:4,

)n
ul
au X. F'AMILIA
de
el Pozi(ia social5 a femeii, cresterea gi educarea copiilor la
ia ewei. Combaterea imoralitdtii de ciitre Legea mozaicri
IE

si Pentru notiunea cie farrilie. Iimba ebr-aica biblici [oloseste tcrmcnul

b.r/rr. care dellneste atat casa care iadapostcste pe membrii unci farnilii
(lov 8,15). cat sj membrii !i desccndertii unei familii (Facerea 18.19). Ca
in o oe socictatc. lamilia are la baz-li unirea bdrbaflilui cu lemeia nlin ;ctrl
r-isitorici. in cele doua rclatiri desple crcarca ontului (facerea 1.27: 2,21-
24). lcmeia apare cgala cu bal batul chiar dacA este numrtd dupa bilrbat si
chiar'daod se mcntioreaza cA a lost creatA si i fic acestuia de ajutor pe
masufi (\,crs. I 8). Potri! rt cdrtii Facerea (1.26 l0), bdrbatlLl si feneia sunt
creati simultan si, prin urntare, au in ei chipul lui Dumnezeu. Ei rcflccta
decr imaginca lui DLunnezcu. Daci insa in prinra relalare a creatici. f'cnlcia
nu apare pe un plan interior'. in cca dc a doua Ielata|c (2,7-25) ea este
mcntiolata la Lrflnai spre a i ti dc elulor barbatului. Dcsi cea de a doua
rciatare a creaticr cste adesea cirati de unii pentnr a-si sustile opinia ca
lemeia trcbirie sii rirlana supusi bilrbatulut siiLl. ca una oare a avltt o astf!l
de poTiiie 1'ncd de la crcatie. hebujc totLlsi avut in vederc ci relalarea caftii
lh.c/ca vorbeste desprc ltneie ca dcspre ur] partener pc ntasura barba-
tlllui, dc care acesta cste alras $i pcntro care-si pamsestc chiar propria
l'amilie. Cu toatc accstea, bdrbanrl o !a stipini (cap 3.1 6). rar ea I a apdrea
adcsea ca nunfrint]u-se printrc bunuiile lui (cap. 20.17: I)eurerononul
5,21). De accca. i se sr adrcsa cu tenrenul dc ba.r1(domn) sau ado, (staipan)
facerea I 8.12; Judecatori 19.26; Amos 4. I ). Prin utilizarea aoestri tcrnrcn
se arata c, ea era proprietctea birbatuluj. a-sa cunl erau. dc fapt, casa sall
cirnpul (lcsrrca 21.1,22i I Sanrucl 11,26: l,ikle 12,4). Evirdcnr, odati clr
intrarea tinL'rci in casa sotului sa . ea devenea proprictatea unul sripiin
(Fecclca 20,3). insiSi cxpresia a si lua t-elneie derivd din mditcjna vet.bului

Triind intr.o societatc enlinanlente patrinrhala. rolrLl lenleii era limitat

la slera casei si a fanrljer, exceptic ihcrind doar oiiteva fcmci carc s,au
inrpus ir viata publici iDebora. Lh ta, Iudilh. Ester).
 l'j. l'r.J !h P.fr SDIIEN

Ciisiiloaii biblici il apirxt, ca o unnare llreasca a celui mai oobll I l.l I 20

scrrtilne l, i)l linnii nonogama. pdrivit caruia Ltn barbat si o leneie se adevair g(
r.gajeara reclploc sa-si irnpertar \ iala irl vederea itnplinirii rostlrlui pentnl sc consll
carc iLr losl creali Dc la inccput. rota lui DumrrczcrL a lost ca rrnilel losea l0
drrltrc barbdl si linreic iu Ycdcrca procrealrii sa ibi loc crclusir, in cadrul Cu l
.r.rt,,ri.i r.,rr" ..' .' r . -'r-. .: -.1 i r.c. .cn.. re.rrurc:, .-rar.' israel cta
p|imului cuplLr Lrnran (l-21 14) propurlc ciislitolia nonolami ca sinqura 18.22; l!
' r\' L -..1'r .1. ,'. .'rrl, r r ri l'.i Tr' ,. crc, i' ...,, ., :occ. ,rc.\.,n- cind se r
dcntii pirtr iarhLL)rri Seth sLrnt fl'czcnLxti ca liind inlenleietori ar urlci lanrilii projiti o
nrolrosarrc (facerer l.l). iar poligl llt apate pnn dcsccndcntii llrl Cain. care lsfa(
Dcspre l.anreh se spurl. ca a\ca doui lemei (l-accrca 4,19). Cel putin asa 5:1.6i 62.:
clr la iDccputul umanifitii pr.rartare de lextuj sacrll. Chiar si ir1 epoca doua soti
palrlilrhlLli- r\\raenr n N!ca la i ccpul dcciil {) lentcic. Sana, dar. pentnr ca Lr nasi ([
accarsLir eriL stcrila. A\ratll) I luat o si pc sluga aceleja. Asar. ins,l cu dovedca a

consilnlinrirlrtul Sarrei (lacc|ea l(r.l-l). [sle iLde\alret cai Avraam a mai aceeasi lil
lLrat r_n casiiroric s1 pa cheturlt (l,acctc.r l5,l). dar [u]rai dllpi r1loartea Sarrei stcrili crr
(l r(]crcr 2-l,l-2). find in iartca Irirccaer, cap. 25.6 sc \orbasle la plLrral rneilc lui
dcspr'c c,.rrrcubinclc lui .\\raaru. se rela la cclc doua antiutite deja an- lar cea ca
rcrror Si despre \ahorcitint cie a\'Llt copii dclaNlilcasi delacolrcubinil unllafc. I
sa, Rcurna (Facelea 21.20-1,+). Lx lel, Elii'az. liul lur Isar,. Drar avca o lelicite T
corc(Lbinal pe linsar sotit st (facerea 36.1 l- l2) ccle clin lr
Cu loile ci femeia c|e srLbordonati birhatlLlui. astl cutn reicsc c]tiar intelcpciu
din D.calog. irl carc poru cile sunl tdrcsatc barbatLrlui pr.in fblosirca ex- irlont
clusiyi a sufixLrlui ]rranlolllinitl la tnasculin (D,rclia, sluqa ta elc.; Iesirea rului dc li
20.10). in cadrLrl llmiliei. carc corlsrituii! nucleul social de bazir al socic l)in acel n
Lrllii- rolul firneii crestca subsliutirl clnd dcYcnca manr:l. mai cu scema cit,Ltii] ise
ln0r1la Llnui 1ltl (lacercl! l(r..1: 29.-']2t J0.l.-l) intrucit llul era continuatorul DeLrter-onc
lrurilici. Sotul se rtasa dc ca. iilr- copiii ii datorau rnulla prctLrir. (lcsirea dupi exiu
20.12: 21.17; [.c,,rticul 19..1t 20,9; f)eLrtcronontlr] 21,18 2l;27,16: Pildc tinatrLrlui (
19.26: 20,20; 23.22; i0,l
7: intclepciLLnca 1ui IisLrs Sirah 3.1- 16). rchitarea 1

