietate. Ultima cursa pe
linia ingusta a avut loc in anul 1999, iar in 2002 a fost infiintata chiar si o fundatie pentru
salvarea 'mocanitei'.
Trenul cu plan inclinat
La jumatatea liniei ferate dintre Covasna si Comandau poate fi vazut un monument unic al
istoriei industriale: linia de cale ferata de plan inclinat, proiectata si realizata in anul 1892 de
catre inginerul Emil Lux. Principiul de functionare este simplu: vagoneta incarcata porneste de
pe deal spre vale datorita gravitatiei, tragand in sus cealalta vagoneta, legata de prima cu un
cablu de otel. Franarea era dirijata din statia de sus a liniei. Nici trenul cu plan inclinat nu este
functional in zilele noastre.
3.Analiza bazei tehnico - materiale i a ofertei turistice de service

Uniti de cazare
Componenta principal a bazei tehnico-materiale, cazarea turistic, prin numrul sau
important de locuri i prin structura acestora, constituie un puternic sprijin pentru ntreaga
activitate turistic a judeului Vlcea. Are ca obiectiv asigurarea nevoilor de odihn a turitilor.
Cazarea turistic se face n cele mai variate forme, de la hoteluri i vile turistice pn la hanuri i
campinguri.
Din punct de vedere topologic unitile de cazare ale judeului Covasna se compun din
unitti de tip: hoteluri, moteluri, hanuri, vile turistice, bungalouri, cabane, campinguri, tabere de
elevi i pensiuni. n ceea ce privete evoluia reelei unitilor de cazare turistic i a capacit ii
de cazare turistic n perioada 2010 -2014 aceasta se prezint astfel n judeu Covasna. n ultimii
ani s-au construit in juteul Covasna cteva hoteluri noi i o mulime de vile particulare cu un
nivel ridicat de confort care depeste confortul oferit de cteva hoteluri vechi. Judeul Covasna
are posibiliti de cazare de aproximativ 3393 paturi n hoteluri i vile. Hotelurile, vilele si casele
de odihna pot primi pna la 16754de turisti.
Hoteluri si vile 4 stele: Hotel Brdet, Cabana Hartagu, Hotel Clermont,
Hoteluri si vile 3 stele: Hotel Atrium, Hotel Park,Hotel Covasna, Hotel Castel, Hotel
Maria,Hotel Cprioara, Pensiunea Apolka,
22

CANTEMIR
Hoteluri si vile 2 stele: Hotel Turist, Hotel Sugas, Casa Brdet, Hotel Perla Neagr,Hotel
Montana, Hotel Hefaistos
Uniti de alimentaie public i instalaii de agrement
Posibilitile de agrement sunt reprezentate de o mulime de
restaurante, terase, baruri,discoteci, remarcm restaurantul Conacul
Benke. Este o locatie care imbina confortul unui hotel de lux cu
flexibilitatea caracteristica pensiunilor, oferind spatii comune si cazare in
camere elegante, restaurante si locuri de luat masa exclusiviste pentru cine
romantice sau de afaceri, sali de sedinte si conferinte pentru business,
team buildinguri, evenimente corporate, lansari, o locatie ideala pentru
relaxare si petrecere a timpului liber in zona de spa & wellness. Puteti sa
va plimbati in mijlocul naturii, sa va plimbati cu bicicleta, sau sa va
bucurati de plimbarile cu trasura sau sania, ce se pot organiza la cerere.
Conacul Benke dispune de spatii comune si camere elegante, acestea
fiind totodata una din cele mai exclusiviste spatii de cazare destinate
turismului de inalta clasa din zona.
Uniti i instalaii de tratament
Hotel Dacia ** - Statiunea Covasna
Hotelul Dacia dispune de 294 locuri de cazare n camere duble clasificate la categoria doua stele.
Asezarea geografica, configuratia geologica a regiunii si altitudinea de circa 560 m a statiunii
conduc la dezvoltarea unui climat de tip subalpin caracterizat prin calmul atmosferic si prezenta
aerosolilor cu o concentratie ridicata de ioni negativi. Cadrul natural din Covasna ofera o imensa
bogatie de factori balneari si climaterici cu rol terapeutic. Principalii factori terapeutici ai zonei
sunt: apele minerale carbogazoase, feruginoase, calcice hipotone si hipertone, respectiv mofetele cu
emanatii de gaze usor radioactive.
n baza proprie de tratament oferim urmatoarele proceduri balneare:
bai calde cu ape calde minerale;
mofete;
mpachetari cu parafina;
23

