Prospectarea resurselor turistice climaterice

Clima spre deosebire de relief si hidrografie care au constituit un factor de suport si generator de motivatii turistice , reprezinta o conditie, o stare cu impact decisiv in derularea actului turistic. Faptul ca ea este o insumare a elementelor meteorologice (pp, dinamica maselor de aer, temperatura) intereseaza mai putin din punct de vedere turistic. In turism o importanta deosebita o prezinta forma sa de exprimare, cunoscuta ca timp frumos sau timp bun pt desfasurarea diferitelor activitati turistice. La randul sau timpul frumos este perceput in mod diferit in industria turistica in functie de natura turismului care urmeaza a se practica. Astfel prin timp frumos se poate intelege urmatoarele: - Pt practicarea helioturismului si a celui curativ timpul frumos presupune, cer senin, temperatura ridicata, vant moderat - Pt practicarea sportului de iarna: timpul frumos presupune : temperaturi scazute <0 grade, precipitatii abundente sub forma de zapada, vant moderat - Pt drumetii: timpul frumos presupune : temperaturi moderate, vant moderat
Din punct de vedere climatic, in turism ne intereseaza urmatoarele tipuri: Climatul rece: Hivernal, se caracterizeaza prin temperaturi scazute si pp sub forma de zapada. Zapada va fi in acest caz elementul principal in jurul caruia se va dezvolta activitatea turistica. In acest context, intelegerea modului de formare , evolutia si dinamica zapezii este o conditie primordiala pentru prospectarea turismului. Principalele aspecte vizate de prospectarea cu privire la climatul rece hivernal, se refera la: - efectuarea unor studii cu privire la zapada (aparitia primelor zapezi cand studiul ultimelor zapezi, cand durata stratului de zapada la sol, intre aparitie si disparitie, structura fizico-chimica a zapezii, gradul de compactare a acesteia) - se recomanda obtinerea informatiilor cu privire la mersul vremii (temperatura, pp, vant), de la localnici, deoarece se considera ca ei au o experienta multiseculara in aceste directii, dobandita din necesitati practice. Prospectarea locatiei: unde urmeaza a fi valorificata zapada (localizarea, panta reliefului, gradul de fragmentare, expozitia, structura subasmentului) . De asemenea vor fi identificate culoarele de avalansa in vederea prevenirii riscurilor si hazardelor. Prospectarea manifestarilor masive a parametrilor climatici (temperatura, pp, vant).

Climatul de adapost si pestera: Prospectarea turistica va viza in acest caz urmatoarele actiuni: * Analiza fiecarui element climatic pe un anumit interval de timp * informatiile necesare in teren sunt obtinute prin masuratori specifice cu ajutorul unor instrumente moderne, sensibile la variatii. Acest fapt se justifica prin existenta unor variatii reduse (diurne, anuale) in ceea ce priveste temperatura si dinamica maselor de aer. * Prospectarea gradului de ionizare a maselor de aer * Elaborarea unor recomandari cu privire la modul in care trebuie exploatata locatia respectiva si cu privire la tipul de turism care se practica cel mai bine. Prospectantul va face recomandari cu privire la dimensionarea activitatii ce urmeaza a se derula (nr de turisti). In efortul de prospectare a climatului au concretizat prin elaborarea unei formule a carui scop a fost cuantificarea potentialului turistic al acestuia : I= I indicele climatului turistic S- durata de stralucire a soarelui T temperatura exprimata in zecimi de grade D precipitatiile S constanta Avand in vedere faptul ca in turism o importanta majora o reprezinta climatul rece hivernal axat pe zapada, temperaturi optime practicarii acestuia, vant moderat, se impune o redefinire, o reformulare a indicelui climatoturistic. Astfel: D7 durata stratului de zapada T - - durata temperaturii negative V vitezaa maselor de aer T+- durata temperaturii pozitive

