PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Prof. Ioan Dănilă”, sat Ghermănești

Profesor: Moraru Roxana-Elena
Data : 21.03.2019
Obiectul : Geografia României
Clasa: a VIII - a
Unitatea de învățare: Așezările umane. Organizarea administrativ-teritorială
Subiectul lecţiei: Așezările rurale. Tipuri de sate
Tipul lecției: mixtă
Timp: 50 min

Competențe generale:
1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea și explicarea realității geografice;
4. Raportarea realității geografice la un suport cartografic și grafic;
7. Dobândirea unor deprinderi şi tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă;

Competențe specifice:
1.2 Definirea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază;
1.5. Descrierea elementelor, fenomenelor, proceselor sau sistemelor geografic utilizând termeni
geografici;
3.4. Corelarea realităţii geografice cu fenomene din domeniul altor ştiinţe;
7.1. Aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor învăţate;

Activități de învățare:

- Exerciții de descriere a tipurilor de sate conform informaţiilor de pe fişele de lucru;

- Precizarea elementelor componente ale satului şi tipologia acestora conform imaginilor expuse;
- Clasificarea satelor după diferite criterii cu ajutorul figurilor şi textului din manual şi de pe fişele de
lucru;
- Precizarea influenţei pe care o are relieful în tipologia aşezãrilor rurale;
- Completarea fișei de lucru cu informațiile corespunzătoare;
Strategii didactice:

1
 Metode: observația, conversaţia, expunerea, explicația, învățarea prin descoperire, lucrul cu harta,
descrierea.
 Mijloace: manualul,videoproiectorul, tabla, fișa de lucru.
 Mod de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Evaluarea: pe baza fișelor de lucru;
Bibliografie:
 Ioan Şandru, Nicu Aur, Geografia aşezărilor rurale, Editura CD PRESS, Bucureşti, 2009.
 Grigore Posea, Geografia României, manual pt. clasa a VIII-a, Editura All, București, 2006
 Ilinca Nicolae,Octavian Mândruţ, Elemente de didactică aplicată a Geografiei, Editura CD Press,
București, 2006

2
SCHEMA LECŢIEI - se va întocmi pe tabla

AŞEZĂRILE RURALE. TIPURILE DE SATE

Aşezările rurale – acele comunităţi care trăiesc în grupuri puţin numerose de regulă în
gospodarii individuale şi desfăşoară activităţi predominant agricole .
Asezarile rurale = sate
Elementele componente ale unui sat
Vatra= locul de concentrare a locuinţelor
Moşia = locul de concentrare a activităţilor economice
Populaţia= locuitorii aşezării
Forma şi stucura localităţii = perimetrul vetrei şi modul de grupare a gospodăriilor
Funcţiile economice = tipurile de activităţi dominante

Clasificarea satelor
Satele se pot clasifica după :
a) numărul de locuitori ( mărime)
– sate mici sub 500 loc: specifice zonelor montane unde pot urca până la
peste 1000m altitudine (până la 1600m în Munţii Apuseni )dar care sunt şi
în zonele de deal si podis
– sate mijlocii 500-1500 loc specifice regiunilor colinare şi de podiş
– sate mari 1500-4000 loc întâlnite în zona de câmpie
– sate foarte mari peste 4000 loc.
b) forma vetrei satului ( forma perimetrului construit )
– forma neregulată –cele mai multe sate au aceasta formă
– forma liniară – sunt satele care valorifică terenurile înguste dar alungite –o
vale, un drum
– forma geometrică (dreptunghiulară, poligonală )- sunt sate care au primit
loturi de teren paralele sau au fost sistematizate dupa un plan
c) modul de distribuţie a gospodăriilor în teritoriu (structura ) - depinde de mai
mulţi factori în care un rol important îl joacă relieful ;se disting trei tipuri de sate:
- sat risipit – are gospodăriile foarte dispersate între ele la
distanţe mari unele de altele , uneori chiar de km. Vatra şi moşia
se suprapun. Sunt valorificate păşunile, suprafeţele plane pentru
culturi agricole si padurile . Acet tip de sat se întâlneşte în
Munţii Apuseni unde se mai numeşte şi crâng , Carpaţii
Maramureşului şi ai Bucovinei şi în Carpaţii Meridionali.
- Satul răsfirat –are gospodăriile înşirate de-a lungul văilor sau a
drumurilor, gospodăriile sunt despărţite de livadă sau o
plantaţie de vie, păşuni. Se întâlneşte în regiunile subcarpatice,
podişul Sucevei, şi la marginea Depresiunii Colinare a
Transilvaniei
- Satul adunat - are vatra bine definită şi conturată clar de moşia
satului (lipsită de gospodării); se întâlneşte atât în câmpie, cât
şi în zonele de podiş şi în unele depresiuni mari şi netede. Acest
tip de sat poate avea mai multe subtipuri :
3
  Satul compact –care ocupă spaţii mici cu case lipite perete de perete
–satele săseşti din Transilvania şi cele şvabe din Banat
 Satul liniar -în podişul Bârladului şi podişul Getic
 Sate geometrizate - în Câmpia de Vest şi Câmpia Română
d) după functiile (activităţile ) economice - prin tradiţie, în sate, activităţile
economice sunt cele agricole cu diferenţieri în funcţie de treapta de relief pe care o
ocupă:
 functii predominant agricole
- în zona de câmpie – sat cerealier si de plante tehnice
-în zona colinară şi de podiş – sat viticol, pomicol şi de crestere a animalelor
-în zona de munte –sate forestiere, creşterea animalelor
 functii complementare agriculturii – pescuit şi exploatarea lemnului
 funcţii mixte: agro-industriale, agro-forestiere, agro-piscicole etc
 funcţii speciale: exploatări miniere, turstice/balneoclimaterice, de transport,
servicii etc.