CANTEMIR
aerosoli si inhalatii;
electroterapie de joasa, medie si nalta frecventa;
hidroterapie (jacuzzi, dus subacval partial, bai galvanice) ;
inhaloterapie;
n baza de tratament a hotelului Dacia sunt asigurate proceduri pentru urmatoarele categorii de
afectiuni:
afectiuni cardio-vasculare: hipertensiune arteriala stadiul I si II, sechele n urma unui atac vascular
cerebral, cardiopatie ischemica cronica dureroasa si nedureroasa, sechele de infarct miocardic la
minimum 3 luni de la externare din spital, insuficienta mitrala si aortica compensata, valvulopatii,
flebite superficiale si profunde, boala varicoasa, ulcer varicos, arteriopatii, tulburari circulatorii
periferice;
afectiuni metabolice -diabet zaharat;
afectiuni ale sistemului neuropsihic-nevroze;
afectiuni reumatice reumatisme cronice degenerative si inflamatorii;
afectiuni ginecologice - metroanexite, sterilitate.
Potential turistic
Statiunea Covasna este locul ideal pentru a mbina tratamentele specifice unei game vaste de
afectiuni cu recrearea, drumetia si turismul. De aici puteti vizita numeroase obiective turistice ca de
exemplu Lacul Sfnta Ana, orasul Brasov si cetatea dacica din vecinatatea statiunii. n timpul verii
au loc o serie de manifestari folclorice specifice zonei ce constituie un important punct de atractie.
Zona turistic Braov-Valea Prahovei; staiunile balneoclimaterice: Bile Tunad, Malna Bi,
Balvanyos, Slnic Moldova i Slnic Prahova; zona turistic a Staiunii Cheia.
4. Forme de turism practicate n jude

Turismul beneficiaz n judeul Covasna de un potenial important, reprezentat de cadrul
natural pitoresc, apele minerale folosite n scop terapeutic i de obiectivele sale culturale de
cert valoare.
Factori naturali de cur:Ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate-sodice,
hipotone i hipertone; mofete; bioclimat sedativ de crutare.
Principalele forme de turism:turism balnear, agroturism, turism montan, turism de agrement.
Turismul balnear
24

