Protectia si conservarea fondului turistic din

Republica Moldova
1)Starea fondului turistic al R.M
2)Modalitați de restabilire a monumentelor de interes
turistic
3)Aprecierea impactului turistic asupra mediului
3) Capitolul 1

TURISMUL ŞI CALITATEA MEDIULUI

ÎNCONJURĂTOR

1.ASPECTE PRIVIND RAPORTURILE DINTRE TURISM ŞI MEDIUL

ÎNCONJURĂTOR

Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este

dependent de mediul înconjurător, aceasta reprezentând
"materia sa primă”, obiectul și domeniul de desfaşurare a
turismului, fiind suportul său cadru, purtătorul resurselor sale.
Turismul se desfaşoară în mediu şi prin mediu, calitatea
acestuia putînd favoriza sau nega activitațile turistice.
Relieful, padurile, râurile, lacurile, monumentele naturii sau de
artă și arhitectură, aerul sau apele minerale, componente ale
mediului ,se constituie şi ca resurse turistice ce favorizează
desfăşurarea turismului de odihnă şi recreere, de tratament
balnear, de litoral sau cultural, drumeții. Cu cât aceste resurse
sunt mai variate și complexe și, mai ales, nealterate, cu
proprietăți cât mai apropiate de cele primare, cu cât interesul
lor turistic este mai mare ,iar activitățile pe care le generează
sunt mai valoroase și mai atractive, răspunzând unor foarte
variate motivații turistice. Cu cât degradările produse acestuia
ia o amploare mai mare, cu atât serviciile turistice sunt mai
afectate.
Din punct de vedere economic ,neajunsurile semnalate, ca
urmare a existenței de
resurse turistice, degradate se reflectă, în primul rând în
imposibilitatea valorificării lor turistice ca surse de venituri,
constituind, astfel o pierdere definitivă pentru economic.
Deosebirea de acestea, produsele turistice care includ resursele
degradate îşi micşorează din valoare, consecintele fiind directe,
materializate în diminuarea cererii turistice și implicit, utilizarea
mai redusă a bazei materiale turistice și scăderea încasărilor
provenite din comercializarea lor.
Sub aspect socio-cultural, efectele negative sunt, de asemenea,
importante.Dacă se acceptă ca cele mai importante funcții ale
turismului modern sunt cele recreativ-recuperatitive și
instructiv-educative se întelege mai uşor raportul dintre turism
și mediul înconjurător. Afectarea, chiar și mica măsură. a
acestuia reduce posibilitatie de refacere a sănătății și a forțelor
umane, prin diminuarea calității factorilor terapeutici sau a
celor ce favorizează odihna și, recreerea ca şi a posibilitatilor de
satisfacere a necesitiiților de cultură și educație a oamenilor
Potențialul turistic fiind o parte integrantă a mediului
înconjurător, existența și dezvoltarea lui depind în mod obiectiv
de calitatea acestuia, deci, poate fi considerat un posibil indice
de calitate pentru mediul său, altfel spus, un "barometru" al
calitiiții acestuia: se practică intens acolo unde sunt întrunite
condiţii bune sau se diminuează şi dispare treptat în zonele
unde, din diverse motive, o componentă sau alta a mediului
înconjurător ca, de exemplu, peisajul, aerul sau apa, se
degradează. În același timp, prin "exigențele" pe care le
revendică, turismul poate fi o soluție practică pentru păstrarea
nealterată a mediului.
Iată de ce ocrotirea naturii și conservarea calităților sale devin
pentru turism o necesitate, acțiunile întreprinse în acest sens
concurând la protecția potentialului turistic.
Datorită ansamblului de măsuri luate în țara noastră pentru
protecția mediului înconjurător, turismul are asigurat, în
general un cadru corespunzator desfăşurării sale, legislația ce
se va adopta cuprinzând numeroase reglementări eficiente care
implică apariția conflictului turism-natură.
1.2. FACTORII DE DEGRADARE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞI A
POTENȚALULUI TURISTIC

Dezvoltarea societății supune mediul înconjurător la două

tipuri principale de presiuni: una care este urmarea directă a
exploziei demografice și a expansiunii oraşelor, ritmului rapid și
creșterii considerabile înregistrate de industrie, agricultură și
alte domenii de activitate, amplificarea circulattei şi a
sistemelor de transport şi comunicații, exploatării intensive și
extensive a resurselor naturale, și alta, mult mai putin gresivă şi
cu caracter predominant sezonier: care decurge din folosirea
mediului înconjurător pentru activități de turism și agrement.