4
 Fişă de lucru - Grupa nr.1

Aspecte generale
Aşezările rurale reprezintă acele comunităţi umane care trăiesc în grupuri relativ
puţin numeroase, în gospodării individuale ( de regulă numai cu parter, cu anexe
gospodăreşti, curte şi grădină) şi desfăşoară în mod predominant activităţi agricole sau
asociate agriculturii. Noţiunea de aşezare rurală este sinonimă cu cea de sat, fiind astfel
echivalente.
Elementele componente ale unui sat sunt: vatra (locul de concentrare a locuinţelor),
moşia (locul unde se desfăşoară activităţile economice), populaţia (locuitorii aşezării),
forma şi structura localităţii (perimetrul vetrei şi modul de grupare a gospodăriilor),
funcţiile economice (tipul de activităţi predominante şi complementare).
Aceste elemente dau un anumit mod de viaţă şi se înscriu în peisaj prin caracteristici
proprii.

5
 Fişă de lucru - Grupa nr.2

Numărul de locuitori
Mărimea demografică a aşezărilor rurale constituie o particularitate importantă,
întrucât semnalează indirect raporturile reciproce dintre populaţie şi mediul înconjurător.
Aşezările rurale din spaţiul geografic românesc au fost grupate (conform grupelor de
mărime din literatura de specialitate) în:
- sate mici şi foarte mici (sub 500 locuitori); foarte mici (sub 100 loc.) caracteristice
zonelor montane înalte, dar care se întâlnesc şi în zonele colinare şi de podiş; în Munţii
Apuseni, aceastea poartă numele de crânguri.
- sate mijlocii (500 - 1500 locuitori) răspândite îndeosebi în zonele colinare şi de
podiş
- sate mari (1500 – 4000 locuitori) prezente atât în zonele de câmpie, cât şi în unele
areale deluroase şi de podiş.
- sate foarte mari (peste 4000 locuitori) întâlnite mai ales la câmpie; uneori pot
concentra un mare număr de locuitori, chiar de ordinul zecilor de mii, cum este cazul unor
sate din apropierea capitalei.
Desigur, aceste valori au caracter orientativ şi aproximativ. Predominanţa unei
anumite grupe depinde de mai mulţi factori, cum ar fi: altitudinea şi configuraţia reliefului,
sporul natural al populaţiei, apropierea de oraşe.

6
 Fişă de lucru - Grupa nr.3

Forma vetrei satului

Forma perimetrului construit (vatra satului) poate fi diversă.
Cele mai multe sate au o formă neregulată, deoarece nu a existat de la început un
plan al dezvoltării lor, iar evoluţia a avut un caracter spontan.
Satele cu o formă liniară, care valorifică terenurile înguste dar alungite (o vale, un
grind etc.) au dezvoltare în lungul unui drum principal. Mai mult decât aceasta, atât în ariile
carpatice şi subcarpatice, cât şi în acelea de podişuri şi câmpii, râurile mai mari - Mureşul,
Jiul, Oltul, Argeşul, Buzăul, Siretul etc. - au creat în lungul văilor pe care le străbat cadre
geografice cu potenţial de habitat: facilităţi în practica agriculturii pe lunci şi terase, pe baza
accesului la pânzele freatice, captate uşor cu mijloace simple de săpare a puţurilor, folosirea
deopotrivă a râurilor ca surse de hrană şi căi de comunicaţie, în folosirea drumurilor ce
însoţeau cursurile de apă etc.
Satele cu o formă geometrică (dreptunghiulară, poligonală, rotundă etc.) sunt sate
unde s-au aşezat oameni care au primit terenuri parcelate sau sate care au fost supuse unor
procese de sistematizare după un plan.