CANTEMIR
Calitatea deosebit a apelor sale minerale i factorii climatici au favorizat apariia n secolul
19 a formelor incipiente de turism balnear n judeul Covasna, care s-au dezvoltat apoi n
staiuni precum Covasna, Balvanyos, Malna Bi, uga Bi sauVlcele. Staiunea Covasna
este una din cele mai importante staiuni balneare din Romnia fiind recomandat pentru tratarea
bolilor aparatului cardiovascular, bolilor dermatologice, bolilor aparatului digestiv, bolilor end
ocrine, ale aparatului locomotor etc. n ultimii ani staiunile din jude au intrat ntr-un proces de
modernizare necesar pentru a putea valorifica importantul potenial al turismului balnear din
zon.
Judeul Covasna este un trm al apelor, avnd numeroase staiuni balneo-climaterice. Dintre
judeele Regiunii Centru, staiunile judeului Covasna sunt cel mai bine ocupate n cursul anuluise nregistreaz cel mai mare numr de nnoptri. Dispune de un numr de 2 staiuni balneoclimaterice declarate de interes naional (Covasna) i local (Blvanyos), ambele recomandate
pentru afeciuni cardiovasculare. Alte staiuni de interes local sunt Malna Bi, Vlcele, Bile
Fortyog(nefuncional, n stare de degradare pronunat), Biboreni, Ozunca Bi. Turismul
balnear este favorizat i de condiiile de mediu -lipsa aproape n totalitate a polurii n special n
zona Covasna, cu o puternic ionizare negativ, izvoare de ape minerale cu debite foarte mari,
nmol mineral i mofete (emanaii naturale de CO2).
Turismul cultural
Pe teritoriul judeului Covasna se gsete rezervaia tiinific Mestecniul de la Reci,
rezervaie complex, cu cea mai mare ntindere din jude, situat n lunca Rului Negru. Zona
protejat cuprinde un complex de mlatini eutrofe, populate de o seriede specii rare, relicte
glaciare.
Dezvoltarea turismului cultural se bazeaz pe valorificarea n scop turistic a unor obiective
cultural istorice de valoare, situate cu precdere n municipiul Sfntu Gheorghe(cel mai
important dintre acestea fiind Muzeul Naional Secuiesc, instituie ce are n componen 9 secii)
saun municipiul Trgu Secuiesc(ora cu un pitoresc centru istoric i un muzeu al breslelor), dar
i n localiti rurale precum Ghelina(biseric romano-catolic cu fresce datnd din secolul al
14-lea). Printre obiectivele de interes turistic se numr i calea ferat forestier de la Comandu
i Planul nclinatdin Covasna (monument tehnic unicat n Europa.
Turismul ecumenic
Numarul mare de lacase de cult din Regiunea Centru , in special manastiri si schituri
ortodoxe, biserici fortificate, catedrale, vin in sprijinul celor ce sunt in cautarea unui crampei de
25

CANTEMIR
credinta, istorie si cultura. Practicarea turismului ecumenic este sustinut de o structura
confesionala foarte diverse: 63.6% ortodoci, 15.2% romano-catolici, 2.2% unitarieni si 1.7%
greco-catolici. Se pot vizita urmtoarele:
1.Manastirea Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, Comuna Valea Mare, Manastire de calugari
2.Manastirea Marcus, Sat Marcus, comuna Dobarlau, Manastire de maic
3.Manastirea Schimbarea la Fata, Sita Buzaului, Manastire de calugari
4.Manastirea Valea Mare, Manastire de calugari
Turismul Urban
Municipiul Sfantu Gheorghe, resedinta judetului Covasna, situata pe malul cursului
superior al Oltului. Din multitudinea de monumente istorice si obiective turistice, sunt de retinut:
Biserica reformata fortificata, Casa cu Arcade , Muzeul National Secuiesc, etc.
Al II-lea oras ca marime al judetului Covasna, Targu Secuiesc este un oras medieval,
interesant prin dispunerea in forma de roata a pietei centrale cu asa-numitele curti ale breslelor,
niste stradute inguste ce grupau ateliere mestesugaresti. Centrul orasului constituieun ansamblu
de monumente istorice si arhitecturale medievale.
Turismul de afaceri
n Covasna exista o singura locatie la Balvanyos, Hotelul Best Western (3*), Hotelul
Hefaistos din Covasna (singurul dotat cu sala de conferinte din oras).
Turismul pentru tineret

n judetul Covasna sunt 5 tabere pentru elevi (in localitatile Zabala, Beseneu, Crasna,
OzuncaBai, Comandau), cu o capacitate totala de 580 locuri. In toate aceste tabere cazarea se
face la casute.
Turismul montan
Balvanyos - muntii Bodoc, altitudine 775 m, partie de schi de 300 m, pentru incepatori, sezon
130 de zile pe an. Exista centre de inchiriat echipamente sportive, cursuri de initiere, instalatie de
nocturna
Comandau- se afla la o altitudine de 1100 m, partia de schi este dotata cu schilift. Lipsesc insa
unitatile de cazare, astfel veniturile obtinute din aceste activitati sunt minime.
Sugas Bai la distanta de 10 km de mun. Sfantu Gheorghe, partia de schi se afla la o altitudine
de 750 m, lungimea partiei este de 500 m, latimea partiei de 75 m, diferenta de nivel este de
26

