Evaluarea generala a resurselor de sol

din Grupa Fagaras

1.Pozitionarea Geografica
Grupa Muntilor Fgaras face parte din Carpatii Meridionali si se afla in
partea central estica a acestora, unde natura a creat pe culmile lor cele mai semete
peisaje unice si spectaculoase. Este traversat de maretul Transfagarasan si
adaposteste Castelul de Gheata de la Balea , masivul dezvaluind o multime de
obiective ce impresioneaza prin frumusetea lor salbatica. Aici oamenii sunt foarte
prietenosi si ospitalieri , pastrandu-si obiceiurile si traditiile de demult.
Intre Defileul Oltului si masivul Piatra Craiului, muntii Fagaras isi etaleaza
mandru inaltimile care le-au adus numele de Alpii Transilvaniei.
Ca si limite in partea de nord se afla podisul Transilvaniei, in partea de
sud Subcarpatii Getici ,in est valea Dambovitei iar in partea de vest Valea Oltului.
Acestia s-au format prin incretirea scoartei terestre in orogeneza Alpina. Altitudinile
maxime se gasesc in Varful Moldoveanu 2544 m si Varful Negoiu 2535 care sunt
formati din sisturi cristaline.

Varful Moldoveanu
1
 Grupa Fagaras este formata din Muntii Fagaras ce se intind pe o suprafata de
2800 de km² , ce dezvaluie peisaje surprinzatoare, locuri linistite animate de forfota
nevazuta de la firul ierbii. Acestia sunt orientati spre sud vest iar in partea de sud sunt
formati dintr-o serie de culmi mai joase, separati de rauri salbatice unde putem admira
o salba zgomotoasa de cascade , chei si vai sapate in stanca : Muntele Cozia- intre Olt
si Topolog , Muntele Fruntii - intre Topolog si Arges , Muntele Ghitu - intre Arges si Raul
Doamnei , Muntii Iezer care sunt cei mai inalti si masivi.
Creasta Muntilor Fagaras si zona inalta a muntilor Iezer au un relief
glaciar foarte dezvoltat unde procesele de eroziune și acumularea glaciară din perioada
glaciatiunii, au determinat apariţia diferitelor forme de relief, dintre care se remarca
circurile și văile glaciare, unde dupa topirea completa a ghetarilor in excavatiile lor s-au
format lacuri glaciare. Lacurile Făgărașilor sunt ochiurile de albastru, așezate într-o
salbă de o frumusețe rară : Lacul Urlea, Lacul lui Mogos, Lacul Podragel, Lacul Balea ,
Lacul Doamnei , Lacul Avrigului , Lacul Caltun , Lacul Capra , Lacul Zarna ,Lacul
Cerbului , etc
Batut de vanturi aprige iarna, scaldat de ploi hotarate de primavara, imbogatit
de verdele crud al ierbii sau fosnind sub covorul auriu al toamnei, Fagarasul este
cameleonic, insa mereu primitor si fascinant.
Aici avem doua pasuri importante : Pasul Turnu Rosu si Pasul Cozia. Intre
aceste pasuri Oltul isi formeaza defileul , avand o lungime de 47 de km . Intre Muntii
Fagaras , Muntii Cozia si Muntii Lotrului se afla depresiunea Lovistei.
Valea Oltului astazi o zona dezvoltata din punct de vedere turistic , cu
multe posibilitati de petrecere a timpului liber a fost unul din drumurile romane cele mai
importante din Dacia , cu o dubla functie militara-strategica si comerciala .Aici putem
vizita manastirile sau putem merge in drumetii pe traseele montane si sa ne bucuram
de frumusetea locului .Baile termale cu efect curativ sunt cunoscute pentru beneficiile
lor atat in tara cat si in afara.
2.Factori naturali de solidificare
Factorul cu rolul cel mai important in formarea solului este fauna , care
determina acumularea materiei organice si formarea humusului.

