Valorificarea superioară a

culturilor verzi prin sistemul

tehnologic de mulci bioactiv
 Sistemul de agricultură pe
bază de mulci bioactiv

O tehnologie conservativă de cultivare a plantelor de câmp,

care valorifică superior o măsură de agromediu (pachetul de
culturi verzi)
“Conservative Agriculture is
a concept for resource-
saving agricultural crop
production that strives to
achieve acceptable profits
together with high and
sustained production levels
while concurrently
conserving the environment”
(FAO 2007).

Definiţia agriculturii conservative

Agricultura conservativă
este o combinaţie a unor
tehnologii de conservare a
resurselor:
1.Fără arătură / semănat
direct
2.Menţinerea solului acoperit
cu resturi vegetale
 Canada 12 Restul Asiei 3,3
Europa?
USA 25
China 1
India 1

Brazilia 23
Paraguay 1,7 Africa 1 Australia 9
Argentina 18
(Derpsch, 2005)
 SUA
Pakistan Kenia

Nicaragua
Uzbekistan Brazilia

Kazakhstan China
Coreea de Nord
 Pachetul de “culturi verzi”

Culturile verzi (mazărea,

mazărichea, rapiţa, muştarul,
lupinul şi sulfina) trebuiesc
semănate imediat după recoltarea
culturii principale. 130 EUR/ha
Până la sfârşitul lunii martie
culturile verzi trebuie
încorporate în sol
Mulcirea - tehnologie larg utilizată în
SUA

Cultura
“verde” de
protecţie în
timpul iernii
(eng. cover
crop) este
convertită în
mulci vegetal
 cultura de protectie mulcire cultura protectie

Dezvoltare cultură succesivă Insămânţare cultură succesivă

Avantaje faţă de încorporarea în
sol prin arătură

Fară arătură de • Conservare

primăvară apă în sol

Limitarea • Eliberarea
indisponibilizării lentă a
azotului nutrienţilor
 Dez- Risc
fitosanitar
avantajele
mulciul din
culturi de Menţinere
protecţie sol rece
 PORUMB

Umplere şi
maturare bob
GRAU (sfârşit august /
Dispersia potenţială de Mătăsire octombrie)
la grâu la porumb (august)
Producere ascospori si
macroconidii pe stiuleti
Producere de
infectaţi, frunze sfâşiate
ascospori şi Anteza Infecţia şi şi tulpini
macroconidii (iunie) colonizarea
(iulie/august) spicului de grâu şi
a ştiuletelui de
porumb

Seminte La
maturitate Dispersare inocul
infec
(iulie)
-tate
Macroconidii Miceliu cu macronidii
Ascospori
clamidosporale –
supravieţuire scurtă în
sol

Stadiul
plantulă
sept/nov Peritecii şi sporodochii produse
pe resturile plantelor gazdă
Boli ale coletului si
Boli ale plantulei de porumb
radacinii
(mai / iunie)
 Pyrenophora tritici-repentis
Produce boala petelor de bronz a frunzelor
de grâu (tan spot)
Pierderi de până la 50% din recolta
 Ciclul de viata al
ciupercilor
toxigene din A. flavus
grupul matase
Aspergillus
section flavi
Boabe
infectate

Vânt si insecte
Temperatura
Umiditate
Supravetuire ca
scleroti (3 ani) si
miceliu scleroti
Conidii (1 an) în sol si
în resturile vegetale

suprafata sol

boabe resturi vegetale

 Aratura
37,5 37,2 No-Till
37
• No-till are 1,8-2,2
36,5
grade efective
36
(GDD) zilnic faţă
35,5 de varianta arată
35 • In 5 saptămâni la
34,4 porumb
34,5
34 înseamnă o
33,5 întârziere de
33
Temperaturile medii în
două frunze în
primele 5 saptamani de la dezvoltarea
însămantare
fenologică

Menţinerea solului rece

Utilizarea de antagonişti

Mineralizare
optimă
material
Reducere vegetal;
inocul Stimulare
fitopageni dezvoltare
plante de
Antagonişti cultură
 Mulci
Culturi verzi de protecţie
vegetal
convertite în mulci.