CANTEMIR
140 m. Partia este dotata cu schilift si instalatie nocturna. Mai mult, partia din Sugas are mai
mult interes local.
5. Analiza circulaiei turistice i previziunea evoluiei viitoare

Pornind de la datele statistice furnizate de Institutul Naional de Statistic, privind cererea
turistic, putem analiza nivelul i dinamica urmtorilor indicatori:
-nivelul sosirilor totale;
-nivelul nnoptrilor totale;
-durata medie a sejurului;
-densitatea turistic.
Aceti indicatori vor fi caracterizai att n dinamic ct i n structur astfel: pe total ar;
pe regiuni de dezvoltare; pe principalele destinaii; pe categorii de uniti de cazare i dup
proveniena turitilor.
Nivelul si dinamica sosirilor

Modificrile absolute i relative ale sosirilor n perioada 2000-2013
Ani
Total Sosiri
(mii pers)
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Total
67771
66477
61064
62723
61517
53986
51350
52458
62642
62406
60937
91365
79135
83468
Modificrile absolute
t /1
-1
-7
-5
-6
-14
-16
-15
-5
-5
-7
24
11
16
-
t / t 1
-1
-5
2
-1
-8
-3
1
10
0
-1
30
-12
4
16
Indicii de dinamic
%
I t /1
I t / t 1
Ritmul de dinamic
%
Rt / 1
Rt / t 1
98,1
90,1
92,6
90,8
79,7
75,8
77,4
92,4
92,1
89,9
134,8
116,8
123,2
98,1
91,9
102,7
98,1
87,8
95,1
102,2
119,4
99,6
97,6
149,9
86,6
105,5
-1,9
-9,9
-7,4
-9,2
-20,3
-24,2
-22,6
-7,6
-7,9
-10,1
34,8
16,8
23,2
-1,9
-8,1
2,7
-1,9
-12,2
-4,9
2,2
19,4
-0,4
-2,4
49,9
-13,4
5,5
27

CANTEMIR
Numrul turitilor strini sosii n judeul Covasna a crescut semnificativ n anul 2013,
potrivit Direciei Judeene de Statistic Vlcea. Turitii strini, n numr de 5000 persoane n
2013, sunt cu 21.5% mai puini dect turitii strini sosii n 2012 i dein o pondere de 19.4% n
totalul turitilor, se arat ntr-un comunicat al Direciei Judeene de Statistic Constana.
Sosiri in structurile de primire turistic cu funciune de cazare i tipuri de structuri

Tipuri de structuri
de primire
turistica
Total
Sosiri- total
Turisti
romani
Turisti
straini
574683
534732
39951
Hotel
Hostel
Motel
Hanuri
Vile turistice
543786
1967
978
21711
506754
1756
954
17546
37032
211
24
4165
Cabane
Pensiuni turistice
3320
1854
1466
Pensiuni AGR.
1589
1589
Campinguri
1856
1234
622
Popasuri turistice
1556
1456
10
Sate de vacanta
Bungalouri
432
389
43
Tabere
1200
1200
n anul 2013 numrul de turiti romni cazai n structurile de primire turistic cu funciuni
de cazare au reprezentat 95.67% din total sosiri. Cei mai multi turisti sunt inregistrati in hoteluri,
reprezantand 88.36% din totalul celorlati turisti care au preferat celelalte tipuri de unitati de
cazare.
28

CANTEMIR
Nivelul si dinamica nnoptrilor

Modificrile absolute i relative ale nnoptrilor n perioada 2000-2013
Total
nnoptri
Ani
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
(mii zile)
43822
4
48964
2
54121
2
48729
7
51961
3
49273
1
49089
0
45770
9
42902
8
48676
9
45197
4
40918
Modificrile
absolute
t /1
-
Indicii de
dinamic %
t / t 1 I t / 1
Ritmul de
dinamic %
I t / t 1
Rt / 1 Rt / t 1
51
51
111,7
111,7
11,7
11,7
103
52
123,5
110,5
23,5
10,5
49
-54
111,2
90,0
11,2
-10,0
81
32
118,6
106,6
18,6
6,6
55
-27
112,4
94,8
12,4
-5,2
53
-2
112,0
99,6
12,0
-0,4
19
-33
104,4
93,2
4,4
-6,8
-9
-29
97,9
93,7
-2,1
-6,3
49
58
111,1
113,5
11,1
13,5
14
-29
-35
-43
103,1
93,4
92,9
90,5
3,1
-6,6
-7,1
-9,5
29

