PARTEA A II-A

EVALUAREA POTENȚIALULUI
CLIMATOTERAPEUTIC
 Structura cursurilor conform fișei disciplinei

8) Potențial turistic. Potențialul climatic. Proceduri

climatoterapeutice practicate în stațiunile turistice sau 2
în alte locații
9) Metode de evaluare a potențialului climato - turistic 2
10) Evaluarea potențialului climato-turistic al stațiunilor
2
turistice montane
11) Evaluarea potențialului climato-turistic al stațiunilor
2
turistice din etajul dealurilor și podișurilor
12) Evaluarea potențialului climato-turistic al stațiunilor
2
turistice din etajul de câmpie
13) Evaluarea potențialului climato-turistic al stațiunilor
2
turistice de pe litoralul Mării Negre
14) Măsuri ce pot fi luate pentru creșterea potențialului
2
climato-turistic al stațiunilor turistice românești
 8) POTENȚIAL TURISTIC. POTENȚIALUL CLIMATIC. PROCEDURI
CLIMATOTERAPEUTICE PRACTICATE ÎN STAȚIUNILE TURISTICE SAU ÎN
ALTE LOCAȚII
Potențialul turistic al unui loc (arii, teritoriu, UAT etc.) luat în
sensul unei analize geografice clasice = un ansamblu de elemente
naturale și antropice (istorice, culturale, economice) de interes turistic,
valorificate sau posibil de a fi valorificate în scop turistic și care
constituie premise pentru dezvoltarea activității turistice din entitatea
respectivă.
În domeniul Economiei turismului noțiunea de potențial turistic
include:
- fondul turistic propriu zis (elementele naturale și antropice de interes
turistic),
- baza tehnico – materială sau infrastructura turistică,
- și serviciile turistice (Swizewski, Oanea, 1976, Efros, 2004) ÷ definiție
mai cuprinzătoare și mai corectă din p.d.v. a realității și a abordării
științifice.
 Potențialul climatic

Climatul este o componentă a mediului geografic natural care

însumează multitudinea stărilor de vreme derulate într-un interval
îndelungat, într-un anumit loc / deasupra unui teritoriu. Este dependent
de factorii climatogeni care determină evoluția spațio-temporală a
parametrilor elementelor și fenomenelor meteo-climatice din aria vizată.

Dacă în studiile de geografie fizică cercetarea climei și a stărilor de

vreme se poziționează pe nivelul de importanță cuvenit, în studiile de
geografie a turismului, rolul în plan turistic al vremii și climei este de
multe ori minimalizat !!.

Să nu uităm că omul / turistul ca individ biologic este dependent

într-o măsură suficient de mare de condițiile concrete de vreme:
favorabilă, puțin favorabilă sau nefavorabilă (vezi Slide 5). Activitățile
umane și infrastructura sunt influențate de mersul vremii și de
particularitățile climatului dintr-un anumit loc / arie.
 METEOROSENSIBILITATEA UMANĂ

Se manifestă la:
• persoanele cu diferite afecţiuni,
• vârstnici, a căror termoreglare este scăzută,
• copii mici, a căror termoreglare este încă insuficient consolidată.

Oamenii tineri, sănătoşi şi mai ales antrenaţi, suportă mai uşor

manifestările meteorologice care ies din tiparul de “normal”.

Identificăm patru tipuri de persoane în funcție de relaţia lor cu vremea:

• Vagotonicii - sensibili la masă rece, front rece,

• Simpaticotonici - sensibili la masă caldă, front cald,
• Amfotoni – sensibili la orice tip de variaţie atmosferică,
• Insensibili la variaţiile de vreme.
 Vremea / clima prin factorii, elementele și fenomenele meteo-
climatice joacă cel mai adesea în plan turistic un rol dual:

- negativ când manifestările atmosferice se abat foarte mult de

la cele considerate normale (valuri de frig, de căldură, ploi torențiale,
grindină, viscole, cicloni violenți etc.) producând victime / pagube în
rândul turiștilor și infrastructurii turistice anulând sau compromițând
sejururi turistice,

- pozitiv, când evoluează în parametrii cei mai favorabili

organismului și activităților turistice: vreme caldă, însorită, liniștită,
ideală pentru confortul uman, pentru practicarea unor drumeții,
excursii sau petrecerea unor concedii.
 Așadar, prin potențialul climatic (raportat la cel turistic / inclus în
cel turistic) putem înțelege valorificarea particularităților chimice și
fizice ale atmosferei terestre:

 în practicarea diferitelor tipuri de turism (de agrement, de odihnă

și agrement, sportiv, cultural, profesional, de afaceri, de studii, religios,
agroturism, ecoturism, pentru plăceri vinovate),

 dar, în mod special, în turismul balneoclimatic.

CLIMATOTERAPIA. Folosirea acţiunilor diverselor tipuri de climat

în scop profilactic, curativ și / sau terapeutic. Climatoterapia se poate
folosi ca metodă unică sau în asociere cu alte metode de tratament
(BALNEOTERAPIA).
 8.1.1. RELAȚIA:
PARTICULARITĂȚILE CHIMICE și COMPOZIȚIONALE
ALE ATMOSFEREI – OM/TURIST
 Oxigenul atmosferic a cărui concentrație este de 20,949 % din volumul
aerului, întreţine viaţa. La munte între 3000 - 6000 m pot apare tulburări
hipoxice discrete, evidente peste 6000 m, pentru ca peste 8000 m, moartea
prin hipoxie să se instaleze rapid. Turiștii și alpiniștii trebuie să țină cont de
aceste restricții din etajul montan înalt.
 Poluarea aerului printr-o serie de poluanţi sub formă de aerosoli lichizi
şi solizi, gaze sau vapori se manifestă la nivel respirator, în sânge sau în diferite
organe, unele substanţe fiind iritante, altele caustice, alergice, cancerigene, cu
efecte nocive trecătoare, sau ireversibile. Mediile poluante sunt nefavorabile
oamenilor și sunt de regulă evitate de turiști și în special de cei ce practică
turismul balneoclimatic.
 Atmosfera bogată în aerosoli terapeutici naturali (marini, salini) este
valorificată în tratamentele cu caracter naturist (tulburări respiratorii, nervoase
și metabolico-endocrinologice).
 Câmpurile electrice cu intensitate mare [până la 450 V/m (pozitive)] din
calotele noroase ciclonice influenţează favorabil organismul uman, deoarece
aerul este difuzat mai uşor prin toate ţesuturile sale.
 Ionii negativi sau
„vitaminele aerului” sunt produşi de
mecanisme / procese / fenomene
naturale cum ar fi fulgerul, valurile
oceanice, cascadele, interacţiunea - reglarea ritmului cardiac şi
dintre radiaţiile cosmice şi respirator,
mineralele din pământ. - eczeme,
- urticarii (erupție de natură alergică,
Petrecerea unor perioade în sub formă de bășici roșii sau albe, care produc
locuri/stațiuni cu o atmosferă bogată mâncărime),
în aeroioni negativi se recomandă: - ulcere (leziune organică care nu se
cicatrizează) varicoase, ulcer duodenal,
- în congestie (aflux excesiv de sânge)
- arsuri,
pulmonară,
- cicatrizarea plăcilor,
- astm bronşic,
- reumatism articular,
- gripă,
- boli neuro-psihice.
- tulburări respiratorii de
natură alergică,
- tulburări endocrine,
- insomnii,
8.1.2. RELAȚIA: FACTORII CLIMATOGENI
radiativi,
circulatorii/dinamici,
fizico-geografici,
antropici și
– OM / TURIST (în sens de individ biologic)
 Relația FACTORII CLIMATOGENI
radiativi,
și
– OM / TURIST (în sens de individ biologic)
 Efectele radiațiilor UV (λ → 0,01 – 0,39 μm) sunt benefice (de
exemplu acţiunea antirahitogenă, realizată de aşa-numita radiaţie
Dorno la 0,303 - 0,297 µm), dar şi patogene (din care cele mai
importante sunt cele cancerigene, provocate, de radiaţiile < 0,32 µm,
total absorbite în piele).
Radiaţiile vizibile, cu o lungime de undă de la 0,39 la 0,76 µm,
constituie radiaţia solară luminoasă. Ele au efecte în general benefice,
stimulând metabolismul. Efecte negative – exemple: Iluminarea
necorespunzătoare poate genera (oboseală vizuală, cefalee), iar
expunerea excesivă la lumină conjunctivită sau fotofobie.
Radiaţiile infraroşii, de la 0,76 µm la 3,2 µm, numite şi radiaţii
calorice, penetrează superficial pielea şi 99 % sunt absorbite după
penetrarea a câţiva milimetri. Efectele generate sunt cele produse de
căldură în general:
- confort termic și modificări în termoreglare - termoliză dincolo de anumite
praguri termice (≥ 23-24°C), termogeneză (sub 17-18°C )
- activarea circulaţiei sanguine,
- sudoraţie, pierderi minerale, efecte oftalmice,
- insolaţie, şoc caloric, comă, deces la o expunere îndelungată la temp. > 40°C.
 Relația FACTORII CLIMATOGENI
dinamici,
și
– OM / TURIST (în sens de individ biologic)
 Variaţiile periodice ale circulației atmosferice determină
o influenţă, în general previzibilă, asupra organismului uman, creând un
adevărat „calendar sezonier” în care:
- în anotimpul rece predomină bolile aparatului respirator
(îndeosebi infecţiile virale), bolile aparatului circulator şi renal, cu o
frecvenţă maximă a indicilor de morbiditate şi mortalitate,
- iar în anotimpul cald, se remarcă în special infecţiile
intestinale.
Datele au un caracter statistic foarte general şi sunt valabile
pentru populaţia de la latitudine temperată, în condiţii de ierni şi veri
normale.
Variaţiile neperiodice determină aspectele de
meteoropatologie caracteristice, care se referă la:
- funcţionarea sistemului nervos,
- a aparatelor cardiovascular şi respirator, digestiv şi renal,
- funcţionarea glandelor cu secreţie internă,
- termoreglare etc.
 Relația FACTORII CLIMATOGENI
fizico-geografici,
și
– OM / TURIST (în sens de individ biologic)
 Aerul pădurii
1) pădurea = un filtru natural pentru praf și poluanți, care determină
o mare puritate a aerului,

