Tema la geografie

 Precizaţi trei deosebiri între relieful Carpaţilor Curburii (Grupa Sudică a

Carpaţilor Orientali) şi relieful Subcarpaţilor Getici.
In Carpatii Curburii avem altitudinea de 1954 m Varful Ciucas, Muntii
Ciucas ,pe cand in Subcarpatii Getici avem altitudini de 500-1018 m
In Carpatii Curburii orientarea culmilor este de la Nord la Sud,pe cand in
Subcarpatii Getici orientarea culmilor este pe 2 siruri paralele de dealuri si
depresiuni
In Carpatii Curburii avem roci sedimentare de tip calcar ,pe cand in Subcarpatii
Getici avem roci sedimentare de tip nisip pietris argila

 Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Grupei Făgăraş şi

Bucegi (Carpaţii Meridionali la est de Olt) şi Munţilor Banat
Grupei Făgăraş şi Bucegi avem altitudini de peste 2500 m (2544 V
Moldoveanu) ,pe cand in Muntii Banat avem altitudinea maxima de 1446 V
Semenic, Muntii Semenic
Grupei Făgăraş şi Bucegi avem orientarea culmilor sub forma a 2 trepte una
Nord, una Sud ,pe cand in Muntii Banat avem orientarea culmilor sub forma a 2
trepte una inalta, una joasa
Ambele Grupe prezinta relief carstic

 Precizaţi trei deosebiri între relieful Podişului Bârladului şi relieful Pod.

Dobrogei de Nord şi Centrale (Pod. Casimcei).
Podişului Bârladului prezinta altitudini de 500-600m, pe cand Podisul Dobrogei
de Nord si Centrale prezinta altitudini de 467m Muntii Macinului
Podişului Bârladului prezinta roci sedimenatre de tip nisip pietris, argila, pe
cand Podisul Dobrogei de Nord si Centrale prezinta sisturi verzi (Podisul
Casimcei)
Podişului Bârladului prezinta s-a format prin depunere de sedimente pe fosta
platforma est europeana,pe cand Podisul Dobrogei de Nord si Centrale s-a
format in toate cele 3 orogeneze: alpina, caledoniana si hercinica.
  Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Carpaţilor Curburii
(Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali) şi relieful Munţilor Apuseni.
Ambele Grupe prezinta relief carstic
In Carpatii Curburii avem altitudinea de 1954 m Varful Ciucas, Muntii Ciucas,
pe cand in Muntii Apuseni avem altitudinea maxim de 1848m V Bihor, Muntii
Bihor
In Carpatii Curburii prezinta roci de tip conglomerat, pe cand Muntii Apuseni
prezinta un mozaic petrografic.

 Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Grupei Centrale a

Carpaţilor Orientali (Carpaţii Moldo-Transilvani) şi relieful Munţilor
Poiana Ruscă.
Grupa Centrala s-a format in ororgeneza alpina prin incretire si vulcanism, pe
cand Muntii Poiana Rusca s-a format in orogeneza alpina doar prin incretire
Grupa Cetrala prezinta altitudinea maxima de 2100m Varful Pietrosu- Muntii
Calimani, pe cand Munti Poiana Rusca prezinta altitudinea maxima de 1374m V
Pades- Muntii Poiana
Ambele grupe prezinta roci sedimentare de tip calcar.

 Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Podişului Sucevei şi

relieful Subcarpaţilor Curburii.
Podisul Sucevei prezinta altitudini de 500-600 m, pe cand Subcarpatii Curburii
prezinta altitudini de 500-1000m
Podisul Sucevei s-a format prin depunere de sedimente pe fost platforma Est
Europeana, pe cand Subcarpatii Curburii s-a format in orogeneza alpina prin
incretire
Ambele prezinta roci sedimentare de tip: nisip, pietris, argila.

 Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful Grupei Retezat-

Godeanu şi relieful Grupei Făgăraş şi Bucegi.
Ambele Grupe prezinta relief glaciar
Ambele Grupe prezinta relief carstic
In Masivul Retezat Godeanu avem inaltimea maxima de 2509 V. Pelega, pe
cand in Fagaras avem altitudinea maxim 2544m Varful Moldoveanu, Muntii
Fagaras

 Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Grupei Parâng şi

relieful Munţilor Apuseni.
Ambele Grupe prezinta relief carstic
In Grupa Parang avem altitudinea maxima de 2519m V Parang Mare, pe cand in
Muntii Apuseni avem altitudinea maxima de 1848m V Bihor, Muntii BihoIn
Grupa Parang avem roci metamorfice de tip sist cristalin, pe cand in Muntii
Apuseni avem mozaic petrografic

 Precizaţi trei deosebiri între relieful Podişului Bârladului şi relieful

Subcarpaţilor Getici.
Podisul Barladului s-a format prin depunere de sedimente, pe cand in
Subcarpatii Getici s-au format in orogeneza alpina prin incretire
Podisul Barladului prezinta altitudini de 500-600m, pe cand in Subcarpatii
Getici avem altitudini de 500-1018m
Podisul Barladului prezinta relief de dealuri joase, pe cand in Subcarpatii
prezinta relief de dealuri inalte

 Precizaţi trei asemănări între relieful Subcarpaţilor Moldovei şi relieful

Subcarpaţilor Getici.
Ambele grupe s-au format in orogeneza alpina prin incretire
Ambele prezinta relief fluvial
Ambele prezinta roci sedimentare de tip nisip, pietris, argila

 Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful Podişului Sucevei şi

relieful Dealurilor Silvaniei (jugul intracarpatic).
Podisul Sucevei prezinta altitudini de 500-600m ,pe cand in Dealurile Silvaniei
avem altitudini de 200-400m
Podisul Sucevei prezinta relief de dealuri joase, pe cand Dealurile Silvaniei
prezinta relief de dealuri inalte.
Ambele s-au format prin depunere de sedimente

 Precizaţi trei deosebiri între relieful Podişului Getic şi relieful

Subcarpaţilor Getici.
Podisul Getic s-a format in orogeneza alpina prin depunere de sedimente, pe
cand Subcarpatii Getici s-au format prin incretirea scoartei
Podisul Getic prezinta altitudini de 200-700m, pe cand Subcarpatii Getici
prezinta altitudini de 500-1018 m
Podisul Getic prezinta relief de dealuri joase, pe cand Subcarpatii Getici
prezinta relief de dealuri inalte

 Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful Grupei Nordice şi

relieful Munţilor Banat.
Grupa Nordica prezinta altitudinea maxima de 2303m V Pietrosu, Muntii
Rodnei, pe cand Muntii Banat prezinta altitudinea maxima de 1446 V Semenic,
Muntii Semenic
Ambele prezinta roci sedimentare de tip calcar
Ambele prezinta relief carstic

 Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful Subcarpaţilor Getici

şi relieful Subcarpatii Moldovei
Ambele prezinta roci sedimentare de tip nisip, pietris argila
Ambele prezinta relief fluvial
Subcarpatii Moldovei prezinta altitudini de 500-900m, pe cand in Subcarpatii
Getici avem altitudini de 500-1018.
  Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Apuseni şi relieful
Podişului Dobrogei.
In Muntii Apuseni s-au format in orogeneza alpina, pe cand Podisul Doborgei s-
a format in toate cele 3 orogeneze
Muntii Apuseni prezinta altitudinea maxima de 1848m V Bihor, Muntii Bihor,
pe cand in Podisul Dobrogei avem altitudinea maxima de 467m Muntii
Macinului
Muntii Apuseni prezinta roci sedimentare de tip calcar, pe cand Podisul
Dobrogei prezinta roci sedimentare de tip nisip, pietris, argila.

 Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Subcarpaţilor

Moldovei şi relieful Grupei Nordice.
Subcarpatii Moldovei s-au format in orogeneza alpina prin incretire, pe cand
Grupa Nordica s-a format in orogeneza alpina prin incretire si vulcanism
Subcarpatii Moldovei prezinta altitudini de 500-900 m, pe cand Grupa Nordica
prezinta altitudinea maxima de 2303m V Pietrosu, Muntii Rodnei
Ambele grupe prezinta

 Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful Câmpiei de Vest la

nord de Mureş (Câmpia Crişanei) şi relieful Câmpiei Moldovei.
Campia de vest prezinta altitudinea maxima de 143m Campia Vingai, pe cand
Campia Moldovei prezinta altitudini de 200-300m
Ambele prezinta roci sedimentare de tip nisip, pietris, argila, leoss
Ambele prezinta relief de crov

 Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful Câmpiei

Bărăganului şi relieful Câmpiei Moldovei
Ambele prezinta roci sedimentare de tip nisip, pietris, argila, leoss
Ambele prezinta relief de crov
In Campia Baraganului avem altitudini de 10-300m, pe cand in Campia
Moldovei avem altitudini de 200-300m
  Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Grupei Făgăraş şi
relieful Munţilor Poiana Ruscă.
Grupa Fagaras prezinta altitudinea maxima de 2544m V Moldoveanu ,pe cand
Muntii Poiana Rusca prezinta altitudinea maxima de 1374 V Pades.
Grupa Fagaras prezinta
Ambele grupe s-au format in orogeneza alpina prin incretire

 Precizaţi trei asemănări între relieful Câmpiei Teleormanului (sectorul

central al Câmpiei Române) şi relieful Podişul Dobrogei de Sud.
Ambele prezinta roci sedimentare de tip nisip, pietris, argila, leoss
Ambele prezinta relief de crov
Ambele

 Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful Dealurilor Silvaniei

(jugul intracarpatic) şi relieful Câmpiei Moldovei.
Dealurile Silvaniei prezinta altitudini de 200-400m, pe cand Campia Moldovei
prezinta altitudini de 200-300m
Dealurile Silvaniei prezinta relief de dealuri inalte, pe cand Campia Moldovei
prezinta relief de dealuri joase
Ambele s-au format prin depunere de sedimente.

 Precizaţi trei asemănări între relieful Câmpiei Teleormanului (sectorul

central al Câmpiei Române) şi relieful Câmpia de Vest situată la sud de
Mureş (Câmpiei Banatului).
Ambele prezinta relief de dune
Ambele prezinta relief de crov
Ambele prezinta roci sedimentare de tip nisip, pietris, argila, leoss
  Precizaţi trei asemănări între relieful Câmpiei Olteniei (sectorul vestic al
Câmpiei Române) şi relieful Podişului Dobrogei.
Ambele prezinta roci sedimentare de tip nisip, pietris, argila, leoss
Ambele prezinta relief de crov

 Precizaţi trei deosebiri între relieful Grupelor Retezat-Godeanu şi Parâng

(Carpaţii Meridionali situaţi la vest de Olt) şi relieful Câmpiei Olteniei
(sectorul vestic al Câmpiei Române)
Grupa Retezat si Parang s-au format in orogeneza alpina prin incretire, pe cand
Campia Olteniei in orogeneza alpina prin umplere cu sedimente
In muntii avem altitudinea maxima de 2519- V Parang Mare, pe cand in Campia
Olteniei avem altitudini de 10-300m
In munti avem relief glaciar, pe cand in Campia Olteniei avem relief de crov.

 Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Grupei Făgăraş şi

relieful Grupei Nordice.
In grupa Fagaras avem altitudinea maxima de 2544 m V Moldoveanu, pe cand
Grupa Nordica prezinta altitudinea maxima de 2303 m V Pietrosu
Grupa Fagaras s-a format in orogeneza alpina prin incretire, pe cand Grupa
Nordica s-a format in orogeneza alpina prin incretire si vulcanism
Ambele prezinta relief carstic.