Pozitia dc subordouitre e ftmcri larr de barbat eparc si din practica ac1 de rite
poLigrlrica a cilsailoriei. gcncrali/atii iD anuntitc rnonleDte alc socicr,tii r 8.1 7-27).
israelitc (DculcronontLrl 21.)5). in ce plivcstc Lritamia. acersta cra rccLF celori l,l2
roscutil c:1 uu lapt lelal in carLea Deutcl'ollonlul (21.15 l7). Estc adcvArnt nnhttr (la
!.'r, rrL'.''r... uri ... .. ... "lrt (tJr. tr ., 1.rrr<, itr..:......c,,t ...rt,t,.rt.rl satic fata
de]a. nicr ceLe bitamc lrLr crau rrlc ([acc]ca 22.20 2,1; 29.)5-301 30.1 9; socio econ
36.2-li L)cLrteronotrrLrl 21.15i ISarnucl 1.2: ll Clronici 24.3). rar cei cu riali sa se
poznii socialc inillle si clt starc nlaletralii deoscbiti isiperntiteau un harcm ilcarea ind
lpLeciabil (ll Slnnrcl -1.2-5; 5.li; Il (lronici ll.2l: 13.2t: 2,1,:li 1 Rcsi popoarc rl
 A.hrol.gia biblicrr nr n(tualirat. 8l

: -,bil ll.l:20.3-7; 1l Rcgi 2,1,15). Sc pare ci Stinrclc Scripllll.i prczinta u]l

adovar general vaiabilsi anrnl]c accla cd o crestcrc sitl]tiloare a llroralililii
sc constatrl atunci cand bunaslarea materiali dcpilsesle coteic nolrale
,.irea (Osea l0,l).
rJrul (lu loate numirroasclc exceptii. caracteaislica socictilii vechiului
::,'arrii Isracl era aceea cir se bazapc cisatoriile rlonogarrc (Pilde 5.15 l9: Il..lt
:.gLrr-a 18.22: I9.1,1; ll; llcclesiast 9,9: iulelepcirurea lui Ijsus Si h 26.1 4). ier
cind se rclcl. la relatia dc iubire clintrc DrLurDczeu si popoml Situ, Ltnii
: rmilii prol'cti o prezinia sinrbolic, ca pc o legitlLii nteh-lntoniala lonoganta. in
Cain. c . l.r,sl .l . r.rfc c. .u!,'.lric.' u ) (.. :.1(....r .le lrl rc ir.,t.. \, -i. :,r.1.
iil asa 54.6: 51.5; Icrcrria 2,2; Osca 2.4.21-22). Un motiv dc a lua si pc cca dc-a
apoca doua sotic cra dorinta arzaloare a unor bairbati dc a a\,ea cet ntai mLthi
:1tlll Ca u|rrasi (Psahlul 127,3-5): tot asa procedau si in cazlll in carc sotia se
rsi cu dovcdea a fi sterili ori nu ndstea dccat liice. l,rezenta ntai tnullor Iemei in
3 mai aceeasi lanrilic nu era dcloc avantajoosi. Dc cclc mai multe ori. f'etncia
Sarrei slerila era dispretLrita de tolamse. culn I lost cazul cu Ana sl Pcnina. fi-
plru al rneilc lui lllcana (l Samuel l). sau chiar cLr Sana si Agar (Facerea 16..1 5).
ijo a.- iar cca care nu nasica era geloasa pe cex cu copii (Facerca 30.11. l,rin
.Ltbina urmere, lot cas,toria nlonoga|tit ela cea cere didca lirmiliilc cele mai
ftriciLc.'lextclc care fac clogiul lenteii virnroasc le au in vcdcrc tot pc
ccle ciin t'arriliile rronotante (Pi1dc 5,15- l9: [cc]esiasr 9.9; Pildc 3 ) .10-3 I :
. chiar IntelepciLrnca lui lisus Sirah l6.l .1).
Nlolnerltul .jufldic al inchcier.ii cats.iiorici il ronstituia achitarce prc-
lesirca tulLri de rilscumparlilrc. nuuit riordr, catrc lal.]l f;tei sau tutorcluj acesteil.
Din accl molnenl tanilra putea fi incredintatd viitoruluj sot (Facerea I l,l5),
seanra ciruie i se si aclrcsa de acum cLr apelrtivul dc rrr'.rl (slapin: Facerca 20,1;
Llatorul Delltcronolnul 22,22) PIetLrl cc lrebuia achrtat talilui l-etei se parc ca varit
ilesirea .luplr exilentclc acestuia (Facerea 3,1,1:). ca Si drrplt conditia sociala il
,i Pilde tanar'Lrlui (l Sarnuel 18,21). Ciind srarca nlaleriali nu i pcrnritea tinirolLri
achilarca prctului de rasclullpiirarc, cl putea si lsuplinc^sca lle plintr L t
)ractica act de viteiic- ca in cazul loi David. petrtru cdsAtoria sa cu Micol (l Santucl
jciet:itii 13.17 27). salr ccl ll lui Ornicl. pentnr ilrca lui Caleb (losua l-i.l(r:.lrLde-
ciitori l.l2). fic prin prestarca unui ser-r,icin cale plltea sa tina loc tcelui
dcvirat ,7or.rr (lacerea 29.15 30). Pretul de r;scurrparale era un fcl dc coDlpcn-
n alilat salie thta de farrilta tincrci clisircritc pcntrlt pierderca Ltnui potential
-10,I 9; \'\'.-!currii')r'( l'<..[c:c(.l.t.l i. rcprJ,,cntJ. .rr..,c.r o.rr ..t,](J . t.
cci cr.r riallj si se qcncfalizezc in societatca israeliti si mti inirjnte de.liversi
l ltarcrn ficarci indelctnicitilor deplinse ulai alcs dupii vcniraea in contact cu alte
I Regi llopoare mai civilizatc. tauira isi putca aduce o rcala contributic in viata
86 P, Pn,r' Ilr PdrcSllNEN

economica a lauriiiei sale: ce pastca turlllele de oi (1raccrca 19.6 9). 49,15; 66

aducoa apa dc la izvor (Facerea 2.1.11-16; I ScnrLtcl 9-11) sao strangca mare c n
spice in rrrrna scccr:ltorilor (llut 2.2). Irerrcia israclitii se integm acti! in 1,13). De!
viata social-cconouricar ir firnlilier sotulrri. luind pa e le grelele lnunci ale totu$i sa
ciLmpului oli pregitind hrana pe.lru mcmbrii fanriliei. Dc ascncnca. nuitatea n
torcca Iina si o tescal pcnru rcccsitiitile casei. iar surplusul il valo fica- int_
bunaratind asttii slrrer malerialir at'&nilici (l')ilde3),2.1; Tobil l.ll l:1). Pozifl
[]hiar dacii avca o pozilie de subotdorrarc t'irta de solLrl salr. socictalca in ac,

i.r rc, r:,.r. o.crr. l.'r.i .,,r1 ((l c'1....J11 ..lll 't,I'l-Ie'rt'.' "r. bdrbat $i
blicc prin rmplica|ca lor in pr!blcmele social. al. v.c1rii. ,\stLl. jLrdeca- sociala a
toarca si ptoorocilI l)ebore i-a sa]vat pe compalllotii sai dc sLrb iugul bdrbatului
apisitor al rellelui Iabrn al ( anaanuhri (Judecalori .1,-1-5). iar Batseba a omul sing
rcusil su-l l)unaL pc tlon pe liul sau. Solonmn (l llegi l), cLr loalc ca nu cra intotdeaur
el cel n1i1i indlcpt,trit sa I ocupe lzarbeh. cerc avc:] dcstltlii alltorilale irl meii, ci r
lsmel (l llegi 2l). si Atelia. cc a ocupat penlnr ceti!,a nni nonul relial in singur ros
luda llV ltegl l1). au dovcdit car si ferrcilc rsritclila pulcau avca ulleoli asa cual sr