2) pădurea produce o mare cantitate de oxigen, rezultată din

procesele de fotosinteză, metabolizează dioxid de carbon, dioxidul de
sulf, compuşi ai fluorului etc.,

3) pădurea produce o cantitate mărită de aeroioni negativi,

4) speciile forestiere, produc substanţe aromate, volatile, fitoncide

(antibiotic din plante cu acțiune bactericidă și bacteriostatică) și determină un aer lipsit
de microbi patogeni.
5) Aerul pădurii induce:
- un confort termic şi ambiental mare
- un stres cutanat şi pulmonar redus → → bioclimatul de
pădure este relaxant şi sedativ.
 Relația FACTORII CLIMATOGENI
antropici,
și
– OM / TURIST (în sens de individ biologic)
 Aerul orașelor

- prezintă un stres cutanat şi pulmonar mai redus în perioada

rece a anului, dar mai mare în cursul verii, când şi inconfortul prin
încălzire este mai mare (mai ales în oraşele de câmpie),

- este mai poluat și datorită densităţii mari de populaţie

favorizează o veritabilă patologie urbană exprimată prin:

- infecţii urbane (frecvente epidemii gripale, tuberculoză, sifilis,

COVID 19),

- crize de astm, în special în cartierele industrializate, în condiţii

de inversiuni termice şi ceaţă,

- carenţe şi tulburări în metabolismul mineral, ca rezultat al

reducerii radiaţiilor UV, fixatoare de calciu şi fosfor,
 - surmenaj urban, dezechilibre nervoase, manifestări patologice
ale persoanelor aşa-numite „inadaptate urban”,

- ca efect al excesului de confort şi sedentarism, apare un aşa-

numit „sindrom de domesticaţie”, în orașele /cartierele cu nivel
material ridicat sau
- absenţa unui confort termic şi igienic elementar, în
orașele / cartierele sărace, ce produce un stres fizic şi psihic, alături de
carenţele alimentare şi diferite boli, determinate de frig, umezeală etc.

- în zonele industriale poluarea aerului are asupra oamenilor

efecte imediate sau de durată medie (iritative, asfixiante, fibrozante,
cancerigene, teratogene, mutagene) respectiv de lungă durată
(modificări fiziopatologice, agravarea bronhopneumopatiilor cronice,
tulburări nervoase, vasculare, digestive, hematologice, leziuni ale
aparatului osteoarticular etc.).
*
 8.1.3. RELAȚIA:
FACTORII CLIMATOGENI –

ACTIVITĂȚI DIN TURISM

 Factorii radiativi

 Potenţialul turistic ridicat al ariilor mediteranene este

datorat duratei ridicate de strălucire a Soarelui, care alături
de temperatura ridicată, nebulozitatea și umiditatea redusă,
frecvenţa ridicată a calmului atmosferic, prelungesc sezonul
estival la peste 6 luni pe an etc.

 Ariile ecuatoriale, musonice și temperat oceanice cu

durată de strălucire a Soarelui mai redusă, mai noroase și mai
ploioase sunt mult mai restrictive în plan turistic.
 Factorii dinamici

 Vânturile de tip briză ??, vara, pe timp de zi, când bat dinspre
mare, aduc de deasupra întinderilor acvatice un aer răcoros, mai umed şi
încărcat în aerosoli salini, aer ce atenuează canicula de pe ţărmuri şi
favorizează cura helio – marină.

 Ciclonii oceanici extratropicali care afectează țărmurile

Europei vestice (curentul Golfului!!) produc precipitații bogate și
diminuează atractivitatea turistică a acestora // dar în același timp....!!! .

 Curenții oceanici reci (Canare, Californiei, Perului, Benguelei)

diminuează atractivitatea turistică a ariilor litorale învecinate (din punct
de vedere termic, dar nefic ???).
 Factorii fizico-geografici.
Relaţia climat-relief-turism.
Exemplu: etajul climatic al munților

 vara la munte aerul este răcoros, umed,

ionizat - are caracteristici reconfortante şi tonifiante
pentru organismul uman a cărui capacitate fizică şi
intelectuală se reface rapid – pot fi practicate drumețiile,
excursiile, activitățile sportive de orice fel,

 iarna temperatura coborâtă şi ninsorile dese

favorizează producerea şi menţinerea pentru o perioadă
îndelungată a stratului de zăpadă în grosimi apreciabile
folosit în sporturile de iarnă.
 Apele sunt un element de decor, iar în anumite circumstanţe climatice
pot mări potenţialul turistic al unui loc.
 În cazul turismului balneoclimatic atât elementul hidric (izvoarele
minerale, termale) cât şi cel climatic constituie elemente de atracţie
turistică.
 Topoclimatele de litoral marin (litoaralul Mării Negre) sau lacustru
(împrejurimile lacurilor Ursu – Sovata, Amara – Slobozia) care atrag
numeroși turiști în sezonul estival – helio-, talaso-, hidroterapie.
 În proximitatea cascadelor și a arterelor hidrografice topoclimatul
capătă caracteristici termo-higrice specifice, este reconfortant, încărcat în
aeroioni, astfel că, turiștii sunt atrași de aceste locuri – cura de repaus, de
aer, aeroionoterapia.
Pădurile cu topoclimatul lor specific sunt căutate în sezonul cald al
anului pentru răcoarea, umiditatea, calmul lor, ambianța fonică, aerul lor
curat, ionizat încărcat în aerosoli, sanogen –
plimbări/drumeții/gimnastică/relaxare etc.
 Factorii antropici
 În prezent se manifestă tendinţa de artificializare a condiţiilor
microclimatice şi topoclimatice nu numai din încăperile amenajărilor
turistice ci şi din incinta staţiunilor sau bazelor turistice de tratament.

 Circulația turistică, infrastructura turistică depind încă în

mare măsură de restricțiile și capriciile vremii.
**
 8.2.1. RELAȚIA DINTRE:

ELEMENTELE / CLIMATICE –

ORGANISMUL UMAN/TURIST
 Temperatura aerului este elementul climatic principal care
influenţează starea organismului uman.
Intervalul de confort termic corespunde valorilor de 19,5°C
şi 23,5°C al temperaturii aerului măsurată în adăpostul meteorologic
(termometrul uscat).
Temperatura internă a corpului uman este de 37°C ± 0,5°C.
Termoreglarea
La temperaturi mari ale aerului se produce pierderea de
căldură/termoliza. Aceasta depinde de diferite mecanisme: conducţie,
convecţie (cca. 15 %), radiaţie (cca. 60 %), evaporaţie/transpirație (25%).
Când temperatura exterioară scade, termoreglarea se
realizează prin veşminte calde, prin gimnastică, reducerea suprafeței de
iradiere (prin ghemuirea corpului) și prin procese fiziologice care cresc
producţia de căldură/termogeneză şi anume:
- creşterea afluxului de sânge în piele şi ţesuturi subcutanate;
- creşterea secreţiilor,
- încetarea transpiraţiei;
- vasodilataţia arterialelor pielii,
- reducerea ventilării pulmonare.
 Frigul (temperaturile negative) provoacă:

- degerături,
- acroasfixie (afecțiune caracterizată prin temperatura scăzută și aspectul palid al
mâinilor și picioarelor),
- urticarie a frigore,
- paralizii faciale sau radiale,
- nevrite, nevralgii,
- maladii infecţioase,
- hipotermie – dereglarea progresivă a bilanțului termic al
organismului până la stadiul letal:
a) la o temperatură interioară sub 31°C – pierderea
cunoștinței,
b) la 30°C apare rigiditatea musculară,
c) iar sub 24°C, mecanismul de termoreglare încetează şi
corpul începe să piardă căldură, ca orice corp fără viaţă, până la egalarea
temperaturii sale cu cea a mediului.
 Căldura excesivă ( temperatură peste 30 - 330C ) provoacă:
- tahicardie,
- tahipnee (accelerarea rapidă a respiraţiei),
- dispnee (respiraţie grea, senzaţie de lipsă de aer),
- diaforeză (transpiraţie puternică),
- pierderi de NaCl și oligoelemente (microelemente),
- cefalee, vertij,
- hipotensiune,
- scăderea capacităţii de concentrare,
- parestezii (amorţeli în mâini şi picioare), creşterea concentraţiei urinii,
- activează agenţii patogeni, crescând frecvenţa maladiilor infecţioase
intestinale, toxiinfecţiilor alimentare.
- Stările de vreme hipertermice apar când temperatura mediului
depăşeşte temperatura internă a corpului și produc:
- sincope de căldură,
- deshidratarea excesivă și
- șocul de căldură (hipertermia) - când organismul uman nu
mai este capabil să-și mențină echilibrul caloric temperatura sa poate
crește până la valoarea letală de 42°C.
 UMEZEALA AERULUI

 senzaţia de confort la o umiditate relativă de 40-65 %,

 umezeală mare şi temperatură scăzută răcirea

organismului este mai puternică şi efectele negative mai
rapide - simptomele meteoropatologice sunt mai vizibile la
pacienţii reumatici,

 umezeală mare şi temperatură ridicată → senzaţia de

inconfort termic (zăpuşeală) cu efecte patologice mai ales la
persoanele supraponderale, hipertermie, infecţii, dermatoze,

 umiditatea scăzută → deshidratarea tegumentului

(pielii) și a mucoaselor.
VARIAȚIILE PRESIUNII
Creşterea rapidă a presiunii atmosferice măreşte:
• - incidenţa hemoragiilor cerebrale,
• - frecvenţa cordului pulmonar (hipertrofie de ventricul drept).
Scăderile semnificative ale presiunii atmosferice sunt corelate cu:
• - hemoptizii (eliminare de sânge prin tuse, provocată de o hemoragie a
căilor respiratorii),
• - hemoragii digestive la ulceroşi,
• - creşterea mortalităţii.

VÂNTUL
- modifică procesul de termoreglare,
- prin presiunea pe care o exercită asupra organismului
stimulează nervii cutanaţi,
- produce atacuri anginoase,
- are efecte negative asupra sistemului respirator sau nervos.
 8.2.2. RELAȚIA DINTRE:

ELEMENTELE/FENOMENELE CLIMATICE –

ACTIVITĂȚILE TURISTICE
 Temperatura aerului este adesea elementul decisiv, turistul
preferând un sezon estival cât mai lung cu un climat călduros şi însorit
care este valorificat în ariile litorale prin construcția unor importante
centre turistice.

În același sezon sau în sezonul rece culmile montane răcoroase

acoperite cu strat de zăpadă atrag numeroși turiști / practicanți ai
sporturilor albe care profită de aerul răcoros și de stratul de zăpadă.

Ariile geografice cu o pluviozitate excedentară, umiditate

atmosferică şi nebulozitate ridicată, cu cețuri frecvente, cele cu vânturi
frecvente și puternice, scăldate de curenți oceanici reci sau cele foarte
secetoase sunt ocolite în general de turiști.

Fenomenele meteo-climatice de risc (ploi torențiale, grindină,

cețuri intense, polei consistente, avalanșe, cicloni tropicali și
extratropicali etc.) pot provoca victime, îngreuna transporturile și
distruge infrastructura turistică.
***
 Proceduri climatoterapeutice practicate în:
- stațiunile turistice
- sau în alte locații (localități cu factori naturali de
mediu valorificați în turismul balneoclimatic)
 Proceduri terapeutice care folosesc predominant factorii
atmosferici naturali
 Baia de aer (aeroterapia)

 Helioterapia (baia de soare, plaja sau cura de soare)

 Aeroionoterapia

 Speleoterapia

 Psamoterapia

 Silvoterapia
 Baia de aer (aeroterapia)

= expunere parţială sau totală a corpului, progresiv, la acţiunea

aerului (eliminând influenţa radiaţiilor directe ale Soarelui).

Aeroterapia solicită mecanismele de termoreglare.

Tehnicile aeroterapiei sunt diferite în funcţie de pacienţi:

- sedative - relaxante, prudente pentru bolnavii neurotonici,
excitabili, cu dureri, cu insuficienţă cardiacă sau renală, debili etc. şi,

- stimulente, prin solicitări meteorologice contrastante, pentru toţi

cei cu reacţii organice încetinite.
 În funcţie de principalii parametri climatici, băile de aer au fost
clasificate în mai multe tipuri, în funcţie de care medicul stabileşte
durata expunerii la aer.
Astfel, după condiţiile termice ale aerului (gradele de
temperatură efectiv-echivalentă), corelate cu pierderea de căldură,
exprimată în calorii pe m2 suprafață corporală / secundă, băile de aer
sunt cuprinse într-o scară de la:
- reci (1 – 80 TEE; respectiv între 0,017 la 0,012 cal/m2/sec),
- până la foarte calde (> 270 TEE; respectiv sub 0,001
cal/m2/sec).

41
 După acţiunea aerodinamică, băile de aer sunt:
- statice, la calm atmosferic şi
- ajung la puternic dinamice, la > 4 m/s.

La viteze ale vântului de peste 4 m/s, aeroterapia este considerată stresantă.

După condiţiile higrometrice, băile de aer sunt considerate:

- uscate la o umiditate relativă < 55 % şi ajung la
- puternic umede, când umiditatea relativă depăşeşte 86 % (Teodoreanu,
2002).

42
 Indicații:

- în cazul stărilor de convalescenţă, după boli ce au

necesitat spitalizări sau repaus îndelungat la pat,
- stări de anemie,
- în cadrul diverselor boli, sindromuri nevrotice.
Baia de aer se poate folosi ca:
- procedură independentă,
- introducere la baia de soare sau
- în alternanţă cu baia de soare.

La baia de aer propriu-zisă se poate adăuga şi:

- helioterapia,
- hidroterapia,
- kinetoterapia,
- terapia prin expunere la aeroioni negativi, naturali sau cu generatoare
- terapia prin inhalaţii cu aerosoli marini, salini, de pădure sau cu
generatoare de aerosoli conform unor indicaţii medicale individuale, adecvate.
 Helioterapia (baia de soare, plaja sau cura de soare)
Foloseşte radiaţia solară directă.
În timpul procedurii organismul uman beneficiază de efectele cumulate ale
razelor ultraviolete (chimice), infraroşii (calorice) şi luminoase.
Practicarea helioterapiei la mare: perioada cea mai indicată este între orele 700
– 1100, cu o expunere graduală (40' - 60‘ zilnic în prima săptămână → la maxim 180 de
minute zilnic în a treia săptămână).

Se recomandă ca pe durata curei să nu se consume băuturi alcoolice, cafea în

exces, să nu consumăm alimente și lichide în exces, să respectăm un anumit program
de odihnă, să utilizăm creme de protecție a pielii, ochelari și pălării pentru soare.

Băile de soare sunt indicate:

-în scop profilactic la copii și adulți,
- curativ/terapeutic
- la copii (afecțiuni ORL, traheobronșite, rahitism,
hipofuncții endocrine),
- la adulți (astm alergic, traheobronșite, afecțiuni
ginecologice cronice, afecțiuni dermatologice),
- recuperatoriu (afecțiuni posttraumatice).
 Băile de soare sunt contraindicate în cazul mai multor afecţiuni:
 cancer sau stări precanceroase,
 tuberculoză pulmonară evolutivă,
 ulcer gastroduodenal acut, boală ulceroasă,
 afecţiuni endocrine cu hiperfuncţie, hipertiroidie,
 nevroză astenică în forme hiperreactive,
 insuficienţă cardio-respiratorie,
 hipertensiune arterială în stadii înaintate,
 afecţiuni reumatismale inflamatorii în fază activă,
 epilepsie,
 ateroscleroză sistemică în fază avansată,
 tendinţă la hemoragii ÷ digestive, pulmonare, genitale etc. → Berlescu, 1998
 Aeroionoterapia
Ionii din aer pot fi produşi de surse naturale cum ar fi
radioactivitatea naturală și razele cosmice, căderile de apă (cascade) sau
de acţiunea vântului.

Printre efectele aeroionilor negativi, verificate experimental şi

confirmate apoi, prin numeroase observaţii, putem enumera:

 atenuarea simptomelor hipoxiei produsă de insuficienţa

oxigenului şi excesul de dioxid de carbon;

 moderarea acţiunii dăunătoare a anemiei şi a pierderii de sânge;

 creşterea randamentului activităţilor fizice şi intelectuale la om;

 diminuarea şocului anafilactic şi consecinţele favorabile asupra

bolnavilor alergici;

 creşterea rezistenţei organismului la acţiunea factorilor fizici.