7
 Fişă de lucru - Grupa nr.4

Modul de distribuţie a gospodăriilor în teritoriu (structura )

Caracteristicile reliefului, gradul de fragmentare pe verticală şi pe orizontală, alături de
activităţile economice dominante, specifice, au imprimat satelor o anumită structură (dată
de modul de grupare a gospodăriilor în vatra satelor). S-au conturat, astfel, tipuri
caracteristice de sate: risipite, răsfirate, adunate cu o serie de variante.
Satele risipite numite şi sate împrăştiate constituie aşezările rurale cele mai simple,
născute din simţul practic deosebit al omului de la munte şi puterea sa de intuiţie şi de
adaptare perfectă la mediul natural caracteristic.
Satele cu case izolate, uneori la distanţe foarte mari, de câţiva kilometri, sunt
caracteristice zonei fâneţelor şi pădurilor. Suprafaţa satelor risipite este, de obicei, foarte
mare, în numeroase cazuri vatra satului suprapunându-se în totalitate moşiei. Alteori,
gospodăriile sunt grupate în „cătune” izolate pe micile platforme sau pe versanţii domoli.
Comunicaţia între gospodăriile satului sau cu satele vecine este asigurată de o reţea de
poteci; rareori se întâlnesc uliţe scurte şi neorganizate, mai ales în sectoarele cu crânguri.
Ocupaţia de bază a locuitorilor este creşterea animalelor pe baza fâneţelor şi
păşunilor, cu toate că satele risipite prezente nu s-au limitat numai la păstorit.
Acest tip de sat este predominant în Munţii Apuseni (numite şi “crânguri”), Carpaţii
Maramureşului şi ai Bucovinei şi în Carpaţii Meridionali.
Satele răsfirate constituie, din punct de vedere structural, un tip de tranziţie de la
risipire excesivă la cel adunat - în cadrul căruia se observă o tendinţă evidentă de separare a
vetrei de moşie. Este rezultatul unei economii diversificate, unde îndeletnicirile specifice
câmpiei se îmbină cu cele ale muntelui, iar gospodăriile distanţate între ele prin terenuri
cultivate cu viţă de vie, livezi şi păşuni prezintă o împrăştiere mult mai redusă faţă de satele
risipite.
Creşterea, extensiunea satului se face prin construcţii noi plasate periferic, către
margini.
Se întâlnesc în Subcarpaţi, Podişul Sucevei şi la marginile Depresiunii Colinare a
Transilvaniei.

Satele adunate
Tendinţa de grupare, de adunare a gospodăriilor între limitele unor vetre bine
conturate, detaşându-se net de teritoriul moşiei, apare în mod obişnuit în câmpie, dar şi în
partea joasă a depresiunilor intramontane, submontane sau intracolinare sau în podişuri.
Satele adunate caracterizează, în general, zonele cu o economie agricolă intensivă, de cultura
cerealelor şi fragmentare redusă a reliefului, fiind adesea lipsite de vegetaţie interioară.
Fenomenul de adunare a gospodăriilor a fost fie spontan, din nevoia de a economisi
spaţiul agricol.
Satele cu structură adunată au, de regulă,un număr relativ mare de locuitori, în cadrul
lor distingându-se mai multe subtipuri:
– satul compact, care ocupă spaţii mici cu case lipite perete de perete –satele săseşti
din Transilvania şi cele şvabe din Banat
- Satul liniar -în podişul Bârladului şi podişul Getic
- Sate geometrizate - în Câmpia de Vest şi Câmpia Română

8
 Fişă de lucru - Grupa nr.5

Funcţiile sau activităţile economice

Criteriile de bază în stabilirea tipurilor de activităti sunt cele ale structurii socio-
profesionale ale populatiei active în strânsă corelare cu valoarea productiei, pozitia
geografică a asezărilor rurale (care justifică în parte existenta unor anumite activităti
economice). Pe baza lor, au fost delimitate câteva tipuri funcţionale de aşezări rurale:
Aşezări rurale cu funcţii predominant agricole, cu dieferenţiei în funcţie de treapta de relief
pe care sunt amplasate:
- în zona de câmpie predomină caracterul cerealier (grâu şi porumb) şi de plante
tehnice (sfeclă de zahăr, floarea soarelui etc.)
-în zona colinară şi de podiş sunt predominante, după caz, activităţile viticole,
pomicole şi de creştere a animalelor
-în zona de munte principalele activităţi sunt exploatarea forestieră, creşterea
animalelor etc.
Aşezări rurale cu funcţii complementare agriculturii: pescuit, exploatarea şi prelucrarea
lemnului
Tot mai multe sate îndeplinesc funcţii mixte: (agro-industriale, agro-forestiere, agro-
piscicole etc.)
Aşezări rurale cu funcţii speciale: exploatări miniere, turstice/balneoclimaterice, de
transport, servicii etc.