CANTEMIR
2012
2013
Total
0
53238
8
47281
5
94
123
121,5
130,1
21,5
30,1
35
-60
35
107,9
88,8
7,9
-11,2
Analiznd dinamica absolut i relativ a innoptarilor, din tabelul de mai sus putem
observa c numrul nnoptrilor scade n aceast perioad, 472,815 milioane nnoptri n anul
2013, fa de 532,388 milioane nnoptri nregistrate n anul 2012.
Innoptari in structurile de primire turistica cu functiune de cazare si tipuri de

structuri, anul 2013
Tipuri de
structuri de
primire
turistica
Total
Innoptari- total
Turisti
romani
Turisti
straini
2566152
2442088
124064
Hotel
Hostel
Motel
Hanuri
Vile turistice
2356785
34256
1534
14659
2245765
29657
1200
12667
111020
4599
334
1992
Cabane
Pensiuni turistice
7855
6567
1288
Pensiuni AGR.
4567
4567
Campinguri
67980
66788
1192
Popasuri
turistice
Sate de vacanta
5654
4500
1154
Bungalouri
18678
16224
2454
Tabere
54153
54153
30

CANTEMIR
n anul 2013 numrul de nnoptri ale turitilor romni cazai n structurile de primire
turistic cu funciuni de cazare au reprezentat 82,0% din total nnoptri. Comparativ cu anul
2012 , numrul total de nnoptari a crescut cu 1,1%, numrul de nnoptri ale turitilor romni
nregistrnd o cretere cu 0,2%, iar cel al turitilor strini o cretere cu 5,5%. i numrul
nnoptrilor a crescut n anul 2014. Au fost nregistrate 3.156,2 mii de nnoptri n primele opt
luni din 2014, fa de 3.022,2 mii de nnoptri nregistrate n aceeai perioad din 2013, potrivit
raportului.
Durata medie a sejurului

Raportnd nivelul nnoptrilor la nivelul sosirilor obtinem durata medie a sejurlui.
Total sosiri
Total nnoptri
Durata sejurului
Ani
(mii persoane)
(mii zile)
(zile/turist)
2000
678
4802
7.01
2001
690
4900
7.10
2002
708
4583
6.47
2003
768
4472
5.80
5.91
2005
790
867
4675
4408
5.08
2006
809
4116
5.08
2007
920
4469
4.85
2008
950
4436
2009
847
3753
4.66
4.43
2010
823
3167
3.84
2011
845
3361
3.98
2012
953
3800
3.98
2013
789
3085
3.91
2004
n anul 2013 putem observa o scdere nesemnificativa a duratei medii a sejurului 3.91
zile/turist,comparativ cu ultimii trei ani. Durata cea mai mare a sejurului n aceast perioad s-a
nregistrat n 2001 de 7.10 zile/turist.
31

CANTEMIR
Densitatea turistic
Populaia rii
Densitatea
turistic
(mii pers.)
(la 100 pers.)
Ani
Total sosiri
(mii
persoane)
0
2000
1
567
7465
3=1/2
13,1
2001
589
7471
12,6
2002
617
7139
11,5
2003
654
7139
10,9
2004
713
705
7139
10,0
2005
7149
10,1
2006
756
9,47
2007
813
7161
7173
2008
834
7197
8,62
2009
876
7219
8,24
2010
889
7237
8,14
2011
897
7247
8,07
2012
953
7247
7,60
2013
745
7245
9,72
8,82
Pe ansamblul perioadei analizate se nregistreaz descreteri a cererii turistice, att fa

de anul de baz ct i fa de anul anterior. Aceast scdere poate fi argumentat prin existena
32