acclcasi calitarli politice cair bar'batri Dcrnnc insi dc 1oalai ldurir'alia. atit fardJbnei
panlru contclllporxlri. cil si pcDlru poslcr'italc arl li)st eroinele [ittionalc
iacla (Judccatoli ,1.1122i 5.1;+ 2l). iLrdiL si I'.sLcIa. ca unclc cc alr sxlvtl Unii spun
popor-ul ir rlromcnfu Llcoscbit dc cilice. depaseasca

alit prjvestc,,rata |cligioasi la evrer. limeia err. rar alcs aici. inn'o sa, dintr-o
ncti iniirioritate fllli de birbal. in scnsul ci nll putea ti sllrji )are Iil le)rplu Scopul prl
si nici dcp[nd. nricar \1)tul de nazircal. dcciit cn consimtlinrintLr] tatalLri. reciproci,
in carul i! cnrc crr nccasiitortaL. sarL al solLrlLrj. drLpal r^rlchcicrca c,sitoriei. clearea or
Votlll siiLl trebLria neaprrat slr llc vaiiclat dc rillai suu de sol. care putcalL sa I
anLlLcze (Nunlerii 30.4-9) ln schirrrb. urrclc ltnlci puteaLr 1l profclcse si se liicut bdrb,
bucurau de multd consrdenLlie. liird corrsLrltatc chiar dc r1rinistrir regelui si intrcit it
(ll Itcgi 12.lrl). rltclc. clrm rlLr lbst \4rrrm. sora lui Volsc ( lc:iree I 5,20: pacatului,
\Lrmcrii I2.l 2; Mihela 6.:1). Debora (.I[dcciitori 4.:1). eraLr i11spiftle de calificati,
Duhul lui Durn czco. iirea pacal
MenireaL esentiali a lcmcii israclite si nu nutnai a er cra [ccce dc a de violenl
.ic\.cni lrarra si dc a avel copii ciiL mar nrulli. A area copri erx pentr'lr o pentru Dui
l'crnclc cca nlei nr:Lrc fcricire (laccrea 24.(r0r l0.l). iar stcrilitrtca crll Dupa
consrdclan o pcdcipsu divilri-l (Frcerec 29.11) \:ocatin lcrncrr cra accca mai ales cr
dc a nestc. a a\ ca sau a crcstc copii. chial pe cci stril i. cAnd nu plrtca sa i deauna do
eiba po xi sai. [Jc acsce. draqosiae nlrlcrra a de\enil proler]riala i. !c apaaeca (
chiul Isrrel si a lbst luiltrr drcpt rnodcl al iubirii lui Dur rereu ll[i dc repudiaa I
poporul Sau (lsaia 49.15) l'eilru a-i asigura pe islaelili c1c providcnla con (lesirca 20
Lirlui a lui Duurnezcu. protctLrl lslia ll co rpa[i cu o lranra (42. l:]: .15, l0i todti, era
 A.heolosia biblicii iD actxalitate 87

t -r.6-9). 49,15t 66,13). Lipsa de respect a fiulLLi lafa de lnami era consideraa o
r,ngea mare c ma si pdeapsia ca atare (lesirea 21,15-17; Leviticul 18,7; Amos
:rr-tiv irl 1,13). Desi taEl cu copii numerosi era in mare cinste la israeliti, acesia dorea
inci ale totu$i sa aiba mai multi lii decat fiice, intrucat primii asigrrau conti
nuitatea numelui $i a familiei (l Samuel 4,20; II Samuel 18,18t Rut 4,13).
lca. iln-
r-14). Pozifie sociald a [cmcii la vcchii cvrci
aictatec in acord cu invaFtura biblica a crea i omului de citrc Dunrnezeu,
tici pLl- bdrbat si femeie, dupd chipul Si ascmanarea Sa (Facerea 1,26-21). pozi\ia
tudeca- sociala a t'emeii in societatea israelita anticat cra aceca de completare a
b lugul barbatului, c4 ra nu re stugur si liirii ,utor- Cr"'int le nLt este bine sd.fie
llseba il omul )^ingur, sir-i lice ajutor potrivit pentnt e/ (Faccrea 2,18) n au fosl
I nu cta intotdeauna interpretate de evrci ca o subordonare neconditionata a fe-
ililla in meii, ci mai curand ca o completarc a bdrbatului care nu $i poate implini
re!:al irl singur rostul in lume. Astfel, femeia are rostul de a restabili un cchilibru.
uneori asa cum subliniazi si Sfintul Pavel: A'rci rrZrneia ldtd bdrbat, nici bclrbanl
rrr. alet fdtu feneie, in Dohtltl. Ctici precurn lameia e.tte din bdrb , a\a si batrba-
ltionalc t leste prin femeie Si todte sunt de la Dumrereu (l Corintcni I l,l1 l2).
l sellat Unii spun chiar cat femeia n-a lbst creati din capul barbatului, ca sa nu I
depdseasca, nici din picioarele sale, ca sa nu lle subordotat ei, ci djn coasta
i. ino o sa, dintr-o pafte, ca si fie egald. ca sa fie langa inima sa, ca sa-i lie drag,i.
tcrnplLl Scopul primar insd a1 crcdrii barbatuluisi t'cmcii nu cstc numai ajutorarea
1r1alui. reciproci, ci mai alcs procrearea. Nu intamplator, cAnd relatcaTa despre
iatoriei. crearea omului, trece de la singular la plural: Sa.facen om {lupti chipul si
cllu si-l asemdnarea Noostrd... $i a llicut DumnezeLt pe on d pd chipltl Sdu... a
:sa si sc .liicto bdrbat ;i lbmeie (Faccrca I ,26-27), caci Dumnczcu Ccl Unul in fiintd
rcgclur si intreit il1 PeNoane a creat umanitatea dupe chipul Siu. Dupa sdvaNirea
r I5.20; pacatului, omul a cdzut din rosturile sale. Daca llecare elapa a crcatici este
irlrle dc calificat6 dc Dumnczeu ca ftind buia sau chiar foane buM. dupa saver
sirea pacatului neascultArii, aceasta bundtate este tulburati. esle stratb:ituti
r'a rlc a de violent6. de rautate Si, mai ales. amenintata cle ret'uzul inimii omulti
penlru Dumnezeu si aproapcle satu.
ttell err Dupa cum arr vazut, deqi poligamia era practicati de multe persoanc,
mai ales cele cu starc mate ala deosebiti. totLLSi monogania a lbst dintot-
Itea sai i deauna doriti de Dumnezeu pentru umanitdte (Matei 19,,1-5). Poligamia
Iin\c aparc ca o stale anonndld si o nedreptale pentru o sotle, oare pLltea fi
lala dc rcpudiata lbarte usor de bdrbat. ca una care ticea parte drn bunurile salc
rla con- {lc.ircc 2U.l-1. Ienreia neburu sa fie mereu supu.a. ln:inte tle.r rl ca..r
r .15.10: to ti, era supusa htllui siu, carc o putca chiar vindc, sau fratelui mai
 l'r l'rrl llf l1,ll Slli\lL\
nriil\--. ia aezLrl ir calc lliLlrca tetarl. iar Llupar carsalorie, c11 suboralonetar irstitLrit dc I
solulrr. c.rr\--i |ulce da oricinrl cartc dc dcsllliltire (Dclrtcroromul l:1-l) 38,9). i,r p1L
I)irorLrLl. clr,.i (as:rtorirL. crr rLn ([)mrilru ir] ca.c (lr.plrL.ilc lirtlcii crau cLr Moisc n-a p
larfl subordorar. driplu.rlor barballLlur F-ril suficiclrt ra brlrbetLlL sir t'acll o sinlplu a lii!:
(ical2i.rirc irrlrolri\r cr ir rnillricre: l:a nu nrui e:tt'/,nteitl mcd, iat tu nu Potr-ivit curi
itui tLt ]t larl,ritrl ci (.(JseI 2.J)si se i inrocn).rsai cnrt!'d. dcspiirtirL'. Acaes- liatr celui r