Trebuie remarcat faptul ca indicele climato-hivernal depinde de o serie de factori intre care: latitudinea si altitudinea. In concluzie, prospectarea turistica a climatului presupune identificarea si analiza manifestarilor spatiale a elementelor climatice intre care o importanta majora o prezinta precipitatiile, temperaturile, dinamica maselor de aer. Insemnarea acestora in turism se concretizeaza prin ceea ce numim timp frumos optim in derularea activitatilor specifice. Pe langa cele 3 elemente mai sus amintite prospectarea turistica va inregistra si va face observatii cu privire la manifestarea spatiala, gradul de acoperire a cerului de nori, grindina, polei, ceata. Toate aceste elemente contribuie intr-o proportie mai mare sau mai mica la constituirea timpului frumos.

Prospectarea resurselor turistice biogeografice

Prospectarea vegetatiei:
Vegetatia alaturi de fauna reprezinta componenta bio-geografica a cadrului natural cu implicatii profunde in turism. Acestea rezida din faptul ca vegetatia pe langa faptul ca joaca un rol de decor in derularea actului turistic, ea prezinta si valente atractive pentru turism. In evolutia si dinamica sa, in modul de raspandire spatiala, vegetatia este strans conditionata de ceilalti factori de merit ( substrat geologic, relief,hidrografie, clima). Orice modificarea in structura factorilor anterior mentionati se poate repercuta in structura vegetatiei si invers. Prospectarea turistica a vegetatiei va viza vegetatia la nivel de intreg prin prisma asociatiei vegetale majore (asociatii de padure, pajisti) si la nivel singular, particular (prospectarea plantelor endemice si relicte) prospectarea plantelor cu nimb spiritual, prospectarea plantelor teratologice, a celor cu varste si dimensiuni apreciate. In ceea ce priveste preferinta turistilor pentru asociatiile majore (padure sau pajiste) din analiza literaturii de specialitate si din practica de zi cu zi se constata o mai mare preferinta pentru padure in raport cu pajistile. Acest lucru se explica prin insusirile calitative atribuite padurii. Astfel padurea este un spatiu misterios plin de necunoscute ce urmeaza a fi identificate de catre turisti , este un spatiu curat, intens ozonificat datorita proceselor de fotosinteza, este un spatiu lipsit de poluare fonica, este un spatiu protectiv in care omul se poate autoregasi. Pajistile si aceste asociatii vegetale, pe langa rolul primordial de decor pentru turism ele prezinta si un anumit grad de atractivitate in special in anumite momente cheie ale anului (primavara, toamna ). Actiunea de prospectare turistica va viza urmatoarele aspecte: - identificarea arealelor de raspandire a asociatiilor vegetale - identificarea speciilor care intra in structura asociatiilor vegetale - efectuarea unor observatii cu privire la factorii de mediu( temperatura, umiditate,sol,altitudine, etc) - identificarea fiecarei specii de plante endemice si relicte, teratologice, specii de plante cu nimb spirituale, cu dimensiuni si varste apreciate, etc - precizarea arealelor de protectie in vederea observarii speciilor de plante identificate anterior - identificarea masurilor necesare in vederea conservarii si protectiei plantelor - identificarea locatiilor optime pentru amplasarea infrastructurii turistice in stransa corelatie cu ideea de conservare si protectie a vegetatiei - emiterea primelor idei cu privire la modul in care ar trebui dimensionata activitatea turistica in vederea exploatarii optime a resurselor vegetale.

Fauna
Constituie cel de-al doilea element care intra in structura biogeografica a unui areal dupa vegetatie. In comparatie cu aceasta (vegetatie) fauna se caracterizeaza printr-o dinamica mare, prospectarea turistica a acesteia prezinta valoare pentru turismul cinergetic, de cunoastere, recreativ. Principalele aspecte vizate de prospectare in acest caz se refera la: - identificarea speciilor de animale - prezentarea fiecarei specii in parte

- analiza densitatii acestora - stabilirea ratei de extractie a animalelor care este strans legata de densitate - prospectorul turistic va fi cel care va stabili care sunt itinerariile pe care vor circula turistii,stabilirea acestora se va face in stransa legatura cu traseele urmate de animale atat pentru a fi observate cat si pentru a nu fi perturbat ???????????????????????????