Tulpini de microorganisme
antagoniste faţă de
fitopatogeni, cu capacitate Mulci
Antagonişti
de mineralizare a bioactiv
materialului vegetal şi de
stimulare a dezvoltării
plantelor

Materiale pro-compost Stimulare

supresiv antagonişti
 siderofori, acizi
organici

ze ,

a c ti
or
Efectele

fixa simbio

fosf
a r e t,

vare
pr
o

e
multiple ale

iti

ot
z

tr
re a

e
nu

ct

SAR
are
micro-

ie
biliz
form
organismelor plante

ISR
solu
utilizate
pentru fo

e
rm

ar
ul
ar
co

im
e
formarea m i
so
pu n

st
o
l
si r m
mulciului hi ade
dr zi oho
of vi f it
bioactiv ob si
/sa e r e
i c
u odu
pr
 Cultură mulci
bioactiv

• Prin soluţia propusă culturile verzi (de

protecţie în timpul iernii) sunt transformate
primăvara într-un mulci vegetal bioactiv care
are efecte multiple, inclusiv în protecţia şi
nutriţia plantelor de cultură succesive.
• Această soluţie permite ca plata
compensatorie pentru pachetul de culturi verzi,
măsura de agro-mediu, să se regăsească în
marja brută a culturii ulterioare
 Avantaje

Efectele benefice
cumulate ale mulciul
vegetal bioactiv se
cuantifică într-un spor
de recoltă în condiţiile
reducerii cheltuielilor
 Reducere costuri – creştere profit
Porumb mulci bioactiv intensiv
UM (kg., tona, UM (kg., tona,
Nr. unitati Pret unitar Total Nr. unitati Pret unitar Total
etc.) etc.)
Venituri
Produs principal (boabe porumb) kg 5000 0.12 600 kg 5500 0.12 660
Produs secundar 1 (tulei de porumb) kg 7500 0.005 37.5 kg 7500 0.003 22.5
Produs secundar 2 0 0
Subventii / ha suma forfetara 1 210 210 suma forfetara 1 80 80
Total 847.5 762.5
Costuri directe
Samanta kg 50 1.2 60 kg 25 1.25 31.25
Ingrasaminte kg 100 0.15 15 kg 400 0.15 60
Pesticide (inclusiv biopreparate) kg 6 5.5 33 kg 8 5.5 44
Alte consumuri materiale suma forfetara 1 32 32 suma forfetara 1 8 8
Arat nr. ori / an 1 25 25 nr. ori / an 1 25 25
Cultivat nr. ori / an 2 8.75 17.5 nr. ori / an 1 8.75 8.75
Semanat nr. ori / an 2 8.5 17 nr. ori / an 1 8.5 8.5
Aplicare ingrasaminte nr. ori / an 1 7.5 7.5 nr. ori / an 3 7.5 22.5
Recoltare, transport nr. ori / an 1 19 19 nr. ori / an 1 19 19
Alte lucrari mecanice nr. ori / an 2 7.5 15 nr. ori / an 4 7.5 30
Irigatii nr. ori / an 1 9.5 9.5 nr. ori / an 3 9.5 28.5
Forta de munca directa ore 12 1.5 18 ore 8 1.5 12
Alte costuri directe suma forfetara 1 28 28 suma forfetara 1 28 28
Total 296.5 325.5

Indicatori
Marja bruta / ha 551 437
Cost pe unitatea de produs 0.0593 0.0592
Ingrediente mulci
bioactiv
Tehnologie formare

Mulci Cultura în mulci

bioactiv cultura succesiva
bioactiv
 Un model schematic prin care mulciul de mazariche paroasa stimuleaza cresterea, dezvoltarea si
sistemul de aparare din plantele cultivate în acest sistem alternativ

Kumar, Vinod et al. (2004) Proc. Natl. Acad. Sci. USA 101, 10535-10540

Copyright ©2004 by the National Academy of Sciences

Sursa de energie:
1,254,000
kcal/m2/an

0.8% energie
capturată de …55% respiraţie
fotosinteză. Din (catabolism)
aceasta...