le |LL il\ca rlt rost drcir sar i dea dre|tLrl de r sr rclace cilrirul (Deule obiccr s-a nt
rorlanfrl 2-1.1J). Ilcoillrcc l'arnilir 1u ei|ei c[r prir] c\celcnli palrixrha]:i. Dollrnnlur p
Mrl--rtLrlLri rc|r:rindLr-l dxiorii dL- a lLulx dc grijal dc f'cnrcia 5i copiii slii- (\4atcr 22.2:
cliilenr ci nurrlii il prLreaL sa ribii inirrlltrlx di!o11ului. Pclrtrlr un blirber- a la viata nom
ali\ orti cla sotla sa r'l:l cgrl cu r ralluntr ll o prLr te din propr ietile" iilnrclit. trenslirndri
asa crnr anr alitot. ii lua 1'rmcie illsemnr de lNpt I devrnr proffciill' Iamilic
(llcut.rorollllr] I L il; l.l.I ) I)in urorncntLrl cisalor ici. Ieuie[] elir nur)lli
rrte pri lre Irrnrulilc caprLlLrl clc lernilic {lcsrlca 20.11). deoilrece prir achi Grija fa
iarca xrelui aro,o; . li'rrcilr e[l culrfir rlri clr r]l rcc itLul. Dupi cLl
Dcsi dc o crtrrma importlnla Ien(ro societutca jslllclili. ciisalorirl referrcili de
|1l)eic ca orlL'erc ell..hcslirLlrr- civiLii. i]lhLrcit nu era insolita de nici Lur rct
r.lil]io! lsl!'rrla\aril .ai le ha.,r1 casaitorici cra Lrn contract. un Lcganrint- ca. in urma
br:r /t, ier pr o letLrl \lllelhr o nLureste chirr pc logodnrcat l,,x.iLt t..q.i-mtlt de,lltece nu
tult!i nt)t Q.l.l)\; tol a!r. ir.irLca l'ilde. casalorrx cstc i\rr'\il.\ le!.t tin!ll accst dl !-pt t1

Itti [)tiutne:qi (].17). dirr lcgininlLrl ir ca1r7a nu csrc- Lurul rclrcios. ci Dar Dici din
nuniri cir.il. ia cilLl[rl iicastu] contract se liaclL o declurlic in rlr nierar Dr scama tic 1a1
n.ut)tl|.rti/inlrlt!iri.rr.J1!.tr/d1d(lbbi1 l.ll) l{upercx eccslLri lesrl' Lcgea lui M(
rlirt prif alr\o|i ntl .r1i lrLlai ll rcliL]|Li. dc.erccc dacn o il-lrcrc rcpudilti ronom 2,1.19
sc rccll:r!1oraa]. rrr birltllLrl sar lrrrcll sr dc\crrra irlisr libcl'li, printr uI intoarcE in c
Iegrfrirrl sc puteir rc(isilori. iusa rLr ru IIlrnul sor (lleLrlcronorrul 1,1.-l-,1t e\cclltie fli.a
lcleLriu .l). ln cxzlLl prcfcfrlLri (lscr. nu cslc vorbr dc o r'ncrilcalr: a L.cgii. lulci \,adu\ e
1..,r. -r'...'t t ..,i ...^1,.ri.,, rellrzabil. ba
in ca.,lrl dcccrLrlLri !,otlllLf. lcnrcix f .lc\ cncil irn.diat
vidu\,li. intr-ucel sao chier si a
,.lispozrtril._ Lcgii lcvrlutulLr ii miri olcn:ru o lirrsii da raIracre r lrlrlrihcr- rnari insa. I
drr nLrnr;r in aDLrrritr: coirrliLii Asli?1. t;lnaii rili-rl1sil sirlsnri se fLrtei .onlper:1tiY c
u ilrtLri riurxxr cLr lirtclc cilLri daaadil. Llrcil uu i se nisausc nici rrrr copil Irlescrjpliilc
{lc l.r[c liiirl)altar:..i] (I)aLrrarorLLxI!l l-i.5) f'!'iLrul .rpil r.zfltirl (Lin cusii \adu\'e si orl
mriir lalduvei r:rL rrrrlc'le iostLrlLri sarr harLxl fur-le I1Lr]nr'lc i.elLriil si sc .\stLl, prirl
bucLnr dc (lreflirl (i. illlii irii:i,rLrr (l rr.crua llf ). edici priir.|1 I-r|1rtca \x dc divrni ill ocr
10.18). inpr.,
a5rricirilan sr rlci IiiiliL(x- erl! rL.elir Lle ii ilsirtLui dcacendenlal lurlrliala. e \,iiduvelc crn
u irtjlrainiL il\'araa L1J j'.rrrrlr,r. lrcrLlnr si l-.reoaulalreil Llc n nle Lill(] \.jaluvr zcciuielilc ta
ir srlrul iifiilii:i c.lrri 1'utri:;.1i. :i.- l_)ir!('irar riccsi iit dc cai:iiltori,r I a ibst si strii irlL
 ,\rh.ol.rgir biblirar nr J.lririjLire !!
:rrnali instllu de Moise- aleoarecc se pr-actics o[ n1u]t Tirrp inrrnte dc cl (F,rcar.a
r4. r). 38,9). In p1us. aceirstar practrcd cr^ i1lil aie mult ilniidioiralc in pofor. incil
::JLI CLI \lJ'.(l'.Drl tl . o 'c'1,r1,..'z. li' r-\rn-.r .||lr ".r" c'.'.. .I.'
sunplu a Lsal-o lx lrtitllLlinea cclor i. ca!7:i (Dsuiarcnonlul 2j '/ l0: Rut 4)
l'ot vit cdfiii l{ut (.+). sc parc ca nceasla pracli]a se rct'cr:r .u nurrxi llr
lratr i ccl i riposnt. ci cuprindea un cctc urult rrai lar-e dr'rude. r\cest
)cuta- obicei s a rllentlnut si in vr-.mea MiintuiionrlLli Hri:itos, ilttil chesrio1tarea
ru lrah. Domnului pc accisto tcrna catre scduohei ml si ar 1'l avut nici o justificarc
.lii sari. (N{atci 22.21-2ilt Nlarcrr 12,1B 2lt Luca 20,27-11) lfljdent ual rreccrca 11.
la viata nomaria la cce sedenlard. dar si Yiata ulbana tLl frov(rcat serioasc
rlrLlciit- tlansfonrali socialc ciue alr alectat mult si irr:rcticilc lLcrte de |ieta drl
t lCttr lamilic.
nul]lil-
rr echi Crijn fata dt lriduve la poporul cvrcu anli(
Dupi curn csic arhiuunoscut, tenleia israclita ]rnt.a ajunse si in starea
hsaLorra nefericita dc \,ardu\... iar starea ei era cu atet ntti rn:iii rtlt ciit n1t putea
irrn acl contracta o all,r casdtorie si nrci nrL a!,.r \ rcu lI care s o it1tt.ti ,. Pcnn Lr
ll maint. cal. r^n urma vaduviei. lellleia putca ejungc ifirr-ar srerr lltltteria]a l)rccnrai.
deoa|ccc nu evca tlrcptul sa:i I mosrcncasca lJc aa)tirl sarL. altit rru a\arLl
accst drcpt fici llicele. liri nr,mai daca nr cra iltai 1 t iiu fl'.luurcrii 2:/ Sl
gios. ci Dal rrici dlu plLnol .le ve.lcrc socidl sra.ca sr Fu ei:t i:riti brnta. titriii ij
scarna de laplul ci plin cdsrltorl. sc scpiira dailriii\ de propfla-i tarrrili,t.
Lri legit- T,ecr trrl.,i . iur'.r .'. ,... ..r rec'({r'li' .:r.' rr_.. .,i.. rt(
fLrLliirial ronorn 24,1.) 2l). Rarrninand fili nici un spriiitr. I-cecn it rrmlirlieit siA se
inlt-L|] irlloarca in cesa tatAlui s,tu- irlsi acesta nu a\,ca obl,salrii d'r a o intretine
tl.i-,+; exccptic i:cerid iloar' llir-a de preor (Lcviticrl 22.1-ll L)c-_ L recisiitLrt'ti.a
r L.!gii. LLnei vadLlvc sa inlpunei cit neueritatc. accst lLtcnl r)l1 ara i]lLoldea nr si
Iealizabil. ba rjh iar cta illlrrzis catcodati. rua cLlrr csra I azr,rl nurelLti preot
inn'ucit sau chiilr-sl al picotilor'.le r,r1.l (Lc\,iircul 21.1,1, Ic:rci:iiel .{,1.22) irl linii
ar rilici. lnafi insa. J-itge:l mozflcd sc caractcrrTae7r1 frin r-tln Drrjl',.tnil unlaliisnt.
e pLLlca conrparatil crl lcgilc rllor poporre din epcL.x !.sir,.:cii\,r ii(.t_,iiicf! Irrif
ln coIil prcscripliilc salo cauh sii r protciczc pc s,raci, irr sri.rjti si ntai lles Fe
vadulc sr orir$i. ofelinclLr le o rnif i l.] lrotcctje s.rciallr (ie\ired 12 22)
,\stfel. pr-in I-cgc. crcdinciosirl israelii .ra iirLILinlet si ilrirLc drclrirre;r
ra sa dc dil,inA r^n ocrotir.a categoriilor socialc nrai qfs ;rnrir)ri1. rt).)urer(nrrnlrf l
eirl nici 10.lil) lrnprertrl:t cu celei,rhe catcqorrr socirlc d.lr\xr1r.1iate Lle solillai. !t
iliala, r radu!,cle erau inclLrse la osfct.lc slcnii.rirl. (D.:,,rr{x or rorr (il t4,29) .lrn
\'ridu! a Tccruiclilc anulrLr al lreilea. 1'rin uflrarc- qiiir pcnhir (inra.r. \:i(lu!e. orlliilr
si slrarnr fu esle o iroutate a tirnpuiilor rriodarrr I-l l1Polri\,i. lili1]rti
90 Pr. Prot Ilr. Peire SEIIEN