 În România aeroionoterapia este recomandată în numeroase
staţiuni balneoclimatice, dintre care putem exemplifica:

Vatra Dornei, Ceahlău-Durău, Bălţăteşti, Slănic Moldova, Băile

Tuşnad, Voineasa, Vidra, Băile Govora, Băile Herculane, Stâna de Vale
şi altele.

Alte arii geografice cu o aeroionizare negativă mare, dar

unde nu s-au efectuat determinări: circul glaciar Iezer din Munții
Rodnei, Cacica – Solca, valea Bistriței, platoul Bucegilor, circul glaciar
Bâlea din Munții Făgăraș, Munții Semenicului, Poiana Ruscă,
Moneasa, Vlădeasa....
 Speleoterapia
Concentraţia mare de ioni de calciu şi prezenţa carbonatului de
calciu din peșteri le recomandă în tratarea hipocalcemiilor, cu
manifestări caracteristice:

- tetanie (sindrom: contracția mușchilor și înțepenirea membrelor),

- migrene (datorate contracţiei vaselor coronare ale encefalului),
- modificări psihice (depresii, psihoze),
- modificări neurologice,
- carii dentare,
- cataractă (boală de ochi, cu opacifierea cristalinului, care poate duce la
orbire totală sau parțială).
 Psamoterapia / arenoterapia

Tratamentul prin acoperirea corpului cu nisip reprezintă o

metodă de termoterapie uscată, având la bază :
- acţiunea excitantului termic - cald,
- a celui mecanic şi
- a celui chimic reprezentaţi de granulele de nisip în contact cu
pielea.

Psamoterapia poate fi efectuată:

- în condiţii de litoral marin,

- oriunde există plaje cu nisip (exemple: malurile unor râuri, sau
ale unor lacuri)
- sau nisip (în cazul proprietăților care dispun de curți, grădini).
 Indicaţiile psamoterapiei (Berlescu, 1998) sunt pentru:
- tratarea reumatismului degenerativ (spondiloze, artroze) în
fază compensată,
- a obezităţii şi hipotiroidiei.

Psamoterapia este contraindicată:

- în cazul pacienţilor cu vârstă înaintată,

- în cazul stărilor de denutriţie (indiferent de cauză),
- al celor de convalescenţă după afecţiuni ce au evoluat cu
febră,
- al tulburărilor neurovegetative şi al hipertiroidiei.

Psamoterapia asociată cu talasoterapia poate fi

folosită ca metodă de termoterapie contrastantă cu valoare
profilactică, la omul sănătos.
Silvoterapia
Pădurea:
- emană oxigen şi absoarbe dioxid de carbon,
- metabolizează gaze toxice,
- filtrează aerul de impurităţi,
- contribuie la ionizarea aerului cu ioni negativi,
- produce aerosoli favorabili sănătăţii omului,
- este un filtru antibacterian emană substanţe volatile,
cunoscute sub denumirea de fitoncide,
- constituie o barieră biologică eficace împotriva zgomotului
(liniştea de pădure este tot mai mult solicitată de populaţie, dar și
armonia fonică),
- atenuează extremele climatice (căldura, frigul, vântul,
uscăciunea aerului, presiunea ş.a.).
 Vizita în pădure se corelează cu un plus de sănătate şi optimism,
efectele fiind mai evidente la copii, vârstnici, bolnavi.
Vizita în pădure este foarte necesară şi omului sănătos, pentru
păstrarea sănătăţii lui.

Petrecerea timpului în pădure este foarte folositoare bolnavilor

cu afecţiuni:

- ale căilor respiratorii (astm, bronșite, tuberculoză),

- cu tulburări ale sistemului hormonal (glanda tiroidă),
- afecţiuni cardiovasculare (scăderea şi stabilizarea tensiunii arteriale
şi a pulsului, diminuarea durerilor date de angina pectorală),
- afecțiuni psihosomatice și funcţionale (dispar migrenele, se reduc
hipersensibilitatea și durerile ulceroase, se îmbunătățește
metabolismul, termoreglarea ş.a.).
****
 Proceduri terapeutice care folosesc atât factorii
atmosferici naturali (valorificați prin anumite amenajări
antropice) cât și factori atmosferici artificializați

 Fototerapia

 Cura prin inhalaţii şi aerosoli cu ape minerale

 Salinoterapia

 Microclimatul terapeutic al mofetelelor şi

sulfatarelelor
 Fototerapia

Pocedura se bazează :
- pe efectul termic al RI (mai puţin al celor vizibile),
- pe efectul fotochimic al RUV.

Termoterapia
Sursele de radiaţii calorice sunt reprezentate de Soare sau de
lămpile cu filament.

Termoterapia cu radiaţii infraroşii utilizează căldura pentru

creşterea temperaturii anumitor porţiuni ale corpului:
- superficială (0,5 cm) sau
- profundă (3 – 5 cm), când se valorifică caldura de contact, dată
de utilizarea apei calde, parafinei sau nămolurilor calde pentru
încălzirea anumitor segmente ale corpului.
 Efectele fiziologice ale termoterapiei:
- efectele circulatorii (vasodilataţia capilară soldată cu creşterea
debitului circulator),
- efectul de creştere al elasticităţii (la 40-450C,
extensibilitatea colagenului din tendoane, ligamente, capsule articulare
sau cicatrici creşte, redoarea articulară este diminuată),
- efectul decontracturant - contracturile musculare sunt
combătute,
- efectul antialgic (contra durerii) - durerea este diminuată
datorită reducerii contracturilor, ameliorării circulaţiei sanguine şi prin
acţiunea directă asupra mecanismelor de control ale durerii.
Indicații în remediul şi tratarea: obezității, diateze urice, celulite,
boli reumatismale, musculare, nevralgii, metroanexite cronice etc.,
Contraindicaţii: inflamaţiile acute, tulburările circulatorii şi
limfatice (care accentuează edemul), insuficienţa cardiorespiratorie,
hipertensiunea arterială, tulburările de sensibilitate (riscul de arsură),
afecţiunile dermatologice, afecţiunile canceroase etc.
 Fototerapia cu R UV
Surse de producere a ultravioletelor: Soarele şi lămpile
cu mercur.
Efecte. Radiaţiile ultraviolete provoacă procese chimice în
pielea iradiată, generând eritemul ultraviolet şi pigmentaţia.
Precauții. Pentru o reuşită a procedurii se recomandă evitarea
intensităţilor mari şi a expunerilor prelungite, cazuri în care pot să
apară edeme şi flictene.

Procedura se desfăşoară: în natură (helioterapia) și în

mediul artificial prin iradiere cu lămpi de Hg:
- la distanţa 1,5 – 1 m pentru iradiere colectivă în camere special
amenajate (în scop profilactic),
- prin iradiere generală individuală şi iradiere locală (în câmpuri)
de la distanţa de 50 cm - în scop terapeutic.
Cameră ultraviolete
/ Vatra Dornei
 Efectele fiziologice cu acţiune terapeutică a RUV:
1) producerea eritemului actinic: gradul 1 sau doza tonică, gradul 2,
gradul 3 este numit şi doză antiinflamatorie (utilizate în scop terapeutic)
și gradul 4 numit şi doza distructivă,
2) pigmentarea la nivelul pielii,
3) metabolismul sterolilor și al vitaminei D (ergosterol → vitaminele D1,
D2, D3 şi D4, substanţe cu proprietăţi antirahitice → toxisterol şi
suprasterol – substanțe cu efecte patologice);
- vitamina D favorizează asimilația calciului şi retenţia fosforului,
previne și tratează rahitismul, tetania, dezvoltă și conservă dinții, crește
potenţialul antirahitic al laptelui matern,
4) grăbesc metabolismul proteic și mineral,
5) cresc excreţia de azot urinar,
6) modifică metabolismul glucidelor scăzând glicemia,
7) efecte bactericide: distrugerea bacteriilor din aer și apă,
8) influențează funcțiile neuro-endocrine,
9) au efecte antialgice – folosite în tratarea nevralgiilor,
10) tratarea bolnavilor de spasmofilie.
 Indicaţii R UV
Indicații copii:
- în scop profilactic (profilaxie primară) → copii debili sau afectaţi
de rahitism;
- în tratamentul curativ → în cazul rahitismului, spasmofiliei şi
astmului alergic.
Indicații adulţi tratarea unor afecţiuni ca:
- dermatozele (alergice, scuamoase),
- boli ale aparatului locomotor de natură reumatismală şi
posttraumatică,
- boli ale aparatului respirator (astmul alergic, bronhopatiile
cronice),
- boli metabolice (diabetul compensat),
- boli ale sistemului endocrin: hipofuncţiile glandulare
(tiroidiene, ovariene),
- T. B. C. - ul osos etc.
 Contraindicații R UV:
- stări caşectice indiferent de cauză,
- arterioscleroză în stadii avansate,
- insuficienţă hepatică şi renală,
- hipertiroidie, hiperfoliculinie,
- nevroză astenică,
- dermatite acute, senilitate cutanată precoce, tumori
benigne cu potenţial de cancerizare, mastoze şi veruci (negi) cu
potenţial de malignizare (Berlescu, 1998).
Incidente/accidente.
-influenţă puternică asupra:
- ochilor (apariţia conjunctivitei, blefaritei, eroziunilor
de cornee, cataractei etc., → fotooftalmie),
- pielii (hipercheratoza pielii şi hiperpigmentarea,
veruci iradiate cu proliferări canceroase (Berlescu, 1998).
*****
 Cura prin inhalaţii şi aerosoli cu ape minerale

Presupune - folosirea apelor minerale și soluțiilor

medicamentoase pe cale respiratorie.