De aceea se admite, în general, că degradarea mediului

înconjurător și a resurselor
turistice provine de la două mari grupe de factori :. 1. factori
care sunt urmare directă a dezvoltării economice, şi. 2. factori
care provin din folosirea mediului ambiant pentru turism și
agrement.

Prima:grupă de factori rezultați, în principal, din intensificarea

activităților industriale, agricole și transport, afectează atât
mediul cat și cadrul general de desfăşurare a activitatilor
turistice. Dintre aceştia, o problemă deosebită o pune poluarea
aerului produsă de industrie, sursele de impurificare cu
repercusiuni asupra potențialului turistic fiind considerate, în
ordinea descrescătoare a activității: industria energetică,
metalurgică, chimică,. petrochimică, materiale de construcție,
prelucrarea lemnului, alimentară. Emisiile mixte de pulberi,
gaze nocive.substanțe iritante și mirositoare produse de
unitățiale acestor industrii pot polua resursele ce stau la baza
desfăşurării de activități specifice turismului balnear, de odihnă
şi recreere; cultural.
Deosebit de gravă este poluarea peisajului unul dintre cele mai
valoroase resurse ale potențialului turistic.
Factorii de degradare.a peisajului se regăsesc in ansamblul
factorilor cu actiuni distructive asupra elementelor sale
componente (vegetație, faună, rețea hidrografică, etc.) In care
se adaugă tăierile nedirijate de păduri, depozitarea
necontrolată a deşeurilor industriale și menajere, realizarea de
construcții neaspectuoase sau neadecvate locului (prin
neutilizarea judicioasă a culorilor si a volumelor) acestea fiind
numai câteva aspecte dintre cele ce urâțesc natura, tocmai
acolo unde este mai cautată pentru frumusețea ei.
Semnificative în acest sens sunt degradările peisajului, produse
de şantierele de construcții hidroenergetice și de drumuri
industriale, sau de alte obiective prezente îndeosebi în unități
montane cu peisaje pitoreşti; aici, în cele mai multe situații, în
timpul executării sau la terminarea lucrărilor nu se respectă
măsurile de protejare a peisajului sau de refacere a
degradărilor suferite de acesta. Neajunsurile dintre cele mai
serioase sunt provocate de construcțiile de drumuri
forestiere, odata cu care se produc defrişări, excavarea
versanţilor, defolierea copacilor.
Degradarea pădurilor reprezintă un alt exemplu de afectare a
potențialului turistic. Pădurea prezintă interes pentru turism
prin funcțiunile social-recreative şi estetico peisagistice.
2)
Încă de la sfărșitul secolului trecut, dar mai ales în perioada
interbelica si până în zilele noastre, dezvoltarea turismului a
atras atenția guvernamentala din Moldova cu potențial
turistic, care au început sa tragă importante foloase de pe urma
acestei activități. Cu toate acestea, problema promovării
turismului a fost läsată în întregime în seama inițiativei private,
fără o coordonare pe plan central a eforturilor instituțiilor și
firmelor care participau la dezvoltarea turismului.
Interesul guvernului pentru promovarea turismului şi măsurile
de creare a unor organisme oficiale, prin care statul sa-si poată
exercita rolul de organizare și coordonare a turismului.
Competiția pentru atragerea traficului turistic intemațional spre
ţările primitoare creşte considerabil o dată cu intrarea în
circuitul turistic a unor noi țări, cu noi atractii turistice, ceea ce
impune în toate țările - chiar și în cele cu un turism dezvoltat și
cu o baza materială modernă - elaborarea unor programe
guvernamentale de dezvoltare și amenajare complexa a unor
zone și stațiuni de interes turistic, posibil a fi realizate numai cu
sprijinul statelor.
In consecință, se remarca o creștere accentuata a rolului
coordonator al organismelor guvernamentale și în ceea ce
privește exploatarea complexa si controlata a resurselor
naturale si antropice ale teritoriului naţional, păstrarea
echilibrului ecologic al acestor zone destinate prioritar
activităţilor turistice, în cadrul unor programe generale de
dezvoltare.
Amploarea rolului organismelor guvernamentale în aceste
politici de dezvoltare turistica variază, fireşte, în funcție de
condițiile politice, economice și sociale din fiecare țară și chiar
din fiecare zona de interes turistic.
Cooperarea economica și tehnico-științifică internaționala a
adăugat noi dimensiuni intervenției statului in domeniul
turismului. Odata cu recunoaşterea turismului ca factor al
dezvoltării social economice, pe plan internațional s-a trecut, în
mod sistematic, la includerea sa in programele de asistenta și
cooperare tehnica ale unor organisme internaționale, precum și
în programele bilaterale de asistență.