norll1r Jr lr'ebLr .i1 \e cJracleri/e7( pn tr-o nlar con<ccvcnta nunere in

plaotica a poruncilor sc ptu stice. Mesele la care crau hr;nili cei saraci -
asa numitele ,,ospelc alc saracilor" se organizau in special cu prilejul st:bit cl binr
unor silbatori rnari, in cursul anului (Deuteronomul 16.1I; 24,17). Tol llare rlura
penlrLr a veni in sprijinul celor saraci, Legca mai prcvcdea ca, dupi sece- eccca, tinar
rarea recoltei, ccea ce rimanea nes[ans, pe ogor (2,1,17) sau in pomii a\,ca cil nl
fiuctileri (2,1.19-21), sa rcvina vaduvelor. o 'anilor. slriiir'rilor Si sa.acilor. numele inrt
Tot penll.l.r aceasta catcgorie sociala, Legea mai prcvcdca ca, in caz de cunrcizic ir
imprumut, sai nu se ja zilog (24,l,1).
Starea deplorabila in carc putcau ajunge unele vaduve (l Rcgi 17,12) u lrasii tce
si in care au ajuns, in perioadeLe de rnarc decadentd morali, i-a deteminat
de profeli sa le ia aparalca in fata unei societiti din ce ir ce mai coruptc. pol-unccstc
care nu mai respecta poruncilc Lcgii cc prevedea anumite nonne de pro- teasca. in z
tclarc a acesbra (lsaia 1,17; leremia 7,6; 22,1; Maleahi 3.5). Lipsa de copilului ir
respcct si ncprotejarea liduvelor este comparata cu un abandon a1 poporului .10.2.1: l5.l
luj Isracl de cdtre lahve (lsaia 54,4). Atunci cand vadrLva nu sc prostrtua 16.15: Il,l
(Faccrca 38,14) sau nu accep!?l sa lliiasclr in concubinaj, nu-i r.imanea ir, c.r,r,
altccva de ficut decit si-si caute refugiul ]a templnl sl'ant (Psalmul 65.6; ilcssn punl
145.6; Luca 2). rYea legalLr
Clu toate inconvenientele sociale care o alactau pe t'emcia israeliti, un Porrele arh
lucru nu trebuie trccut cu vederea, si anrLme ca. in thmilie, ea se bucura de
o cinstc deosebiti, nrai intii din paftea sotului- car-e adesea o asculta si o pra lLri. nun
prcluia ca pe un egal (l Samuel I,4 8i ll l{egi 4.8-2,1) si apoi din padea celu i ce lp
copirlor. care-i datorau ascultare. Ce asa stateau lucrurile, o dovedeste
cattca Pildelor-carc o aprecrazi pe femeia viftuoas,l si buna gospodina, fe- .i r doh,jn,
riclndu-l pe bar-batlrl carc a aflat o astt'cl de tovarita dl: viali (31.1G31). Car farinri dal.lc

dcsprc rolul major al t'emeii in f'amilia israelitd. profeiul lsaia. pentru a L121dcau nLlil
ilustra marca milostivire a lui Dumnezeu titi de israeliti, foloseste corn- prcccndii ra
paralia iubirii i1^terne: Odrc fe leid uild pe prLtn. ei Si de rodul ptinte ltrc intc[-sLl
cehri ei n-ore ea milti) Chidr cintl eo il t,a Ltita, ELt t1u te vai Ltita pe tine,
zicc Donrnul (,19,15). Atitudinca lui Dumnezcu fat?i de lsrael este. prin valorcilzli n
urn,arc. asenrenea celei a unci mame si intacndi cd o nant| Domntrl nu echir alentu
poatc sti-l uite pe copilll S{:iu. ial a cLrnoa
Llrirturia f).
Nlr$terea, cre$terca s-i educarea copiilor in familia israelitl
In pcrjoada vcchi-testanlcntar:i la carc nc rcfirirn, f'anrilia i5i implinca
rostul crcscend copii cal maj runerosi. Clopili crau, in opinia Psalmrstului rffrli (12.j
si. de lapt. a intregii socieali a vrelnii, o dolada evidenli a iubirii lui Durn-
incep
]lezea'- lreneio ld cu o |ie ro.lito.lre in hlurile casei tu|e,./iii ttii ca i.lte cLiului 'fcsr
 lrhroLori. blblici arluahlalo lll