Tratarea afecţiunilor rinofaringiene sau ale aparatului

respirator.

Particulele:
- mai mari de 5 microni pătrund la nivelul căilor aeriene
superioare - nas, faringe, laringe şi la nivelul căilor inferioare: trahee,
bronhii mari şi mijlocii,
- aerosoli fini, pot pătrunde până în bronhiile mici și alveole,

- aerosolii inhalaţi sunt încălziţi înainte de a pătrunde în

arborele respirator.
 Efectele terapeutice ale aerosolilor depind în mare măsură şi de
compoziţia chimică a apei minerale pulverizate:

- apele bicarbonatate (alcaline)

- favorizează expectoraţia,
- neutralizează aciditatea locală,
- au efect sedativ asupra mucoasei iritate,
- au acţiune antiinflamatorie şi revitalizantă
pentru cilii vibratili de la nivelul mucoasei ce
căptuşeşte căile respiratorii,

- apele cloruro-sodice (sărate) - au acţiune fluidizantă asupra

secreţiilor de la nivelul mucoasei căilor
respiratorii,
- apele iodurate au acţiune trofică (de nutriție a țesuturilor)
asupra mucoasei căilor aeriene superioare
(ORL),

- apele sulfuroase au acțiune antiinflamatorie, antialergică,

antiseptică, trofică asupra mucoasei,

- apele arsenicale au efect hiperemiant (aflux de sânge într-un

organ sau o anumită parte a corpului),

- apele silicioase sunt spasmolitice (suprimând/reducând starea

spasmodică) şi desensibilizante (care
desensibilizează) - (Munteanu şi colab., 1986).
Inhalaţiile pot fi:

- artificiale individuale și colective – realizate în

diferite incinte (săli de tratament),
- artificiale în aer liber – realizate cu ajutorul unor
pulverizatoare mari ,
- naturale – în aer liber:
- la țărmurile mării cu aerosoli
marini (NaCl, I, Br) ionizați de
radiațiile UV,
- păduri – aerosoli de pădure
alcătuiți din particule de apă și substanțe volatile aromate degajate de
la nivelul frunzelor (COV-uri).
Inhalații individuale - Govora Inhalații colective - Govora
 Salinoterapia

- este o metodă terapeutică eficientă pentru

tratamentul bolilor obstructive ale căilor respiratorii, mai ales
la pacienţi cu astm bronșic.

- în România salinoterapia este utilizată pentru pacienţii

cu astm bronşic, bronşită cronică şi corecţia unor modificări
imunopatologice.

- studii ale complexului microclimatic şi medico-biologic

ale mediului subteran, au fost efectuate în galeriile salinelor
Cacica, Tg. Ocna, Praid, Dej, Turda și ai peşterii Fundata -
Râşnov.
Salina Târgu Ocna
Salina Praid
Salinele au un microclimat propriu

- prezintă inconfort prin răcire (T0C reduse/amplitudini termice

reduse),
- umiditatea aerului variabilă de la 56 – 65 % la Ocna Dej la 70-71 %
la Praid,
- viteza curenților de aer este uniformă și sub 0,1 m/s (la Praid
secțiunile mai mari ale camerelor face ca viteza aerului măsurată în
salină este de 0,2 – 0,3 m/s; este independentă de condițiile
meteorologice de afară),
- presiunea aerului este mai mare (cu cca. 5 – 25 hPa) decât la
suprafaţă,
- presiunea parţială a oxigenului este cu 2,07 % mai mare ca la
suprafaţă - aprovizionarea organismului cu oxigen se măreşte cu 2
%,
- concentraţia de dioxid de carbon este puţin mai mare decât la
suprafaţă (611 – 799 ppm la Praid; 1100 – 1400 ppm – Cacica, după
aerisire 600 ppm),

- lipsa ozonului (O3+) - un grad de puritate mare → reducerea

convulsiilor muşchilor netezi,

- valoarea pH-lui aerului este mai scăzută, acesta având un caracter

uşor acid (la Praid este între 6,5 - 6,9) și contribuie la dezinfectarea
aerului şi reducerea florei bacteriene,
 concentraţiile de aerosoli salini bogaţi în ioni de sulfaţi, nitraţi,
amoniu, Mg2+, Ca2+, Na+, I- şi Br- sunt mai mari în toate salinele
investigate, iar aerosolii au dimensiuni între 1 – 10 μm,

 numărul aeroionilor mici: 1306 ioni/cm3 la Turda şi Cacica, 711

ioni/cm3 la Ocna Dej, 413 – 580 ioni/cm3 la Praid, cca. 450 ioni/cm3 la
Fundata,

 coeficientul de unipolaritate are valoarea de 0,74 la Turda, 0,98 la

Cacica, subunitar, apropiat de 1 în sezonul cald la Praid și de 1,07 la Ocna
Dej,

 lipsa alergogenilor şi a efectelor iritante asupra căilor respiratorii:

Cacica numărul de microorganisme variază între 190 – 1260/m³ de aer,
la Ocna Dej între 210 – 1080/m3 de aer, Praid între 170 – 270/m3 , Turda
8 – 104/m3,

 radioactivitatea naturală în aerul salinei exprimată în Ra 222 este

de 10 - 20 ori mai mică decât în atmosferă.
Indicații terapeutice:
- în tratarea unor afecţiuni respiratorii cronice nespecifice,
obstructive (astm bronşic, bronşite cronice).

Contraindicații:
- tuberculoză, bolile acute respiratorii,
- tensiune mare ÷ faza a treia, cardeopatie ischemică,
- boala Basedow (manifestă prin creșterea în volum a glandei tiroide,
exoftalmie - proeminență accentuată a globilor oculari în afara orbitelor,
tulburări cardio-vasculare, scădere ponderală, insomnie),
- boala sistemului nervos manifestată prin leşinări şi ameţeli,
claustrofobie,
- sarcină,
- handicapaţi cu sistemul locomotor afectat ÷ pe scaune cu
rotile.
 Mofetele și sulfatarele
Sunt amenajări realizate în zone cu activitate postvulcanică în
locurile cu emanaţii de gaze terapeutice [CO2 - mofete ; hidrogenul
sulfurat (H2S) şi dioxidul de sulf (SO2) - sulfatare].

Aceste gaze sunt folosite în băi externe.

Efectele gazului carbonic:

- vasodilataţie pe circulaţia arterială (predominant cutanată),
- efect hipotensor (care determină scăderea tensiunii arteriale) şi
- efect trofic pe plăgile atone (fără vitalitate sau vigoare).
Indicate: tratarea unor boli ale inimii şi vaselor periferice sau a
ulcerului varicos etc. Mofete sunt amenajate la Buziaş, Borsec, Covasna,
Tuşnad, Balvanyos etc.
Efectele gazelor sulfului sunt reprezentate prin troficizarea
plăgilor atone.
Sunt indicate în tratarea dermatitelor.
Principiul de construcţie a unui mofetariu
******
OPȚIONAL
 Proceduri speciale ce configurează printr-o intervenție
antropică majoră anumiți parametri cantitativi și calitativi
ai factorilor atmosferici sau de mediu naturali

 Aeroionoterapia artificială
 Haloterapia
 Mofeta artificială
 Sauna ,,standard” şi sauna finlandeză

Alte proceduri speciale:

 Sonoterapia (vibroterapia)
 Laserterapia
 Magnetoterapia
 Pneumatoterapia
 Aeroionoterapia artificială
- generatoare de ioni, de calibru mare (industrial) sau mic
(casnic), produc aeroioni negativi utilizați în terapia colectivă - sportivi
sau individuală.
Indicații:
 tratarea astmului bronşic,
 tratarea unor afecţiuni cardiovasculare - hipertensiunea
arterială,
 tratament curativ/profilactic în boala ulceroasă gastro-
duodenală,
 tratarea afecţiunilor neuropsihice: insomnii, surmenaj, nevroze,
cefalee, astenie fizică şi/sau intelectuală, anxietate,
 tratarea rănilor şi arsurilor,
 tratarea afecţiunilor oculare: s-a constatat involuţii ale bolii,
micşorarea fotofobiei şi lăcrimării,
 tratamentul migrenelor,
 în tratamentul bolilor de piele (eczeme, urticarii, mâncărimi de
piele).
Cabinet medical aeroionoterapie
aerosoloterapie/ Vatra Dornei
 Cabinet medical
Aerosoloterapie / Slănic Moldova
 Haloterapia
Practicată în ,,halocamere” [brevetate în unele ţări din
Europa (Germania, Ucraina, România etc.), SUA, Canada etc.]
cu microclimat apropiat de cel din saline.
În haloterapie se utilizează preponderent microparticule
uscate de aerosoli de sare şi săruri minerale pentru tratarea:

- bolilor cronice nespecifice respiratorii,

- alergiilor respiratorii şi cutanate.
 Halocamere amenajate la
Suceava (,,salinele” Roman - sus)
şi la Cluj Napoca (stânga) (sursa:
Internetul)
 Mofeta artificială

Baia cu dioxid de carbon uscat artificială, reprezintă o reproducere

a mofetariilor, din staţiunile balneare.