2
 In aceasta zone fauna este destul de bogata , cel mai reprezentativ mamifer find
ursul carpatin . In padurile joase intalnim misteti , lupi , cerbi ,veverite , vulpi si caprioare
iar pe culmile inalte este salajul caprei negre. In frunzisul mort intalnim soparle , gusteri
si salamandre iar in lacuri si paraie pastravi si pe versantii orientati spre soare vietuiesc
viperele. Viata padurii este animata de catre pasari : forfecute , cintezoi , cojoaice de
munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle, cocoși de munte și ierunci .
Dintre păsările răpitoare trăiesc în masiv amintim : ulii, șoimi, acvile de
pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă.
Vegetația este etajată, reflectând caracteristicile climatului, altitudinii, expoziției
versanților, ale solurilor și rocilor. În subetajele montan inferior și mijlociu s-au dezvoltat
făgete și păduri de amestec din alianța Symphyto-Fagion și Deschampsio-Fagion sau
pajiști mezofile din alianța Cynosurion și Agrostion stoloniferae, în locurile unde aceste
păduri au fost defrișate. În subetajul montan superior sunt dominante molidișurile din
alianța Vaccinio - Piceion cu ochiuri de verdeață ierboasă din alianțele Cynosurion,
Potentillo-Nardion, Adenostylion și Epilobion angustifolii. În etajul subalpin sunt
prezente tufișuri din alianța Pinion mugi, Rhododendro - Vaccinion și Junipero –
Bruckenthalion.
Etajul alpin este caracterizat prin fitocenoze din alianțele Caricion curvulae,
Seslerion bielzii, Salicion herbaceae, Salicion retusae, Festucion pictae, Thlaspion
rotundifolii.
Climatul din Grupa Fagaras este conditionat de masivitatea si orientarea acestor
munti astfel incat pe masivul nordic este un climat dinamic agitat, aspru ,umed cu
caracteristici subpolare iar temperatura scade odata cu cresterea in altitudine.Pe
versantul sudic in schimb este un climat mai calm , moderat si senin. Temperatura
variaza inte + 20 si - 38 grade celsius , valoarea medie anuala atingand -2 grade
celsius. Lunile cele mai calduroase sunt iulie si august iar cele mai racoroase ianuarie
si februarie .
Muntii Fagaras au rol de baraj, atât pentru masele de aer rece și umed ce vin
dinspre Atlantic sau mările nordului. In zona de creste vanturile bat cu putere aproape
permanent in special dinspre vest si nord-vest iar calmul absolut este un fenomen rar

3
fiind acoperiti frecvent de ceata.In timpul primaverii masele de aer cald dinspre sud
creeaza efectul de fohn ce provoaca topirea brusca a zapezilor din masivul nordic.
Masivul isi formeaza norii proprii iar zilele senine sunt destul de rare . Aici se
inregistreaza cele mai mari valori ale precipitatiilor ,ce cresc de la poale spre inaltimi
ajungand in medie de la 900/1000 mm/an in etajul fagului pana la 1300- 1400 mm /an
in zona alpina iar in timpul iernii se produc multe avalanse.
Grupa Muntilor Fagaras este formata in totalitate din roci metamorfice ce poarta
denumirea de sisturi cristaline si sunt distribuite in fasii orientate de la est la vest.
Partea de sud este predominata de gnaisuri , roci dure de culoare deschisa in care
benzile albe de coart apar alternand cu benzile intunecate de mica neagra . Spre nord
de aceasta apare o a doua fasie ce este formata din roci lucioase si puternic sistoase ,
ce se gasesc alaturi de cuart si poata denumirea de micasisturi, in constitutia carora
intra uneori si nodule de culoare roscat inchis. In partea vestica apar roci inchise la
culoare bogate in mineral negru verzui , denumite amfibolite si calcare albe cristaline ce
alterneaza cu micasisturile.
Extremitatea nordica este formata din roci slab metamorfozte si anume sisturi
argintii sau verzui cu un luciu mai putin proeminent iar calcarele sunt doar pe alocuri.
Aceste roci sunt in mare parte ascunse de solul vegetal.
Blocul cristalin al Muntilor Fagaras s-a format in trei etape succesive , Eocen ,
Miocen si pliocen cand s-au format platforme de eroziune cunoscute astazi sub forma
unor suprafete aproape plane , fractionata de vai ce se intalneste pe creste.
Caracteristicile geomorfologice ale Munților Făgăraș conturează două tipuri de
relief bine definite: unul înalt, ruiniform, spectaculos, modelat de ghețari, zăpezi și
temperaturi scăzute - relieful glaciar și cel crio-nival și altul mai puțin înalt, mai monoton,
cu forme domoale, modelat mai ales de torenți si ape curgătoare, mult adâncite - relieful
fluvio-torențial.
3.Procese pedogenetice
In Grupa Muntilor Fagaras procesele criogene accentuează fragmentarea
custurilor ca de exemplu: turnurile Podragului, Arpășelului, Paltinei, Acele Cleopatrei,
Strunga Dracului , sau pe cele din Iezer – Colții Cremeneii, Colții lui Andrei. Acest relief
rezidual are o vegetația de stâncă formată din grupări de Asplenium septentrionalis cu