ere tn
iraci vantu olnl. &tl ('t: t( lenk le ,Drrrrrl1 (l'salmul 127.1-4). Un setrn cleo
rilejul scbil billcclrvinarii di\inc asrDra unci ltrnilii era nastcrca urtui cit ntai
^lnurniir de copii dc parte birbatcasca (Iaccrca 19,11; 10.2:1). De
). Tot marc
sece- accca. tinarra cisliloriii corrsidcra cal esle o cinslc dcos.biLr pcnifu sine a
pomii iirca cit nlai multi copii (Facc.ca 2,+.60; I{ut 4,1.1). Copilului i sc dridea
lcilor. nunlelc inrcdrat dupi naltere. iar in ziua 3 opla cft circumcis A.tul cir
raz de cunrcizic a ft)sr inslitLLjl dc DunrrrczcLl. ca urdturic x lcg:irnir)lulLli illchciat
(-.\.ll,3ll'.. i'rr r,i... ir.....r :'.. I/ Ir'l'.1.1,.i']i r,(.1.i .1.',.',
t7,12) u rasii accsluia (Facerea 1l-5-10), ca lrn scmn !,tzut ca loli urmasir lui
'minat ,\vraarr vor ti bcneficia|i ai legauriitului.Vorbil cu Morsc, Durrrrczcu ii
rupte, ponnlccslc savilsirea ao lui circunrcjzici la toti prLrncii dc pxrlc barbe-
c pro- icasc.i, ir ziua a opta de la nrstere (l-cviticul 12.2 3). \Lrlnele sc dadca
)sa de copilului indaE dLlla nastcre. cle obicei dc c,ltrc nlaltl,r (l'ilcerea l9.ll;
orului i0.1.1:35,18: I SanrrLcl l.l0), in cazuri mli Iarc dc catre tata (l:ccxca
)stitLLa 16.15: I7,l9i Iesir.a 2,22).
nanea ir conccplia israeliu, a!Lr)rclc cre iegitl do pcrsoxrla circ I fulla,
65,6; lucesta plLtand cxprilna corrpor lanterrtul indiviclulLrr (l Sanucl 2,5.25), sau
i\ca lcgiltLlfi cu vreo rrisiunc dc indeplinit (Judeaalori 61. La lolte po
ta, un poarclc arhaice. numele dclinca csenta rrnui luct u. iar a nur'ni ceva sau fc
]ra de cire\a r^nscmrla a cunoasle si a il\'ca, frin u|lrare. si o ilrltrnlili] plttcre asll
:a iii o pra lui. numclc IeprezeDtand uneori caractcrul sau aviud in vcdcrc dcstirtUl
lartea cellri cc-l pufia. NLIrele putea sa 1la inspiret de r,r'eo irrtprcjurarc spccialii
)dl]ste iD clre se nastcr copilLll Eva il nunleslc pa inleiul sau nascLrl {:'al , pcntl'u
1., fe- ci a rlobinrlit Lm ilu (Lracerea 4.1:29.121 10,14:15,16 lE). Dacal ur)u
prriulidLidciLr colriilor nLrrc care si exprinrc Lln.lc aspccte liricc. allrr lc
). Ca!
ltru a dadeau nunrc dc plantc salr de anirralc. dorirrd. inir-un fil. ca numclc sit
com- p|cceadd realiztrilc de viitor a[e celui ca-l poafta. Astiel. nLrmelc [)cbor'a
t)nte- arc inlelcsLrl dc intr'cprinzabarc si htrnica, ca o alhini. Sc cousiclerit cli ccl
ce nLr er'e LLn runrc nici ru cxista (f.cclcsiast 6,10) satt- dllca exislil. nll
,p n \rlorearl nllnic (lov i0.3) I'olrivit cartu Frccrea.adu un nutrc ctrir.a cste
echivalenlul lui ..a tece si c\isle" sau chiir..a stiipani pcsle" (2.1t); l,l(l).
iar a cunoaslc nlDrclc clriva inselrDa a avaa o putcre aslrprx lui. l)ltprl
rrirllnia DculcrononlrLlLri. in lernplul slinl locuir insLrsi nLrmele lLrr IJrLlll
nezeu Lu locul pc curc lvr ttlcgc Dontnttl I)utnnt:r:ttl *tsrrtr r{itt trttttt
)linea set intiilr\,t)osltc,cts(1 ,\i punotunclr SLttt t1.\LtPtd lui, ttl \\']riri \'l ttt'
stului ..]t{rri (12.5).
Dum- in ce privcstc cr-csrerea si educrtia aopiilor. Slinte Scripturli a Vc'
chiLllui I'estarrcnl cuprindc uLrmeroase Lrdsitic pri\ ind rnodul- dar llroi alas
 92 1,. Pr.il ll.. P.t.e SEtrIEN

scopLrl educatici tinerei generatii. Vcchiul 'festament cstc o cane prin cx-
cclenti educativi si c\ident ca una dintre preocuparile rrajore ale isra-
elililor era accca de a-i inviita pc copii Dai intal Lcgea lui Dunrnczcu.
Asllal. ,iiaca rranrci ii revenea datoria de a-i educa mai iulai pe copii.
primele elenrente dc cducatie elau celc dc rnorala (Pilde 1.8: 6,20). Ade,
sca se ulilizau mctodc coercitive in instnlirea copiilor si sc lbloseau. fir.i (Dcutcron
mena.jamentc. batul sau chiar bicilll (Pilde 13.2,1:22.15: 29,15i Deutcro- isracliti ir
rrol1rul 3,5). Centrul educatiei israclitc il constituia dcci ansa[rblul po- oopilul ni(
runcilor divinc transnrise prin N4oisc. dar care nu treLtuialr insLlsitc doar
teorctic- (lesirea lO). l,2.26: ll.8; Dcurcrono ul ,1.9; (r.71 32.7). ci mai
alcs i:nplinite. Chiar din plimii ani al copi)iriet. mantcls rveau o marc si legi pe
rAspundere r'n educarca copiilor. ra6l intc enind lnlllt mai lAr.ziu. dar atet
urul. cit si celAlalt catutau si dea odraslclor lor- o prcfundai educatie rc- Egip!" (.6..
ligios-moraid. cu scopul de a facc din ei niste convinsj implinirori ai po- 'Iatal
tuncilor durnnezeiesti dcscoperite lui Moisc pc Sinai. Din accsi rnotiv se si exemplul
puteau numi. pe bunii drcptalc..,Ilii lui Du,nnczeu". Acest apelativ scoatc vintcle in
ii evidentar raporlul strans care se stabilcstc ilttre credincios si divinitatc. Vazand lc
i)rin urrnare. scopul nrajor al edLlcaticr la vechii evrci caa. pe de o parte_ mod tircs(
invilarea Legii divine. iar pe de alta partc. sLrpunerea t'ata de accasti Lcge, toatc accsl
in sensul aplicarii ei in viat& de zi cu zi. Primul si cel mai cllcient t'actor intrcbarca
cducatiLnlal a fosr casa p,lrintcasca- ldtalsi lnama Ijind cci diilrii dasciili ai socieratii.
copiilor. N,lcnirea pdlintelui de a se prcocltpa de eclucatia odraslclor o Domlul I
adc\ercste insasi cdrtea Faccrea, care jusrillca. intr lllt 1el, chemarca lut cll 10ata fii
Avraarr ciind zice: L drlt ales cti.t.i hrete pe.liii si casd sd dLtpii \iue ii Rolul
Ltmble fu calea Do t lllli si sd./icd juLlcuta ti drcptute (18,19). in per.i- apelativul
oada la carc .e referim. totl Dlelnbrii fafiiliei erau strins uniti in .lurul era numit r