Se pregăteşte în mod asemănător cu o baie obişnuită.

În cadă nu se pune apă, ci CO2.
Cada este acoperită etanş cu un cearşaf şi o pătură, rămânând
afară numai capul bolnavului, care trebuie să respire în aer curat şi să nu
inhaleze CO2.
 Mofeta artificială

Mofetă artificială la Vatra Dornei

 Sauna ,,standard” şi sauna finlandeză
Componență:
 o cabină din lemn de pin sau mesteacăn finlandez cu câteva paturi
de lemn,
 o sursă de căldură – sobă din material refractar, acoperită la
partea superioară cu un granit special care are proprietatea de a se
înroşi repede,
 un rezervor cu apă rece,
 o cameră alăturată, dotată cu duşuri cu apă rece sau cu o piscină
şi cu paturi pentru masaj şi relaxare.
Sauna finlandeză - procedură în 4 faze:
faza caldă I – căldură uscată la 700C, umedă la 800C, fricţiuni ale
pielii cu mănuşi aspre din păr de cal, flagelări cu mlădiţe verzi de
mesteacăn,
faza rece I - duş rece, baie în piscina rece, baie în lac cu gheaţă
sau rostogoliri prin zăpadă,
faza caldă II - repetarea fazei calde I timp de 20' - 30‘,
faza a patra - odihnă de aproximativ o oră – camera alăturată.
Indicații:
 în profilaxie, realizând călirea organismului ,
 tratamentul curativ: - al obezităţii, gutei/podagrăi (acid uric-articulații),
- predispoziţiei pentru unele afecţiuni
dermatologice (acnee, furunculoză).
Contraindicații:
 în perioada de sarcină, de alăptare,
 la vârste înaintate,
 în cazul stărilor de oboseală excesivă, al stărilor de indispoziţie de după
mesele bogate, al stărilor de convalescenţă, după boli caşectizante,
 în cazul unor tulburări importante ale circulaţiei periferice arteriale şi
venoase, al fragilităţii vasculare,
 în cazul eczemelor,
 în cazul calculozelor renale şi biliare,
 în cazul rezervelor funcţionale scăzute ale aparatelor cardio-vascular şi
respirator,
 al cancerului,
 în stadiul acut şi subacut al unor boli sau al fragilităţii vasculare
(Berlescu, 1998). În toate staţiunile turistice = saune bine amenajate.
Sauna – Complex Danubius Sovata
 Sonoterapia (vibroterapia)

= procedeu fizioterapeutic ce foloseşte continuu sau pulsatil

ultrasunetele în tratarea anumitor afecţiuni.

Efectele terapeutice ale ultrasunetelor:

- termic – încălzirea locală,

- vasomotoriu – vasodilatație subcutanată, creșterea
permeabilității membranelor celulelor - și pentru soluțiile
medicamentoase,
- fibrolitic – alungirea fibrelor țesutului conjunctiv,
- analgezic – rol antiinflamator, amplificat prin geluri
antiinflamatorii (diclofenal).
Indicații:
- în tratarea unor boli reumatismale inflamatorii cronice cu tendinţă la organizare
fibroasă cu localizare :
- articulară (artroze) ,
- la nivelul coloanei vertebrale (spondiloze),
- abarticulară (periartrită-scapulo-humerală),
- boala Dupuytren (fibroza aponevrozei palmare),
- în tratarea cicatricilor cheloide (tumoare benignă a pielii, fibroasă, alungită, care apare
adesea pe locul unei cicatrice) etc.

Contraindicații:
- în tratamentul osteoporozei,
- în vecinătatea grefelor osoase şi a căluşurilor recente, a uterului gravid, a
protezelor ortopedice, a testiculelor, a inimii,
- pe zone cu proeminenţe osoase superficiale, pe epifiza oaselor la copii, în
diateze hemoragice, boli infecţioase în evolutie (TBC etc.) sau în afecţiuni reumatismale
inflamatorii, în stadiu acut şi subacut (Munteanu şi colab., 1978, 1986 şi internet).

În bazele de tratament a multor staţiuni turistice există dotări speciale pentru

practicarea sonoterapiei.
 Laserterapia

 radiaţia Laser este de mare intensitate - utilizată în chirurgie şi

microchirurgie în scopul de a tăia, distruge, evapora, sau cauteriza
ţesuturile ţintă,

 radiaţiei Laser de intensitate scăzută - utilizată în a stimula sau

biostimula substratul, cu efecte benefice.
 Efectele biologice ale laserului non-invaziv:

- analgezic,
- miorelaxant – destindere musculară,
- antiinflamator,
- vasodilatator, de combatere a stazei şi de drenaj veno-limfatic,
- de stimulare a neurovascularizaţiei şi vindecare a plăgilor,
- de întărire a sistemului imunitar prin biostimulare etc.

Indicații - tratarea unor afecţiuni precum:

- reumatismul inflamator, cronic, degenerativ,

- suferinţele abarticulare cu generarea unor efecte antialgice,
antiiflamatorii şi miorelaxante (Tache, 2005).
 Magnetoterapia

Se bazează pe aparate ce generează câmpuri

electromagnetice ritmice.

Aceste câmpuri:
- modifică starea magnetică a substanţei,
- polarizează membranele celulare şi
- reglează procesele biologice.

Magnetodiafluxul are efecte excitatorii sau sedative, mai ales

asupra reactivităţii neuro – endocrine şi vegetative a bolnavului.

Aparatele din bazele de tratament sunt setate cu programe

adresate majorităţii disfuncţiilor organice.
Cabinet medical
magnetoterapie
/ Vatra Dornei
 Pneumatoterapia
- metodă de tratament având la bază acţiunea presiunilor
pozitive (aer comprimat) şi negative (aer rarefiat) asupra
organismului.

- barocamerele sunt incluse în dotarea staţiunilor profilate

pentru tratamentul afecţiunilor respiratorii (Băile Govora şi Slănic
Moldova).
SFÂRȘIT OPȚIONAL
 9. Metode de evaluare a potențialului climato - turistic
9. 1. Evaluarea gradului de favorabilitate al climatului pentru
activitățile turistice se poate face:
- 9. 1. a. pe baza datelor meteorologice de la stațiile amplasate în
stațiunile turistice sau în proximitatea acestora, care pot contura un
climat favorizant / nefavorizant pentru turiști / turism,
- 9. 1. b. prin prisma analizei variabilității interorare, diurne,
interdiurne, anuale, interanuale a valorilor elementelor și
fenomenelor climatice.
Se urmărește atât magnitudinea abaterilor elementelor climatice
față de normală cât și frecvența acestora prin intermediul unor indici
climatici cum ar fi: abaterea medie pătratică, anomaliile standardizate, anomaliile
standardizate cumulate, frecvențe temporale relative și absolute.
Acestea pot să ne arate gradul de vulnerabilitate al teritoriului
analizat în raport cu fenomenele climatice de risc. Cu cât gradul de
vulnerabilitate este mai mare, cu atât potențialul climato-turistic este
mai redus.
 9. 2. Utilizarea indicilor bioclimatici

De-a lungul secolului XX au fost utilizați mai mult de 100 de

indici pentru a evalua condițile bioclimatice în care trăiește omul
(Blazejczyk et al., 2012).

Aceasta arată interesul cercetătorilor pentru studiile bioclimatice,

dar și numeroșii pași care mai sunt de făcut în acest domeniu atât de
complex al bioclimatologiei umane.

Între cei peste 100 de indici se numără și CP (Cooling Power).

 Puterea de răcire a mediului - CP este un indice care poate fi
utilizat fără restricții în orice zonă de pe glob și pentru întregul an.