Prospectarea faunei piscicole

Este un domeniu deosebit de mobil datorita gradului mare de dependenta a faunei piscicole fata de diversi factori de mediu (omul si activitatile antropice ). Fauna piscicola este un indicator pretios de calitate a mediului inconjurator care sta la baza dezvoltarii turismului recreativ axat pe pescuit sportiv. In acest sens prospectarea turistica va viza urmatoarele aspecte: - identificarea locatiilor in care se pot desfasura astfel de actiuni - identificarea speciilor de pesti - elaborarea documentelor de derulare a pescuitului - Identificarea locurilor optime in vederea plasarii infrastructurii necesare - identificarea riscurilor la care turistii se expun ( inundatii, surparea malurilor, etc)

Prospectarea resurselor turistice antropice

Resursele turistice antropice alaturi de resursele turistice naturale constituie un alt factor deosebit de important in realizarea potentialului turistic a unei regiuni. RTA sunt expresia geniului multi-creator a omului. S-au impus in turism datorita unor atribute calitative intre care: numarul mare al acestora si continua lor diversificare odata cu evolutia societatii umane; gradul mare de complexitate prin care acestea sunt definite; gradul mare de perisabilitate (degradare) care le caracterizeaza in comparatie cu resursele turistice naturale; nevoia de conservare si protectie a acestora; etc. Activitatea de prospectare turistica de factura antropica are drept scop evidentierea caracteristicilor care contribuie la cresterea gradului de atractivitate: vechimea,unicitatea, ineditul, dimensiunea si functionalitatea. Resursele turistice antropice se caracterizeaza printr-o mare diversitate structural-functionala.

Prospectarea turistica a edificiilor religioase presupune:

- Cercetarea/ documentarea bibliografica cu privire la obiectiv

- Deplasarea in teren in vederea constatarii situatiei defapt - Efectuarea unor observatii cu privire la gradul de conservare a cladirii, a picturilor interioare si a inventarului existent - Stabilirea rolului pe care edificiul respectiv il joaca in societate la momentul de fata - Stabilirea modului in care edificiul respectiv poate fi valorificat prin turism - In situatia in care este posibil ca edificiul respectiv sa fie valorificat in turism se fac recomandari cu privire la durata actiunii turistice, modalitatea de derulare a actului turistic in vederea evitarii perioadelor de varf si supra aglomerarii - Se vor face observatii cu privire la localizarea edificiului si la posibilitatile de integrare in fluxurile turistice existente - Va identifica obiectivele turistice din proximitate si structurile de cazare existente in scopul complementaritatii actului turistic, de asemenea va stabili un ghid de bune practici pentru a se evita disensiunile dintre rolul edificiilor (religios si cel turistic) cunoscut fiind faptul ca turismul atrage si alte actiuni din sfera umanului care sunt incompatibile cu cele din sfera religioasa

Prospectarea edificiilor istorice

Actiunea prospectiva a edificiilor istorice va fi indreptata cu precadere spre evidentierea urmatoarelor aspecte: - Necesitatea conservarii si protectiei acestora ( castrele romane) - Evidentierea functionalitatii (cetatile, castelele) - Punerea in evidenta a aspectelor arhitecturale (palatele)

Intrucat aceste edificii istorice au aparut la un moment dat intr-un anumit loc, prospectarea turistica va incepe cu stabilirea locatiei spatiale si temporale apoi vor fi consemnate aspecte ce tin de tipul de propietate, propietar, functionalitate, etc.

Prospectarea edificiilor economice cu functie turistica

Principalele resurse turistice din aceasta categorie sunt reprezentate de lacuri antropice si baraje. Prospectarea turistica in acest caz se axeaza pe stabilirea localtiei, identificarea parametrilor morfologici si dimensionali, posibilitati de valorificare prin turism, etc.