per-soanci dominante a taului. Asa curn am viizut, mcnirea ntaiora a pirrn sanctuarc
tilor era. pe lintii aceea dc a cont bui la per.petuarca neanlulur. si aceea de cintindu i
a-i in\'al!a pc copii reiigia adcvirata. dc a-i apita cu slrasnicic dc orice lii chiaL la
inllucnti str.iina negativi. indeosebi dc cele 7 neantut.i canaanccnce (hetei. sai prcotul
gherghesci. irmorei, canaanei. ferczci. hevei si icbusei). intrucil acestca Icholada (.
crnu !estite pc ttu irnoralitarea lor. instituliilc
Prin toata acrivitatea cotldiana. in calitatea sa dc cap de lamilie. tatil scop ibnn
sc simlea dircct riispurzitor inaintea Iui l)umnezell pcnru casnicii sij. si de de Dumne
aceca folosca orice pri1cl pentru a-i invaita pe fiii sai desprc Durlnezcul Tester
shanrosilor. Prin unnarc, aproape toatii activltatea colidranil trcbuja va lo- prin excel
ritlcal-:i asemani unei opoftuniliti de a trnnslnitc fiilor iD\elatllra, penux a sc decurge di
conlomra intoclnai cuvinrclor'lui \4olse car-e zicc:,4sculto t.e-aek l)nmntl cdlrca pc c
I)untnt::etrl not'trtt estc singuntl Dontn. Sa1 itbcsti pe Domnul Dutnne.otl prlnrii ari
 Arh.ologia bibli.a nr lrtxelir.L. gii

tdu, di1 toLtti inintu td. li11 tal sulletul t.iu si din ladl.i putetetl 1.1. Cu
sra- rintele dcestea, pe cdrc 1i le spun eu {tsf.iai, sti Le di i1 intfio to si il
aeu. suldLll tuLt. S,a le sid.lsti in lii tui si sLi rol beii de ele cAnl sL.L in ca3(1 to
pii. cind ntergi pe cale. clind le culci si cAtd ft v:r.tli. Sti le legi cd semn la
.cle finti si sti le di ca l)c o ttlblilii pe li' ntea fd- Sa le .;crii pe usorii casei tal,:
fiL't (Deutcronomul 6,4-9). Itshrirca in respeotlrl lata de DumncTcu i)r thniilia
lsraelita incepea deci dc lbartc timpuriLr. aproapc chinr-drn clipa in care
po' copilul nici nLr curlostea scm ificalia Si rostul scielir Poruncllor in aoele
oar ,1.r:rEol si aplicarea aceslora pe rocul usii. De aceea. adauga: hr dr te va
nai ittreha in t,iitur fiul fuu ti trL:i.c -,(:e insedntn a.e\te porun(i. holdtdrl
$i legi pe cdre ri le a dat Donnul Dunne:eul w.tttu)", sti-i :pui liului
rtat kiu. ,,,1 1.):t rabi la lrtDTton it Egipl \i Donnul Du ttpzeu n.-a scos din
l-c- Esipl' (6,20 2ti.
po- Tatai avea obligalia dc a i inv,lta pe copiji sai Lcgca, mai intii pl1t]
esi cxcrnplul personal si, dupa accea. prin invatifurr. Faptclc deci preced cu_
rate vintcle r'n edu{-dtia lsraclitar. tcoria nu cia altceva decat unnarca practicii.
rtc. Vizand lcgatura de lllaclerii de pc hratLrl $i capul taleloi sau, is1 punca, in
rle, mod llrcsc. intrebarea: Ce laci? Cc rost au aoestea:r Ce inscnlliatatc eu
gc, toatc acestea? Prin ltlul parintclur dc a se comporld. proloca. intr-un t'el,
rtor inh-ebarea fiului, cLr scopul vadit da x-i transnrite ideea 0i eite o datoric ir
ial socicritii, in ansamblul silu, si alpoi a ticcirui indivrcl irt parte, t-1. rLlbl pc
to Domnul Dunrnezcu din tot sufletul si din ioala vrrtutca. adrcal nefitamic.
lui cr toal. iji.ta
I{olul major cc rcvcn.e tat,lui in lrdlrcatia flllor s,i1 lransparc chiar din
:ri apelativul det preotlLlui, care avca si rrlsrunea de a inviilll. AsLtil. ac.sle
rul era n.om-t tdtdl (db) lhLdccatorl I7,1()i 18.19) I'aiil isiducea adclca liul la
in sanctuare (l Saniuel 1..1) sau la tcrnplul din leflrstlim, unilc tinarul euzca
de cantandu-sc Psalnlii Siparticlpa cl insu.!i la cLrlt. l'iriniiioLr stdre isi dalr1c:[r
ice ili chier la un cdLrcalor. Astlal, tenlirxl Semuel a lost incredinlat dc pilriltlii
tei. ,ar prcvlJ.rlr ll ,' \:rrnu<l 2.1 - l,.lrr '.:. e l. J .r l.'.r r'..'rr. .1 .'i.'J,
tea lehoiada (I\r Regi 12,2). De 1apt. nu mai templul. dnr .lt-rr{rap. torit.
institutiilc vechi leslamenlrrc rccomandate poporului isra.l avcau drepi
rlil scop lbnnalca unul popor emillameDie rc]igios. cairuia si_i lie propril] liicil
de de Dumnezeu siimplinirea voii Sale slintc.
elrl Testamentul Veohi. mai ou seanfi p]-illlclc cillci cilli. au rLn corllillllt
lo prin excelenla educativ. E.lucdtir in splrihtl cAlti]or vechilestarncntere
dccurge din ansamblul porLlncilor revelate dc l)ulrnezeu lnsusi. 1'entrLl rl I
cduca pe copil in spiritul obsen'irii Legii slilltc. acesta era deprirs clliar din
prirnii ani cU leotllra tcxiului sfint si chiiu-cu ncntorarex rtDor para!:ralc
!t1 l,l P..tl I)r' Pctr. SliNIIi\