…45% asigură creşterea

(Producţia primară netă)

Materie
…11% intră …34% intră în reţele
în reţele trofice organica
trofice detritivore
erbivore sol
 Alelopatie
Fara
aratura Protectie la impact Eroziune: Combatere
Controlata prin buruieni
Reducere spalarii covor vegetal si Reducerea
nutrientilor radacini pierderilor
de apa si Reducere
nutrienti competitie
Preservare Stabilitate
Covor habitat crescuta
Cresterea umiditatii
vegetal
Reducerea temperaturii
permanent Surse energetice Nutritia
Activitate Simbioze
plantelor:
pe sol Continut MO crescut
biologicala crescuta
Cresterea
Flux O2 crescut biodisponi-
Mineralizarea bilitatii
Furnizare de MO MO
Solubilizarea nutrientilor
nutrientilor si
Habitat penru micro- Fixare N a apei
Imbunatire prin mezo-fauna
organisme
Stabilizare prin miceliu
Flux apa si aer
Plante
cu Aerare sol Structura:
Reducerea
Imbunatire prin Cresterea
sisteme Incorporare C rezervei
pierderilor
activitate radacini
radiculare si biologica de apa
de
nutrienti
dezvoltate
ogice: (si poluare
Extractia si recircularea nutrientilor si a apei datorita sistemului radicular redusa)
 Emisii GES Servicii de mediu

Activitate Structură
microbiană sol

Bio-
diversitate Reducerea
sol eroziunii

Carbon
organic sol

Ciclu nutrienţi Producţia plantelor

cultivate

Durabilitate
Leguminoase – Crucifere pentru soia si
premergătoare pentru fasole (mai ales in zone
porumb si floarea-soarelui infestate)
 Descompunere glucozinolati crucifere
+
S-C6H11O5 S
- Glucose
H2O + HSO-4
R–C R–C
Mirozinază
- -
NOSO 3 N

R-N=C=S R-C N R-S-C N

Isotiocianat Nitril & Sulf Tiocianat
Metil isotiocianat – compus
activ format prin hidroliza
Aplicarea sistemului tehnologic
propus:
- Samanta (+inocul plante
leguminoase)
- Biopreparate formare mulci
bioactiv;
- Echipamente agricole adecvate
 Selectare leguminoasa
Rezistenta la iernare: Cantatitatea de biomasa

– Mazariche de toamna – Mazariche de toamna

= 1; = 37,8 tone/ha;
» Grau = 1 – Mazare de toamna =
– Mazare de toamna = 22,6 tone/ha
4,25 – Lupin alb (de toamna)
– Lupin alb (de toamna) = 25,2 tone/ha
= 5,85
 Culturi leguminoase
Măzăriche de toamnă Lupin alb
Formarea mulciului din
culturile verzi de protectie in
timpul iernii

• Tocare (culturi crucifere)

• Tavalugire + erbicidare
(culturi leguminoase)
Mulcire cultura matura
prin tavalugire
Mulcire timpurie prin
erbicidare
Tavălugire
Tavălugire + erbicidare
Insamântare
 Agricultura
Conservativă

Rotaţia
Reducere
Menţinere culturilor
lucrări
resturi
vegetale
 Bioproduse cu
antagonişti

Mulci Materiale pro-

vegetal compost
supresiv

Sistem de cultivare a
Asolament –
incluzând
plantelor în mulci bioactiv
culturi de
protectie
 Asolament incluzând culturi de protecţie

Număr Anul
Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5/1
solă 1/5
floarea- legumin
I grâu mazăre măzăriche porumb rapiţă
soarelui oasă
legumi- floarea- măză-
II rapiţă grâu mazăre porumb
noasă soarelui riche
legumi- floarea-
III măzăriche porumb rapiţă grâu mazăre
noasă soarelui
floarea- legumi-
IV mazăre măzăriche porumb rapiţă grâu
soarelui noasă
 Cultivarea porumbului în mulci
bioactiv

Germinare corespunzătoare Germinare necorespunzătoare

• Reducerea adâncimii
de semănare a
boabelor de porumb –
la 3 … 4 cm
Crearea unei benzi de sol
descoperit pentru a
facilita dezvoltarea
rădăcinilor adventive

Radăcini adventive
Permeabilizarea
hardpanului -
Solurile cu
hardpan
pronunţat nu
sunt pretabile
pentru culturi de
porumb în mulci Hardpan

bioactiv
46
Utilizare de biofertilizanţi – Azospirillum
Sistem de cultivare în mulci bioactiv -
producţii sigure şi stabile
Asolament
– incluzând
culturi de Mulci
protectie vegetal

Bioproduse Materiale
cu pro-
antagonişti compost
supresiv

Utilizarea
durabilă
resurselor
naturale