Prospectarea resurselor turistice etnografice

Resursele turistice etnografice constituie temelia care sta la baza dezvoltarii turismului rural. Cu toate ca in lume turismul rural s-a dezvoltat incepand cu sec XX, in Romania, preocuparile in aceasta directie dateaza din anii 1970-1980, prin urmare putem spune ca turismul rural se afla in faza de pionerat. Principalele elemente care stau la baza sa sunt reprezentate de: mestesuguri si ocupatii traditionale, traditii si obiceiuri, port, muzica si dans popular, arhitectura vernaculara traditionala specifica caselor traditionale din lemn, meniul traditional. Prospectarea turistica a elementelor enumerate va viza urmatoarele aspecte: - O fundamentare d. p.d.v stiintific a fiecarui element in parte - Identificarea particularitatiilor care definesc fiecare componenta in parte. Dintre particularitati amintim: varsta, arealul de raspandire, si formele sale de manifestare - Identificarea modalitatilor prin care aceste resurse etnografice pot fi valorificate prin turism rural. - Elaborarea unui ghid de bune practici in scopul conservarii si protectiei resurselor respective; in cadrul ghidului vor fi facute referiri si sugestii cu privire la modalitatea de derurale a actului turistic, perioada de derulare, principalele riscuri si restrictii, etc. In concluzie putem spune ca prospectarea turistica a resurselor turistice antropice este o actiune de mare responsabilitate care reclama un efort pe masura si specialisti experimentati in campul muncii in vederea unei bune valorificari si promovari a acestora pe de-o parte si a regiunii respective pe de alta parte. Aceasta se impune cu atat mai mult cu cat se cunoaste faptul ca in urma procesului de amenajare turistica, o parte din resurse pot fi afectate in mod iremediabil.

Prospectarea infrastructurii
Infrastructura reprezinta o forma de manifestare spatio-temporala a activitatilor antropice. Ea se caracterizeaza printr-un grad mare de complexitate izvorat din o serie de caracteristici si particularitati definitorii intre care: vechimea, dimensiunea, repartitia spatiala, si functionalitatea. Fiecare din aceste caracteristici contribuie la cresterea sau descresterea complexitatii sistemului infrastructural dupa cum urmeaza: 1.Vechimea: este o caracteristica definitorie care reflecta starea calitativa a infrastructurii ( cu cat infrastructura este mai veche cu atat exista posibilitatea ca aceasta sa prezinte unele deficiente) gradul de dezvoltare a unei colectivitati umane ( vechimea reflecta nivelul socio-economic pe care o societate l-a atins la un moment dat intr-un anumit loc), etc. De asemenea atributul vechime poate conferi unei porti din infrastructura valente atractive ce pot fi valorificate in turism.

2.Dimensiunea: este o alta caracteristica definitorie care intra in sfera de interes a analistilor si nu numai, ea
furnizand informatii pretioase cu privire la numarul colectivitatilor umane si nivelul de dezvoltare pe care acestea lau atins.

3.Repartitia spatiala: a infrastructurii este strans legata de repartitia spatiala a numarului de locuitori si de
repartitia spatiala a factorilor determinativi (relief, vegetatie, solul, hidrografie)

4.Functionalitatea: deriva din caracteristica anterioara. Ea presupune utilizarea in asa masura a spatiului incat sa
se obtina rezultate si efecte maxim posibile. D. p.d.v. structural infrastructura prezinta doua componente distincte: infrastructura specifica si infrastructura urbanedilitare.

Prospectarea infrastructurii specifice: Este o forma de manifestare morfo-structural-functionala a activitatilor

antropice care deriva din asocierea diverselor elemente (structura morfologica) numarul mare de elemente (asociere structurala) si relatiile care se stabilesc intre acestea pe de-o parte si intre acestea si exterior pe de alta parte ( caracteristici functionale). Din punct de vedere structural infrastructura specifica este rezultatul asociatiei urmatoarelor elemente: -bazele de cazare: constituie expresia cea mai vizibila a procesului de amenajare turistica in zonele de destinatie turistica, din punct de vedere structural, acestea sunt alcatuite din: vezi ordinul 65 ) hoteluri, pensiuni turistice, sate de vacante, boongaloo,etc). Actiunea de prospectare turistica va viza urmatoarele aspecte: localizarea fizicogeografica, politico-administrativa, si in functie de un element de referinta a infrastructurii, tipul structurii, numarul de camere, numarul locurilor de cazare, tipul de proprietate, proprietarul, nivelul de clasificare.