Acest indice exprimă în Mcal/cm2/sec (Mcal - microcalorii) cu

destulă acuratețe pierderile energetice la nivelul pielii organismului
uman.
 Demersul analitic se bazează pe metoda Becker (Becker F., 1972)
care a propus un model matematic prin care să identifice confortul
bioclimatic uman [x]

CP = (0.26 + 0.34*V0.662)*(36.5 – t) [x],

V = viteza vântului (m/s);

t = media zilnică a temperaturii aerului (°C);
CP = puterea de răcire a mediului,
În această relație CP exprimă pierderile energetice ale corpului
uman la diferite valori ale temperaturii aerului și vitezei vântului
exprimate în Mcal/cm2/sec.
În ecuația [x] puterea de răcire a mediului depinde de diferența de
temperatură dintre corpul uman și cea a aerului și de asemenea, de
viteza vântului.
Tabelul x prezintă puterea de răcire și pragurile de stimulare
bioclimatică pentru om, potrivit metodei Becker (Becker, 1972 and
Jahanbakhsh, 1998).
Tabelul x. Puterea de răcire a mediului (CP) pe intervale valorice caracteristice, aflată
în relație directă cu particularitățile mediului aerian și cu gradul de stimulare al
organismului uman raportat la condițiile atmosferice (după Becker, 1972, cu adaptări)

Caracteristicile Tipul de stimulare

Valorile CP
atmosferei/aerului bioclimatică
Cald/sufocant, umed și Presiune bioclimatică prin
CP = 0-4.9
indezirabil încălzire
Confort bioclimatic scăzut spre
CP = 5-9.9 Cald, tolerabil
mediu
Confort bioclimatic mediu spre
CP = 10-19.9 Moderat și dezirabil
ridicat
Stimulare bioclimatică
CP = 20-29.9 confortabilă, bun
moderată
Stimulare bioclimatică medie
CP = 30-39.9 rece
și intensă
Presiune moderată generată
CP = 40-49.9 Prea rece
de răcire
CP = 50-59.9 Indezirabil, rece Presiune intensă datorată răcirii
CP = 60-70 Intolerabil/insuportabil de frig Intolerabil
 Becker a prezentat puterea de răcire a mediului pentru diferite
intervale valorice ale sale în relație cu starea atmosferei, dar și cu gradul
de stimulare pe care atmosfera îl exercită asupra organismului uman
(Tab. x).

Conform studiului Becker, dacă CP este mai mic de 10, organismul

uman va resimți o presiune bioclimatică datorată unei atmosfere foarte
calde.

Starea de confort bioclimatic se manifestă la valori ale CP

cuprinse între 10 și 29.9

Cu cât CP urcă mai mult peste pragul de 30, cu atât va determina

o stimulare și o presiune bioclimatică în creștere și lipsa de confort din
cauza unei atmosfere din ce în ce mai reci.
 Fig.y. Evoluția anuală a valorilor CP
Fig. x. Evoluția anuală a valorilor CP
(Mcal/cm2/sec) în treimile nordică, centrală și
(Mcal/cm2/sec) la stațiile din Republica
sudică a Republicii Moldova (1960-2012)
Moldova (1960-2012)
Maximele din timpul iernii ale acestui indice bioclimatic indică
disconfort bioclimatic prin răcire, iar minimele din timpul verii un
confort bioclimatic dominant, întrerupt de călduri suportabile.
Primăvara și toamna domină stările de confort, atmosfera este
una moderată și dezirabilă, nelipsind însă episoadele de căldură sau frig
cauzate de advecțiile de aer nordic-polar sau sudic-tropical.
 9. 3. Utilizarea indicilor climato –turistici

Pentru a conecta condițiile bioclimatice de pe parcursul unui an la

activitățile turistice putem utiliza indicele climato-turistic (TCI)
propus de Mieczkowski în 1985 [x].

Mieczkowski face apel atunci când analizează relația dintre turism

și climă la doi indicatori climatici complexi și la trei indicatori mai simpli
pentru care le identifică impactul asupra turismului și le acordă anumite
ponderi în valoarea finală a TCI conform Tabelului x.
 Tabel x Indicatori climatici reprezentativi pentru turism

Ponderea ca
punctaj
Indicatori Variabile climatice utilizate Impactul în turism
deținută în
model

Zilele calde și uscate pot fi ideale pentru

CID Media maximelor zilnice de practicarea turismului cu condiția ca în
Indice de
temperatură (°C) și media sezonul cald temperatura să nu
confort în 40
timpul zilei minimelor zilnice ale depășească pragul termic al unei zile
umidității relative (%) tropicale; în sezonul rece nu sunt
restricții la acest parametru termic

CIA Media zilnică de temperatură

indice de Indică confort termic și higric pe toată
(°C) și media zilnică a 10
confort durata celor 24 de ore
zilnic umidității relative (%)
 P Cantități mari de precipitații, indiferent de
Suma medie lunară a caracterul precipitării influențează negativ
Precipitații 20
precipitaților (mm) sejururile turistice

Pentru turism o durată mare de strălucire a

S Durata medie zilnică a Soarelui este benefică cu anumite restricții
Soare strălucirii Soarelui legate de intensitatea radiațiilor UV și 20
(ore) infraroșii care pot cauza arsuri solare și
disconfort în zilele fierbinți
Vântul are efecte diverse: în zilele calde de
W Viteza medie zilnică a vară temperează căldurile, iar în timpul
vânt vântului (ms–1) celor reci de iarnă accentuează senzația de 10
frig și pierderile de căldură
 Pentru a determina TCI trebuie mai întâi să calculăm cei 5
indicatori care intră în formula sa [x]:

TCI = 2 [(4*CID) + CIA + (2*P) + (2*S) + W] [x]

Pentru aceasta fiecărui indicator din cei 5 i se acordă puncte de

la 5 la 0:
- 5 însemnând că acel indicator oferă condiții ideale pentru
practicarea turismului iar
- 0 impune condiții foarte restrictive).
 Pentru indicatorii CID și CIA se întocmesc grafice de
corelație pe un sistem format din două axe în care:
- pe axa orizontală (OX) vom avea redate maximele diurne
de temperatură, respectiv mediile zilnice ale temperaturii iar
- pe verticală (OY) minimele zilnice ale umidității respectiv
mediile zilnice ale umidității.

- În punctul de intersecție al axelor parametrii elementului

temperatură vor avea valorile cele mai mari, iar cei ai
umidității cele mai mici.

- În locul de intersecție al axelor punctajul atribuit indicelui

va fi 5, iar cu cât valorile temperaturii scad pe axa orizontală
iar cele ale umidității cresc pe cea verticală valorile punctajul
indicelui se reduc către 0.
 Pentru lunile cu precipitații cuprinse între 0 și 14,9 mm
punctajul acordat indicelui P a fost 5, iar pentru cele în care
au precipitat peste 150 mm punctajul acordat a fost 0.

Pentru lunile în care durata medie zilnică de strălucire

a Soarelui a fost ≥ de 10 ore indicelui S i s-au acordat 5
puncte, iar pentru cele în care durata medie zilnică a fost
sub o oră 0 p.

În cazul indicatorului W, la viteze medii zilnice ale

vântului ≤ 0,63 m/s acesta a fost notat cu 5 puncte, iar la
viteze medii zilnice ≥ de 10,7 m/s cu 0 p.
Indicatorii obținuți au fost incluși în formula [x]
TCI = 2[(4*CID) + CIA + (2*P) + (2*S) + W] [x]
obținând în final TCI scores care pentru diferite praguri valorice are un
impact asupra activităților turistice și care a fost rezumat în Tabelul x.

Table x. Clasament final al valorilor indicatorilor

Descrierea impactului valorilor TCI pentru activitățile

TCI scores
turistice

100 - 90 Ideale
89,9 - 80 Excelente
79,9 - 70 Foarte bune
69,9 - 60 Bune
59,9 - 50 Acceptabile
49,9 - 40 Puțin acceptabil
39,9 - 30 Nefavorabile
29,9 - 20 Foarte nefavorabile
19,9 - 10 Extrem de neplăcute, de nefavorabile
9,9 - 0 Imposibile
 Într-un studiu pentru Republica Moldova am corelat pentru toate
lunile din an valorile medii ale indicelui bioclimatic CP cu cele ale
indicelui climato turistic TIC, pentru 7 stații meteorologice care acoperă
toată Republica Moldova de la nord la sud.

Rezultatele corelațiilor redau lună de lună favorabilitatea/

restrictivitatea condițiilor climatice pentru activitățile turistice din
fiecare locație analizată.

Indicele TIC poate fi corelat și cu alți indici bioclimatici.

