Curs 5

Potentialul economic al Podisului Dobrogei si Deltei Dunarii

Administrativ, cele doua unitati se suprapun aproape in totalitate pe judetele Tulcea si

Constanta, insumand o suprafata de 15.485 Km² din care deltei i revin 4340 Km².

In general Dobrogea reprezinta cea mai tipica unitate de platforma din tara, dar si un adevarat
mozaic tectono-structural si petrografic.

Daca in Dobrogea de Sud fundamentul moesic este prabusit, suportand o cuvertura

sedimentara (500-900m), in podisul Casimcei socul vechi cristalin al sisturilor verzi apare la
zi peneplenizat si curatat. In schimb Dobrogea de Nord este mai complicata sub raport
structural si petrografic. A fost generata de orogenezele hercinica si chimerica de care se leaga
intruziunile de roci eruptive (granite, bazalte, orfire) care corespund punctelor cele mai mari.

In peisaj, reliefului apare relativ diferit, cu aspect de muncei, cu altitudini mai mari in nord si
tipic de podis in sud unde altitudinea medie ajunge la 120m. Energia reliefului (50m) are
valori caracteristice unei campii.

Clima are o nuanta continentala cu uscaciune mai puternica in sud (10-11°C medie anuala,
precipitatii reduse 370-470mm) in raport cu partea de nord (precipitatii mai mari de 500-
600mm). Restrictiile de ordin pluviometric impune de cultura agricola sunt partial eliminate
prin sisteme de irigatii (5000 Km²).

Apa este redusa, numar mic de rauri cu lungime redusa, debite mici (Telita, Taita, Sava,
Casimcea). Densitatea hidrografica este de 0,1-0,2 Km². Panzele freatice din cauza loessului
sunt cantonate la adancimi foarte mari, cei din sud au fantani la adancimi mari (50-60m).

Resursele forestiere sunt mici, reprezentand intre 5,3% in partea central sudica si 11,3% in
partea de nord (inclusiv delta). In schimb potentialul agricol este intregit de terenurile agricole
si arabile.

Dobrogea are si cateva resurse de subsol: minereu de fier, baritina, pirita cuprifera, materile
de constructie (granit, calcar, caolin), si de asemenea namol terapeutic (Mangalia,
Techirghiol). Tot ca resurse, potentialul eolian si solar ridicat.

Zona litorala ofera conditii favorabile pentru odihna, agrement si tratament, iar delta pe langa
peisaje si producerea stufului si lemnului contribuiealaturi de Dunare cu cea mai mare
cantinate de peste.

Dobrogea a fost locuita inca din paleolitic (Cheia, Mamaia), a fost colonizata de greci, a fost
stapanita de romani, bizantini, turci. Dobrogea concentreaza in prezent peste 1 milion de
locuitori din care 67% locuiesc in 16 orase. Sub raport demografic in ultimele decenii, prin
dezvoltarea turistica, Dobrogea s-a inscris intr-o zona endodinamica.
Potentialul economic al Podisului Getic

Se suprapune administrativ pe unele sectoare din judetele Mehedinti, Gorj, Dolj, Valcea, Olt
si Arges, avand o suprafata de 13.700 Km².

Prin geneza este strans legat de subcarpatii Getici reprezentand impreuna cel mai mare
piemont din tara care s-a format prin acumularea de sedimente in aria depresionara getica si-n
nord-vestul platformei moesice. Separarea lui de munte s-a realizat odata cu inaltarea
subcarpatilor Getici. Altitudinea medie coboara de la 300-500m in nord la 200-300m in sud.
Vaile de aici au fost adancite in cuvertura pietrisurilor de Candesti. Grosimea mare a
nispurilor si pietrisurilor usureaza patrunderea apelor formand mari rezerve de ape subterane,

Climatic se poate vorbi de o interferenta oceanica, mediteraneana si est-europeana, acest

climat este favorabil vegetatiei spontane sii culturilor agricole.

Solurile nu sunt prea favorabile (brune, brune luvice, luvisoluri), din aceasta cauza productia
la hectar este mai redusa. Padurile reprezentative prin vercinei (gorun balcanic, fag, cer,
garnita).

Subsolul cantoneaza zacaminte de petrol si gaze, carbune inferior (cele mai mari rezerve din
tara), materiale de constructie.