-bazele de alimentatie publica: presupune urmarirea urmatoarelor aspecte: identificarea tipului de structura
(ordinul 65 2013), numarul locurilor, numarul structurilor, relatiile care apar intre acestea si infrastructura de cazare, nivelul de clasificare (ordinul 65/2013)

-structuri de tratament: amplasate de obicei in zone de destinatie turistica care prezinta anumite valente
benefice din punct de vedere climatic si al zacamintelor hidrominerale, bazele de tratament vor fi prospectate in vederea identificarii urmatoarelor aspecte: localizare spatio-temporala,afectiunile organismului pentru care acesta se preteaza, tipurile de proceduri, costul unei proceduri, modalitatea de a intra in posesia acestora

-centre de informare turistica: sunt structuri specializate care functioneaza in subordinea consiliilor judetene
sau locale sub directa indrumare a Autoritatii Nationale pentru Turism, de obicei sunt localizate in centre urbane si zone de destinatie turistica, in locuri usor accesibile, pe strazi intens circulate, la parterul cladirilor.Au rol in promovarea potentialului turistic local si in informarea turistilor cu privire la acestea. Prospectarea turistica a acestora va viza: localizarea, structura echipei operative, activitatile pe care le deruleaza, produsele pe care le obtin (harti, pliante,etc) informatiile pe care le furnizeaza turistii, numarul turistilor care beneficiaza de serviciile acestora, dotarile de care dispune respectivul centru de informare

-centre de animatie -structurile de transport turistic: pot fi clasificate in mai multe categorii: rutiere (mini autocare sau atelaje
speciale) feroviare (mocanita, trenul cu cremaliera) aeriene (zborul de agrement) transportul naval, fluviatil, transportul special(pe cablu-telecondola). Transportul acesta va viza urmatoarele aspecte: localizare, prospectarea numarului acestora, capacitatii de transport/ preturi, prospectarea traseului (lungime si obiectivele pe care turistul le poate observa, prospectarea eventualelor riscuri.

-partiile de schii: partiile de schii sunt rezultatul amenajarii din punct de vedere turistic a unei locatii in scopul
valorificarii conditiilor naturale prin turism (relieful si clima), prospectarea turistica a acestora va viza : localizarea spatiala si temporala,localizarea spatiala in raport cu marile centre emitente si cu axele de circulatie, lungimea partiilor de schii, gradul de dificultate, numarul acestora, tipul acestora, cui se adreseaza aceste partii, ce fel de activitati pot fi derulate, riscurile la care se supun potentialii turisti in proximitatea partiilor de schii, nivelul sau gradul de dotare( teleschi, telecabina, telescaun, parcare, sistem de iluminare, sistem de informare, etc

-alte dotari (terenuri de golf, casino, Sali de conferinta si spectacole, plaje, etc) Prospectarea infrastructurii tehnice: La fel ca in cazul infrastructurii specifice si infrastructura tehnica este
structurata din mai multe componente: infrastructura rutiera, feroviara, aeriana, navala, fluviatila; infrastructura edilitara: alimentare cu apa, energie electrica, gaz, canalizare, telecomunicatii, etc

Prospectarea infrastructurii tehnice va viza: localizarea acestora, posibilitatile de racord, posibilitatile de acces, calitatea infrastructurii, capcitatea acestora, traseele intre zonele de destinatie si cele de receptie,gradul de utilizare, etc.