Figura x Evoluția anuală a
valorilor indicilor CP și TCI
în diferite locații din
Republica Moldova
(1960 – 2012)
 Calcularea TCI scores pentru un număr de 7 stații meteorologice la
care s-au determinat valorile tuturor variabilelor climatice utilizate ne-a
permis conturarea regimului anual al TCI a cărui evoluție este inversă
celui al CP – Figura x.
Pentru toate aceste stații dispuse din nordul până în sudul extrem
al Moldovei este cuantificat valoric, pe baza TCI scores impactul
climatului asupra activităților din turism.

O sinteză a acestui impact la nivelul întregii Republici Moldova

este prezentată în Tabelul x.
Putem remarca faptul că:
- din mai până în septembrie inclusiv climatul este unul foarte bun
pentru practicarea turismului în această țară,
- în lunile aprilie și octombrie climatul oferă condiții bune pentru
activitățile turistice,
- în martie și noiembrie acceptabile,
- iar în lunile decembrie – februarie condiții puțin acceptabile.
Tabel x Evoluția anuală a valorilor medii lunare ale CP și TCI și a consecințelor în plan bioclimatic
și turistic în Republica Moldova (1960 – 2012) și a relației climat – turism

Coordonatele majore ale

CP evoluției viitoare în planul
Descrierea
Republic of TCI scores favorabilității/nefavorabili
Tipul de stimulare impactului valorilor
Moldova Republic of tății climatului (CP) pentru
bioclimatică TCI pentru
(Mcal/cm2 Moldova turism (TCI) în contextul
activitățile turistice
/sec) menținerii actualelor
tendințe CP (WCI, WCET)
Stimulare bioclimatică
I 31.6 Puțin acceptabil Evoluții pozitive
medie și intensă 43,8
Stimulare bioclimatică
II 31.8 Puțin acceptabil Evoluții pozitive
medie și intensă 46,6
Stimulare bioclimatică
III 27.8 Acceptable Evoluții pozitive
moderată 55,5
Stimulare bioclimatică
IV 22.0 Good Evoluții pozitive
moderată 62,7
Confort bioclimatic
V 16.4 Very good Evoluții pozitive
mediu spre ridicat 74,3
Confort bioclimatic
VI 13.3 Very good Evoluții în general pozitive
mediu spre ridicat 75,2
 Coordonatele majore ale
CP
evoluției viitoare în planul
Republic Descrierea
TCI scores favorabilității/nefavorabili
of Tipul de stimulare impactului valorilor
Republic of tății climatului (CP) pentru
Moldova bioclimatică TCI pentru
Moldova turism (TCI) în contextul
(Mcal/cm2 activitățile turistice
menținerii actualelor
/sec)
tendințe CP (WCI, WCET)
Confort bioclimatic Evoluții în general pozitive
VII 11.7 Very good
mediu spre ridicat 76,1
Confort bioclimatic Evoluții în general pozitive
VIII 11.9 Very good
mediu spre ridicat 77,9
Confort bioclimatic
IX 15.4 Very good
mediu spre ridicat 70,7 Evoluții pozitive
Stimulare bioclimatică
X 20.1 Good
moderată 59,5 Evoluții pozitive
Stimulare bioclimatică
XI 25.8 Puțin acceptabil
moderată 47,6 Evoluții pozitive
Stimulare bioclimatică
XII 29.5 Puțin acceptabil
moderată 42,7 Evoluții pozitive
*******
 Valori procentuale multianuale ale TCI la Vatra Dornei, Târgu Ocna / Slănic, Bălțătești și
Nicolina diferențiate pe intervale cu ranguri ale TCI care reflectă impactul climatului
asupra turismului (1961 – 2015)

Sta?iunea
Descrierea impactului valorilor TCI Slănic
TCI scores rangul Vatra Moldova/
pentru activită?ile turistice Băl?ăte?ti Nicolina
Dornei Târgu
Ocna
100 - 90 9 Ideale 3,2 10,3 8,0 4,0
89,9 - 80 8 Excelente 4,2 9,1 6,9 6,2
79,9 - 70 7 Foarte bune 10,8 17,5 14,9 20,3
69,9 - 60 6 Bune 14,1 12,3 13,4 10,7
59,9 - 50 5 Acceptabile 23,7 19,3 20,7 13,8
49,9 - 40 4 Pu?in acceptabil 25,9 18,7 20,2 18,3
39,9 - 30 3 Nefavorabile 12,6 8,0 10,2 14,0
29,9 - 20 2 Foarte nefavorabile 4,8 4,4 4,9 10,7
Extrem de neplăcute, de
19,9 - 10 1 0,5 0,3 0,7 1,8
nefavorabile
9,9 - 0 0 Imposibile 0,2 0,0 0,1 0,2
Evoluția anuală a TCI și reflexul lor asupra activităților turistice în stațiunile balneoclimatice din
Moldova (1961-2015)
Evoluția interdecadală a TCI scores în stațiunile balneoclimatice din Moldova (1961 – 2015)
Evoluția interdecadală a TCI scores și impactul lor asupra activităților turistice în stațiunile
balneoclimatice din Moldova (1961-2015)
Frecvența pe luni și decade (%) a numărului de zile cu diferite valori ale TCI în stațiunile
balneoclimatice Vatra Dornei (1961 – 2015)
Corelațiile dintre valorile medii lunare ale TCI (1961 – 2015) și numărul mediu lunar de turiști
sosiți la Slănic Moldova (2010 – 2015)
 Pentru o reprezentare mai detaliată a condițiilor biometeorologice și a parametrilor
climatici importanți pentru turism putem utiliza CTIS (Matzarakis 2007, 2016; Lin și
Matzarakis 2008; Matzarakis et al 2010a, b).

În CTIS sunt selectați indicii, elementele și parametrii climatici și bioclimatici relevanți

pentru turism. Pentru fiecare element sau parametru este identificat un prag sau sunt
identificate mai multe praguri, în cazul unor indici bioclimatici mai complexi (PET).

Aceste praguri sub, între sau peste care diferite activități nu întrunesc condiții de
practicare sau întrunesc condiții optime de practicare s. a.m.d. au fost alese de diverși specialiști
în urma unor studii riguroase.

Indicii, elementele sau fenomenele considerate se raportează la aceste praguri prin

calcularea frecvențelor lor de manifestare/apariție.

CTIS cu pragurile aferente pe fiecare component sunt prezentate în Tab. x și sunt ușor de
înțeles pentru persoanele mai puțin familiarizate cu acest subiect.
Indicii, elementele și parametrii relevanți pentru turism și agrement. Pragurile și autorii acestora
Parameter Thresholds Reference
Thermal comfort 18°C < PET < 29°C Matzarakis (2007)
Matzarakis and Mayer (1996);
Heat stress PET > 35°C; PET > 41°C Algeciras, Consuegra, Matzarakis
(2016)
Matzarakis (2007); Mayer and
Cold stress PET < 0°C; PET < 4°C; PET < 8°C Matzarakis (1999); Algeciras,
Consuegra, Matzarakis (2016)
Matzarakis, Hämmerle, Koch, Ernest
Sunshine days; cloudiness cloud cover < 4 octas; cloud cover < 5/8
Rudel (2012); Gómez (2004)
Fog Relative humidity > 93% Matzarakis (2007)
Zile uscate (dezhidratante) Tensiunea vaporilor între 0 – 7,4 hPa Besancenot (1974)
Zile normale (echilibrate higric) Tensiunea vaporilor între 7,5 – 11,6 hPa Besancenot (1974)
Zile umede (hidratante) Tensiunea vaporilor între > 11,6 hPa Besancenot (1974)
Zile cu strat de zăpadă Strat de zăpadă ≥ 1 cm Kovács et al. 2015; Matzarakis 2014
Dry day Precipitation ≤ 1 mm Matzarakis (2007)
Light rain Precipitation ≤ 5 mm Matzarakis (2007)
Wet day Precipitation >5 mm Matzarakis (2007)
Stormy day Wind speed > 8 ms-1 Besancenot (1990), Gómez (2004)

PET (°C) Thermal perception Grade of physiological stress Intervale ale

<4.1 Very cold Extreme cold stress
4.1–8.0 Cold Strong cold stress
temperaturii fiziologic
8.1–13. 0 Cool Moderate cold stress echivalente (PET - °C),
13.1–18.0 Slightly cold Slight cold stress pentru diferite grade
18.1–23.0 Comfortable No thermal stress
23.1–29.0 Slightly warm Slight heat stress de percepție termică
29.1–35.0 Warm Moderate heat stress a oamenilor și gradele
35.1–41.0 Hot Strong heat stress de stres fiziologic
>41.0 Very hot Extreme heat stress
asupra ființelor
umane
Mersul interdecadic pe parcursul unui an a valorilor PET în legătură cu percepția termică a
turiștilor în stațiunea balneoclimatică Vatra Dornei(1961 – 2015)
 Schema climato-turistică pentru Vatra Dornei în procente (%) – sus și în grade de
nefavorabilitate / favorabilitate – jos realizată în acord cu Slide 112 (perioada luată în calcul:
1961 – 2015)
9. 4. Utilizarea sondajelor de opinie