CANTEMIR
crizei economice. Sperm c i n urmtorii ani cererea turistic va nregistra un ritm de
cretere.
6. Propuneri de valorificare turistic

Pe baza punctelor tari,precum i a punctelor slabe propun pentru atragerea turitilor, nu
numai a celor de vrsta a treia care vin in staiune pentru tratament.Alte grupe de turi ti care ar
putea fi atrai de aceast staiune ar fi tinerii,strinii i cei care parctic frecvent turismul de
weekend.
Unul dintre motivele des invocate de potenialii turiti este starea unittilor de cazare i a
unitilor de alimentaie din staiunea Covasna, pentru remedierea acestui impediment in
desfsurare unei activiti turistice la standarde inalte au fost demarate ac iuni de modernizare a
unitatilor de cazare existente( modernizare bazelor de tratament, a bazelor de cazare, i a
serviciilor oferite turitilor).
O alt investiie care ar atrage turiti mai ales pe tineri ar fi demararea de proiecte pentru
activitatile de agrement, care in staiune lipsesc.
Singurul loc in care tinerii ii pot petrece timpul liber, inafara de drumeii, este piscina din
incinta hotelului Caprioara,insa aceasta este folosit de toi locuitorii oraului Covasna i poate
deveni neincptoare.
Amenajarea unei baze sportive cu terenuri de fotball, volei, handball, sli de fitness cu
dotari moderne, piscina cu sauna. Deschiderea unui mall ,unde sa se afle un cinematograf
,restaurante cu specific diferit, unor cafenele,baruri ,sli de jocuri .Alte locuri in care tinerii ar
putea s-i petreac noptile ar fi un club, o discoteca unde ar putea asculta muzica lor preferata.
Investitii in promovarea traditiilor ar atrage turiti de toate varstele ,acetia vor dori s
afle mai mult despre traditiile locurilor,despre festivalurile care au loc in aceasta regiune.
Realizarea unor ateliere de lucru inute de mesterii populari, in care pot invata turi tii
cum sa cofectioneze obiecte populare ar fi o activitate stimulant pentru turiti.
33

CANTEMIR
Investiii la nivelul infrastructurii ar ajuta foarte mult la dezvoltarea turismului in aceast
regiune, realizarea unor autostrazi care sa fac legatura intre Sf. Gheorghe si Covasna poate
facilita accesul turistilor spre aceasta zona. Construirea unui aeroport in aproprierea orasului
Brasov, care se afla la 60 km de Covasna, ar facilita accesul turitilor straini.
Fiind o regiune montana in sezonul de iarna se pot amenaja prtii de schii care sa
intruneasc standarde mondiale i astfel iubitorii de sporturi de iarna sa devina interesati i de
aceast regine. Stratul de zapada are in aceasta regiune o grosimi neuniforme, in functie de
altitudine: in aria depresionara a Covasnei grosimea medie masoara 20 cm, iar pe culmi, in
ultimii ani stratul de zapada a atins 2 m grosime si se mentine circa 120 zile / an.
Prin modernizare drumurilor se poate dezvolta turismul de weekend foarte practicat in
alte regiuni montane din ara noastra.
In ceea ce privete turismul de afaceri ar trebui investit in construirea unor Sali de
conferine pentru intruniri de afaceri ,pentru realizarea unor seminarii sau conferinte
internationale i ar trebui n acelasi timp investit in construire unui hotel de 4 stele care s
corespund din toate punctele de vedere a standardelor de confort i calitate , toate acestea in
resedinta de jude Sf Gheorghe..
O alta investitie care ar aduce multe beneficii turismului din judeul Covasna ar fi
investiii la nivel de comunicaii, att prin reeaua de telefonie, dar i prin reeaua de intrnet,
alimentare cu ap potabil.
Turismul din Judeul Covasna ar trebui dinamic promovat att la nivel naional, pentru ca
romanii sunt interesati s cunoac si s apeleze la seviciile turistice din tarile vecine, unde pot
gasi servicii mai bune din punct de vedere calitativ si la un pret mai avantajos,dar prin programe
de modernizare si de promovare putem sa retrezim interesul turistilor pentru aceasta zona.La
nivel intrenational regiune Covasna este cunoscuta pentru izvoarele de apa minerala, dar trebuie
promovate si celelalte atractii ale regiunii.
34