Prospectarea potentialului turistic Potentialul turistic: este expresia asocierii dintre resursele turistice (naturale si antropice) si infrastructura
turistica. Din punct de vedere tipologic potentialul turistic poate fi evaluat la nivel de Unitate Administrativ Teritoriala (UAT) la nivel de unitate fizico-geografica ( deal, munte depresiune, campie) la nivel de regiune, regiunile istorice, la nivel national, etc. Pe langa cele doua elemente anterior amintite (resursele si infrastructura specifica) in studiile de profil, se mai iau in calcul si alte variante intre care circulatia turistica. Trebuie remarcat faptul ca calcularea potentialului turistic contine o doza de subiectivism. Acest subiectivism se desprinde din modul in care au fost si sunt cuantificate fiecare element structural in parte. Trecand peste acestea,o importanta majora o are explicarea modului in care a fost realizata analiza potentialului turistic (metodologia de lucru utilizata, cu s-a procedat). In urma cuantificarii potentialului turistic, acesta poate fi grupat in mai multe clase valorice ( potential foarte ridicat, potential ridicat, potential mediu, potential mic, si foarte mic). Actiunea de prospectare a potentialului turistic a unui areal oarecare presupune urmatoarele aspecte: stabilirea arealului care va fi prospectat, stabilirea echipei de cercetare, cercetare-documentare cu privire la problematica ce urmeaza a fi studiata pe de o parte iar pe de alta parte cu privire la arealul in care o sa facem prospectarea, pregatirea fiselor de prospectare, pregatirea instrumentelor necesare, deplasarea in teren, prospectarea obiectivelor, prelucrarea informatiilor obtinute in teren, ierarhizarea acestora, sistematizarea lor, transpunerea informtiilor in forma grafica si textuala in vederea redactarii raportului de prospectare turistica, prezentarea sau diseminarea rezultatelor.

Regionarea turistica
De-a lungul timpului, in literatura de specialitate, termenul de regionare turistica a cunoscut mutatii, aceste locatii au fost generate de complexitatea fenomenului turistic si de amploarea sa. Un exemplu de regionare turistica a Romaniei deosebit de interesant si complex in acelasi timp ne este oferit de Neacsu si colaboratorii in lucrarea geografia si economia turismului (2011). La baza regionarii, impartirii teritoriului national au stat cateva criterii printre care cel fizico-geografic, potentialul turistic al Romaniei si posibilitatile de exploatare eficienta a acesteia. In acest mod el a delimitat pentru Romania 5 regiuni turistice majore (R. Muntilor Carpati, R. de dealuri si podisuri, R. de campie, R. Deltei Dunarii, R. litoralului romanesc al Marii Negre). Fiecare dintre aceste regiuni au fost divizate in unitati structurale de rang inferior (23 subregiuni turistice, 130 de areale turistice, centre/localitati, obiective si puncte turistice). Din cele prezentate rezulta faptul ca turismul este o activitate strans legata de criteriul spatialitatii. In ultima perioada de timp, turismul manifesta 2 tendinte majore. Prima tendinta vizeaza extinderea sa la nivel global, mondial; a 2-a tendinta vizeaza concentrarea activitatiilor turistice specializate in imediata proximitate a marilor aglomeratii urbane. Desi aparent contradictorii, globalizarea si regionarea turistica sunt 2 notiuni care nu se exclud una pe cealalta si sunt complementare.

Prospectarea pietei turistice: Termenul de piata turistica a cunoscut de-a lungul timpului o serie de mutatii in
ceea ce priveste definirea lui in functie de domeniul de cercetare prin prisma caruia acesta a fost abordat (geografie, economie, ecologie, etc.). In sens generic, piata turistica este locul de confruntare a cererii cu oferta turistica. Cu alte cuvinte, piata turistica este spatiul in care sunt testate produsele turistice. Produsele turistice sunt un cumul de servicii si bunuri materiale. Trebuie remarcat faptul ca resursele turistice (cele naturale respectiv cele antropice) nu fac parte din structura produsului turistic, ele constituind doar factorul primordial generator de motivatie turistica. Ponderea structurala a produsului turistic se remarca faptul ca serviciile turistice detin un loc mai consistent in raport cu bunurile materiale.