4
Woodsia ilvensis, de Valeriana tripteris cu Poa nemoralis, iar pe grohotișurile din
circurile glaciare apar suprafețe înierbate de grupări de Oxyria digyna cu Geum reptans,
de Silene acaulis cu Minuartia sedoides și de Doronicum carpaticum cu Poa tremula.
Ponderea mare a învelișului forestier asigură acumularea zăpezii și topirea lentă
a acesteia, ceea ce face ca în Munții Frunți și Ghițu, fenomenele de ablație să aibă o
intensitate mare contribuind astfel la înaintarea obârșiilor. Pe versantul nordic al
Făgărașului, dinamica proceselor de versant este activată de panta foarte accentuată,
ca urmare remarcându-se efecte distructive la limita superioară a pădurii
4.Clasificarea si raspandirea geografica a solurilor
Deoarece invelisul de sol din Grupa Fagaras sufera modificari altitudinale
regulate ,clasificarea si raspandirea geografica a solurilor se face astfel :
Etajul alpin inferior este format din doua benzi nord si sud iar solurile
caracteristice sunt preluvosolurile ce au un orizont A ocric sau molic urmat de un orizont
B argic dar pot prezenta si un orizont C carbonatoiluvial .Aici apare frecvent si luvosolul
ce are in compunerea lui : solul brun roscat luvic, solul brun luvic si luvisolul albic dar
sunt asociate des si cu cu districambosolurile
In zona montana mijlocie solurile predominante sunt districambosolurile , cu
orizont A umbric , urmat de orizont intermediar B cambric , si prepodzoluri , cu orizont A
ocric sau umbric urmat de orizont B spondic feriiluvial dar apar frecvent si podzolurile
ce devin dominante la limita superioara a molidisurilor si sub jnepenisuri .
In etajul alpin apar humosiosolurile , ce au un orizont A umbric si dedesubt
orizontul intermediar Ac, Ar , B iar litosolurile au o raspandire relativ mare si au un
orizont A sau O , de minim 5 cm grosime fiind urmat de primii 20 de cm de roca
compacta continua si materialul scheletic .
In Muntii Fagaras mai sunt intalnite si Cambisolurile, soluri brune de padure ce
prezinta orizont B cambic cu o diferentiere moderata fata de materialul parental.Ele pot
fi : Soluri brune eu-mezobazice , care au o raspandire relativ mica sau Soluri brune
acide care se gasesc la inaltimi mai mici, spre poalele muntilor.
Profilul cambisolurilor este de tip A-B-C sau R. Ele au o alterare moderata ce
determina formarea unui orizont B cambic (Bv) , brun galbui , de regula poliedric

5
subangular .La suprafata lor se formeaza un orizont de bioacumulare A ocric, mai
sarac in humus iar sub padure , la suprafata solului apare un orizont organic O.
Mai intalnim si spodosolurile , soluri care au un orizont spodic .din care fac
parte: Soluri brune feriiluviale ,soluri brune acide si podzoluri ; Podzoluri si soluri brune
acide (sub pajisti) ,Soluri humicosilicatice dar mai intalnim si molisolurile , soluri care au
orizont de suprafaţă molic, bogat în humus, cu grad ridicat de saturaţie în baze şi
culoare închisă .In Muntii Fagaras sunt raspandite dendzinele , soluri brune eu -
mezobazice si soluri brune luvice .
Bibliografie
Compendiu de pedologie , Razvan Oprea
harta solurilor - Romania
Internet :
http://ro.wikipedia.org
http://www.infagaras.ro
http://www.carpati.org/
http://www.romania-travel-guide.com