CANTEMIR
Capitolul 7-Analiza SWOT
Puncte forte
- Oferta de tratament balnear unica, respectiv proceduri cu factori naturali de cura (mofete si bai
carbogazoase) cu eficienta foarte buna in tratarea bolilor cardio-vasculare, boli cu impact maxim
in randul populatiei de varsta a treia. Proceduri similare se efectueaza doar in Japonia;
- Factori naturali de cura (mofete, ape minerale) neepuizabili , a caror exploatare si valorificare
se poate face cu costuri reduse;
- Bioclimatul de crutare al zonei, dublat de posibilitatea dezvoltarii ofertei pentru turism montan;
- Tipul de sejur balnear este de lunga durata (media perioadei fiind de 15 zile), pentru a fi
eficient din punct de vedere medical.
- Societatile sunt interesate in dezvoltarea lor si a statiunii, asigurand astfel conditii de continuare
a exploatarii pe termen lung a potentialului balnear al zonei;
- Experienta personalului, calificat in prestarea serviciilor de cazare, alimentatie si asistenta
medicala;
Punctele slabe
- Uzura avansata a bazelor de tratament reprezinta un mare dezavantaj,
- Uzura structurilor de cazare si alimentatie si a dotarilor acestora;
- Lipsa ofertei de agrement este un alt punct slab al pachetului de servicii turistice oferit de
societatile din statiune. In afara programului de tratament, efectuat dimineata, turistii pot
participa la excursii turistice; nu este, totusi, suficient, mai ales pentru turistii mai tineri, care
doresc servicii de agrement mai variate (piscina, terenuri de sport, echitatie, cinematografe,
35

CANTEMIR
muzee, partii de schi, cazinou, restaurante cu specific diferit etc). Statiunea Covasna are o oferta
redusa din acest punct de vedere.
- Insuficienta si starea tehnica precara a retelelor de echipare edilitara (alimentare cu apa,
canalizare, telefonie, gaze naturale, etc.);
- Caile de acces si infrastructura deficitare ale zonei: uzura avansata a soselelor, acces foarte
greoi pe calea ferata, distanta mare fata de aeroportul Otopeni (240 km) - pentru turisti straini.
Oportuniti
-acceptarea politicilor de dezvoltare regional de ctre Guvernul Romniei, elaborarea
Programului de dezvoltare regional i constituirea cadrului instituional de implementare a
acestuia;
-opoziia judeului n raport cu programele naionale de amenajare teritorial sau cu proiectele
transnaionale, care vizeaz ndeosebi infrastructura; este vorba de proiectele prevzute n Planul
naional de amenajare a teritoriului, seciunea ci de comunicaii care se refer la: reabilitarea
cilor ferate i introducerea de trenuri rapide, extinderea reelei naionale de autostrzi i de
drumuri express;
Ameninri
-instabilitatea legislativ;
-lipsa experienei n administrarea i gestionarea ntreprinderilor de stat decapitalizate;
-scderea numrului de locuitori pe seama micrii naturale, dar i a celei migratorii;
-reduceri de la buget pentru nvmnt i sntate;
-creterea numrului de probleme medicale ca urmarea procesului de
mbtrnire a populaiei;
-disoluia sistemului de valori;
-apariia i manifestarea unor dezastre naturale: inundaii catastrofale,
uscarea pdurilor, alunecri de teren etc.;
-creterea ponderii populaiei netiutoare de carte i impactul p
e termen lung asupra comunitilor locale.
36

CANTEMIR
BIBLIOGRAFIE
1) Candea M, Erdeli G, Simion T - Potential turistic si turism, Editura Ex