Cererea turistica reprezinta totalitatea persoanelor care solicita un produs turistic in vederea satisfacerii anumitor nevoi si trebuinte. In acest context a satisface mai bine decat concurenta este o conditie
primordiala. Acest lucru se desprinde din faptul ca se cunoaste ca atragerea unor turisti este mai costisitoare decat pastrarea unor clienti fideli. Actiunea de prospectare turistica a pietei cu acelasi nume va presupune urmatoarele : a. Prospectarea capacitatii pietei turistice, reflecta mersul pietei analizate pentru consumul unui anumit produs fara a se lua in calcul nivelul veniturilor consumatorilor si tariful produselor turistice. CT= K x N K capacitatea medie de consum N nr consumatorilor potentiali b. Prospectarea potentialului pietei turistice, reprezinta un indicator prin care se estimeaza cererea de consum pentru un produs turistic in functie de veniturile consumatorilor si de nivelul preturilor. PT = CT - ? ( consumatori; tarife) c. Prospectarea volumului produsului turistic exprima dimensiunile pietei atinse la un moment dat respectiv totalitatea tranzactiilor efectuate pentru un anumit produs turistic pe o anumita piata d. Prospectarea gradului de saturatie a pietei turistice, reflecta raportul dintre volumul turistic si piata turistica potentiala VT = PT S VT > PT - Ns e. Prospectarea locului pe piata a unui produs turistic, reprezinta o parte a volumului pietei acoperita prin vanzarile realizate de catre firmele de turism. Cu alte cuvinte, acest indicator ilustreaza gradul de patrundere a produsului turistic pe o piata tinta.

Prospectarea cererii turistice, un rol important trebuie acordat particularitatiilor definitorii ale acesteia.
Aceste particularitati se desprind din manifestarea continua ocazionala a factorilor de influenta asupra cererii turistice. Dintre acesti factori amintim: forma de turism practicata, diversitatea produselor turistice, durata sejurului, sezonalitatea, distanta, formele de transport, modalitatea de cazare, etc. Dintre caracteristicile cererii se remarca: Cererea turistica nu se identifica in totalitate cu consumul turistic Cererea turistica este mobila Cererea turistica este abstracta Cererea turistica manifesta o puternica tendinta de concentrare spatiala in locul de provenienta si in locul de destinatie Cererea turistica este spontana Prospectarea turistica a cererii turistice va presupune urmatoarele aspecte: Volumul si structura cererii Distributia cererii pe principalele forme de cazare in functie de mijloacele de transport utilizate si in functie de alte criterii Evolutia in timp in functie de densitatea cererii Repartitia spatio-temporala a cererii Tendintele si mutatiile sesizate in cadrul acesteia Provenienta si destinatia cererii Motivatia calatoriei Preferinte Obiceiurile si atitudinile Sejurul mediu Satisfactia cererii, etc.

Toate aceste informatii pot fi obtinute prin utilizarea metodei anchetei statistice in turism. Prospectarea ofertei turistice in procesul de prospectare a ofertei turistice, la fel ca in cadrul cererii, o importanta majora o prezinta cunoasterea particularitatilor definitorii. Produsul turistic este rezultatul unei combinatii de bunuri si servicii. Produsele turistice au un caracter sustituibil. Produsul turistic manifesta din ce in ce mai mult tendinta de a deveni un produs de stricta necesitate. Produsul turistic este supus legii, cererii si ofertei turistice. Prospectarea turistica a produsului turistic vizeaza prospectarea urmatoarelor aspecte: Prospectarea locului si a timpului de aparitie, evolutie si distributie pe piata de profit Prospectarea modului in care produsul turistic satisface sau nu cererea turistica Prospectarea gradului de invechire a produsului turistic Prospectare punctelor forte respectiv a punctelor slabe Prospectarea structurii produsului turistic Prospectarea modului de distributie si publicitate a acesteia Prospectarea pretului de vanzare Prospectarea ponderii structurale a produsului turistic Prospectarea gradului de perisabilitate a produsului turistic