9
 Secvenţele Competenț Strategii Mijloace de
instruirii e Activitatea profesorului Activitatea elevului didactice învăţământ
specifice

1. Moment Se verifică existența materialelor, necesare Elevii pregătesc caietele, Conversaţia

organizatoric desfășurării lecției, se notează absenții. manualele și alte materiale
necesare lecției.

2.Verificarea Adresează interogaţii de control privitoare la Ascultă, analizează, gândesc şi Conversația

cunoștințelor conţinuturile predate şi învăţate anterior: formulează răspunsurile euristică
anterioare - Cărei rase îi aparține populația României? aşteptate, fiind indrumaţi de Analiza.
- Care este populația actuală a României? profesor Evaluare
- Care sunt ponderile principalelor naționalități? frontală
- Ce problemă reflectă piramida vârstelor? Evaluare
- Definiți termenii: individuală
natalitate,mortalitate,mortabilate infantilă, bilanț
natural.
- Care sunt mediile de locuire?
În ce tip de aşezare umană locuiţi şi pe ce
3. Anunţarea treaptă de relief este situată? Credeţi că este un
lecţiei noi sat mare sau mic după numărul de locuitori? Cu Sunt atenţi si interesaţi de Conversaţia
ce se ocupă aceştia? subiect, răspund la întrebări euristică
Precizează obiectivele şi strategia de Ascultă, acceptă, se mobilizează,
4. Dobândirea rezolvare, condiţiile de lucru. participă, Explicația
noilor 1.2 Scrie titlul lecţiei pe tablă: scriu titlul lecţiei în caiet
cunoştinţe Aşezările rurale. Tipuri de sate Observația
Se grupează
Anunţă elevii că activitatea de învăţare se va corespunzător;fiecare grupă va
desfăşura pe grupe. Împarte colectivul clasei în 5 primi câte un text despre
grupe, le oferă fişele de lucru şi informaţiile aşezările rurale şi tipologia Lectura Videoproiector
necesare rezolvării sarcinilor. Stabileşte regulile acestora pe care îl vor lectura şi Lucrul în
grupurilor formate: din care vor extrage ideile echipă
1.5 -toată lumea participă esenţiale.

10
 -nimeni nu domină Textul este împărţit în 5 părţi: Expunere Fișe de lucru
- Grupa I: Definiţia aşezărilor
rurale şi elementele componente
Circulă printre grupurile de lucru pentru a ale unui sat
3.4 clarifica eventualele nelămuriri. -Grupa II:Clasificarea satelor
după numărul de locuitori
- Grupa III: Clasificarea satelor
după forma vetrei satului
- Grupa IV:Clasificarea satelor
după structură
-Grupa V: Clasificarea satelor
după funcţiile economice Învățarea videoproiector
Cere elevilor să prezinte ideile extrase din text şi prin
să le noteze pe tablă; oferă explicaţii Notează schiţa lecţiei în caiete descoperire
suplimentare. Sunt atenţi şi pun întrebări
Apreciază activitatea fiecărei grupe.
7.1
Să identificăm, folosind imaginile proiectate,
elementele componente ale satului românesc şi - Privesc imaginile expuse spre
clasificarea satelor în funcţie de diferite criterii. analiză
- Reflectează
Să explice legătura dintre forma de relief în care se - Sub îndrumarea profesorului,
găseşte satul şi activitatea economică pe care o elevii identifică elementele
desfăşoară acesta. componente şi structura satelor şi
oferă răspunsurile aşteptate

5. Fixarea Cum explicaţi marea varietate în ceea ce priveşte Reanalizează, sintetizează şi Explicația
cunoştinţelor tipurile de sate din ţara noastră explică marea varietate a tipurilor Fișa de lucru
de sate în funcţie de
particularităţile cadului natural,
nivelul de dezvoltare a zonei şi
tradiţii. Exercițiul

11
 Completaţi ciorchinele cu informaţiile Selecteaza informatiile pentru
corespunzătoare. completarea ciorchinelui
Ascultă aprecierile profesorului
Realizaţi o scurtă descriere a unei aşezări rurale Explicația
6. Tema cunoscute vouă (satul natal) precizând Ascultă şi notează
pentru acasă următoarele : poziţia geografică, mărimea, forma, Conversaţia
structura şi activităţile economice.

12
13