Ponto, Constanta ,2002
2) Cocean P.- Geografia Turismului, Editura Carro, Bucuresti 1996.
3)
Glavan V., -Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2002.
4) Iordan I., Bonifaciu C., -Romania, Ghid Turistic, Editura Garamond, Bucuresti, 1998
5) Iorga F., Toma E., Sovar I.- Ghid Turistic al Romaniei, Editura Publirom
Advertaising, Bucuresti 2003
6) Minciu R.- Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001
7) Munteanu l., Stoicescu C., Grigore l. -Ghidul Statiunilor Balneoclimaterice din
Romania, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986.
8) Neacsu N.,Cernescu A.,-Economia Turismului, Studii de caz, Reglementari,Editura
Uranus, Bucuresti, 2003.
9) Snak O., Baron P., Neacsu N. -Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti
2001.
10) Date furnizate de institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Valcea
11) Anuarul statistic al judetului Valcea
12) Breviar statistic al Romaniei
37

Judetul Covasna

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Judetul Covasna

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE

Program de organizare i valorificare a judeului Covasna

Profesor coordonator: Lector universitar Baltaretu

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE

Harta turistic a judeului;

Resursele naturale (Hidrografia, Relieful, Flora, Fauna, Factorii naturali de cur,

1. Prezentarea general a judeului Covasna

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE

Mare, Comolu / Reci i Olteni, ce intrau n sistemul defensiv al Daciei

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE

E578: Srel-Reghin-Toplia-Gheorgheni-Miercurea Ciuc-Sfntu Gheorghe-Chichi

E574: Craiova-Piteti-Braov-Sfntu Gheorghe-Oneti-Bacu

DN11B: Trgu Secuiesc-Cozmeni

DN12: Braov-Sfntu Gheorghe-Bile Tunad-Miercurea Ciuc-Toplia

DN2D: Focani-Tulnici-Trgu Secuiesc

Tronson Sfntu Gheorghe-Covasna-Brecu

Tronson Sfntu Gheorghe-Bodoc-Tunad-Miercurea Ciuc

Tronson Sfntu Gheorghe-Braov

Nivelul de dezvoltare economico-social

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE

2. Prezentarea potenialului juridic al judeului

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE

Munii Baraolt, situai n partea de vest a judeului, pe direcia nord-vest, cu vrfuri

m, Culmea Ascuit de 934 m.)

Sarheghi-1.225 m. i Crpini cu 1.241 m.

1.645 m. i Vrful Lcu cu 1.777 m.

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE

Depresiunea Baraolt situat n partea de nord-vest a judeului ncadrat de Munii

Trlungului, se ntinde pe o lungime de aproximativ 30 km. i o lime de 1012 km.

Flora cuprinde o mare varietate de:

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE

uga, Bodoc, Arcu,

Balvanyos, Micfalu i Malna-Bi cu

carbogazoase, bicarbonate, potasice, calcice, magnezice, cloruro-sodice

Resurse turistice antropice

situate la 13 km de localitatea Varghis;

de calcar si versanti inalti, printre care curg parauri de munte;

lilieci din Romania, aici vietuiesc 17;

narcise distrusa de catre localnici si turisti;

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE

Rezervatia Tinovul Buffogo

cerului, trestia de camp, specii de rogoz, rachita;

diferite dimensiuni aflate in interiorul mlastinii;

Rezervatia Mestecanisul de la Reci

situata in lunca Raului Negru, afluent al Oltului;

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE

situat in centrul orasului Covasna;

pentru tratament, orasul intrand astfel in randul statiunilor balneoclimaterice;

bioxid de carbon in proportie de 98%;

Rezervatia Valea Iadului de la Turia

situata in apropiere de Baile Balvanyos, urmand marcajul punct albastru de la Grota

Sulfuroasa spre sud-est; se ajunge la mici caverne, foste mine de sulf;

timp de mai multi cercetatori;

fenomen postvulcanic al muntelui Puturosu;

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE

galeriile din grota;

care sa ateste prezenta gazului nociv;

Cascada de sub Siclau

situata in apropierea Planului Inclinat (Siclaul), localitatea Covasna, amonte de uzina de

Lacul Reci este situat in depresiunea Sfantu Gheorghe, comuna Reci, la 25 km de