1llai importallle din Legc. Lland copilul aJungea ia rArsr.i dc l2 anr..ra trebuia d
deja lonlat in alc Legii. in scnsul ci se consideru cle acunl ca instruirca sr elau crei
in Torah lahva era completa si suficien(i sii I ajlric s.l cu-.oesca l-csca sr. insusirea
bLneinteles. si o !i pi'rzeasca. Numai clu)sclind si ilnplinind t,cgca Dornnu- profunde
lui, larllrrLrl evreu cra lccl losclrt drepl un 1iu a) Le-lii sr. indircct, un lirl r// inalri tin
,/l /yr/el, cirui tocnlai in aocsl scop i sc diduse accastii Lcgc. deosebit
Carteit L)cttet okont nc dat o oarccal'c lalmurir-c aslrpra lnodullll ir car'a Legea sf
piuintii trebLriau si i invetc pc copiii lor f'rica dc Dur)lnc,,cLr: (i/r,l/r/(,/.1 picanrl d
.r..rl?r/ adicai ponrncilc divinc .\ai h \tu|esti in liii tLti \i \d \11'b.:li dc
elc(tittdse:i i cdsa td,cAnl tllctgi lcLdLe (Atil t(rLtkili ctitil tc.tt:oli.
,\a lc legi ca scntn lq ntind ti \Li le 4i ca o tahliu pt: /nnted u (6.(t F)-
Prinl
Clind tet.il .ra convins cli fiul sau poarc intclcgc cc iiseamuri Pot-uncilc ceea ce
divinc. ii fira accstuia tihcrcriilc pc bral (ca si nu sc uite c.] LclleiL tfebule aceea de
si irnplinita) Si pe ll-Lmle (peDllu a sLrgem ca Lelea h-ehuie nrclnorati). de peste
Cutia cu filactelii cra llxata pc bmtlll stang i. asa lcl incil. xlLtnci cind pentru a
blatul era indoit saLr clind rneinilc cla imprcunatc Ia ntgacjlule. cutra cLl elogiul F
lilactcrii acopelca toracele. in drcptul inimii. ar.ltind. pnn tceilstll, cil tinerele i
Legca trebLriu iLrbitii din toarai inima sr, dcsigur. illtplinili. torsul $i
Asa culr am vilzut la inccpul- por'uncile sc adrcsalt in l)rilrLll riind stlument
bdrtatilor, cLr indenmLrl dc a se preociLpa de educatia liilor lor'. Desigur. nu in af
l,ebLrie sa inlelcsenl cri educatia sc lirrlta doar la insLLsirca regulilol de poruluiil
bunil conviclLrirc social-rrorala. Preocuparel majort a plirintcllli cre si acccti cultului i
, r.r . tlcr'rirdc T. lr"r c., r"u ri,, J:. i.irnp .'- r ,. Irr]1ji'('J rL-r '.r.'r i.l
cd(ii Le\
timpul scdcrii nl Fgipl. liii lui lsrael au deprins de la criftenr LrDele rre fies/inte I
selii. iaI dup?r stebilirca in pamiintol l:rgtdL nlei. ntcscriilc. dcprinsc irl lodte leg,
Egipt sau (lc popoarele cu care venisem in contact. sc tlanslnltcru dln lil[i
mai apari
in tiu Asllcl. se slie cu certitudinc car arlulnitc iurilii cxcelaLr in nteste tionatd d(
slrgUl plclucriirii lcnrnLrlui (l Cronici4.l:l) sau a visonLrlrrr (l Cronict ,1.21).
telegea. (
irxistlru. de aserncrcir. corporatii de mesteri olaD. cerc sc parc ca acti\nu neglijarei
chiaI ia curtca regelLLi (l t-lronici.1.23). Buzele pt
Copilul trebuia deprins clin p|imii ari dc !iatli cu o comporture rc cdci el es
ligios-nrorela car-c sii coresprindi e\lgcutclor Lcgiit D(prin(lr pc tiiti|-.1
drept si p
Itt)'ltt'(ll pt uo'c lk bttie s o ail)ti, tltiur tinl w ittbutritlt ttu sa |u tl)utL gdnatxul
tlt lu (a (Plldc 22.6). 'ld ir spiritul unci trlnrc cresleri. raril cra rcspo|, regclui k
sabil si de oonlr'uctarea c,lsatoriilor ljilor siii (lacerea 24.:+) si tot.l inloa-
fost react
mce actclc dc c|isalorie pent|Lr tlicc. D.sirur ca nici educirliir lctclor nLr crit
teniile sa
ncglilata. dar c.rrlile slirte \'(n-hcsc nrai putin derpre aceasta. dcoarccc rolul
maior in larnilie il itrea barbarLrl. carc nu ell! uu nunlxi txtal. ci si starptin tLl
l'alrlilici si, prin ullrirre. a\.ca euioritltc sLtpretlli si rcspolsarbilitute. Ll
 Arheologia bibhca in actlaliiate 95

trebuia dcci sd raspundd 9i de membrii familiei sale. De aceea, mai ales flii
crau crescuti in spiritul respec6rii cu strictete a tiaditiei comunititii si ilr
si. insusirea intelepciunii. La randul lor, fetele erau cducate lot in duhul
profundei credintc in Dumnezeu, al respectdiii Legii care propovaduia o
inalti tinuti morala $i un profund umanism. Mai presus de toate, un accent
deosebit se punea pc conduita morald ireprosabild a tinerilor. Astfel,
atc Lcgea sfintcniei interzicea tatalui israeiit sd-i pennita fiicei sale sa cada in
pacatul desfraului: S.i rru necinste|ti peliica ta, ingaidui du-i sd lilcd desrt'd
nare, cd sd nu |;e desfrdneze pdmdnhtl si ca sd nu se umple PdtnAntul le
stri c.ic iutle (Le'rrtic'Jl 19 .29).
8). P ntre alte indeletniciri, tanara israeliti trebuia sa-si insuscasca tot
rile ceea ce tinea de o buna solie Si mama. O indelctnicire deosebih era si
aceea de a sti sd-$i pregateascd loouinfa pent marile slrbatori religioase
lri ).
dc peste an. Ele erau invatate si care era inscmnatatea datinilor stdrnosesti,
inrl pentru a fi capabilc, la rendul lor, sa insffuiasca tanara generalie. Din
clogiul pe care ir1tcleptul il lacc femeii (Pilde 31,10-31), reiese clar ca
cii tinerele israelite era doprinse si cu unele indelctnici practice ca tesutul.
torsul qi preJucrarea inului, lratarea unor boli sau chiar folosirea unor in_
ind strumente muzicale ([ Samuel 18,6).
llLl in afard de pdrinli, un rol deteminant in educarea religios-moiala a po-
dc poruluiil avoau preotii si levilii. Ei trebuiau sd tle nu numai indepliritorii
cultului impus de voia divini, dar ii invaEtorii rcligiosi ai naliunii. Potrivit
in ca(ii Levitic, menirea preoiilor era aceea de o deosebi cele sfinte de cele
neslinte Si cele curale de cele nccLo ate, si ca s.i-i invale pe liii lui lsrael
I i11
toate legile pe cdre le-a ponlncit lot Danm l p/itr Moise ( l0,l 0- 1 1). Nu-
Lntll mai apaaent functia cducationala a preotilor si a levitilor nu era clar mcn-
iionati dc toate cadiie Sltntei ScriPtu ; in realitate instr aceasla sc subin-
|). telegea. O subliniazl in mod expres profetii. Astl-el, Malealli, cand muslr;
\ arl neglijarea acestei laturi extrem de importante a slujirii Preotestj, zice:
Buzele preottllLti tor paizi $liinta Si din gu'a hti se va cerc intelepciunea,
ctici el este salli Dofinului Sa|aot. Dar toi tali indePtirlat de drunlltl .el
yot ,:!t1
drct,t 'i pe n.ttti i .1Ii lraut lt .e 7,'rt, nea',tt dc ltt Leg.. 't'1.ot l,
gamonrul V.t,, tt tcvi {2.-_8,. irl 1'crioed.r rcnJslerii nllionalc (lin llnlnul
rcgelui Iosafa! (873-848), functia inviFtorcasca a prcotilor $i leviiilor a
ioc- fost reacualizate. Astfel, acest rege a trimis o datd cu ceteva diitrc cape-
tcniile salc 5i pe levilii Semaio, Netania, Zebadia, Asdel, Semi-ranot
olLrl Ionafdn. A.lonie, Tobie, Tob-Adonie, iar dintre preoti pe Eliwnt si pe
nal Ioram- Acestia ctu invilat in ludeea, avdnd cu ei cartea Legii Dannuhti; st a
LI cutreierat loate cetutile lL luda 5i aLt iNtilat poporul (ll Crontci 11,E-9).
 llri pr. pml Ll. t1t,! SLIE\
1)rcotr fLr irlriltaLl alLce\a dcci! \oia lur l)LurllcTcu. ilxata r'u sclis il
ciir-Lilc Iasirea. Levjtic. \Lrrrcrii si DiLLtcrorLont. \ritneroasclc ptevcclcri
nslrpla 1e
ed criivc expusc srrb lil'rtri dc poflrnct ila luj DrnllnczeI crau ]antLrritc dc
'-. .i. .rr . .'n ,\ t. .,. ..t, !. 'ut..J. .. t.. .tr. ,.,1..,. Lr,l r,. .r rri.r i .., 11,22:31
poporLllri SaLr pc pr.rleti. ca !a I inl.cic si1 tcspcclc Legca )LLi Nloisc
ascultaili
castir JU :i\,lLt o covltlsrNltrc irlluenia cduclti!,i asLl[a oo]ttal]tporanilor
|ot. )sprul t& l!i.it.t1u ltu.Ut de ?i tLtnti.at. .tciiderilor motult, dle isrdt,li II ltegi 4
tih, le la .ci ) ti de sus pint lLt cri kti lc io!: t1- pt.tttt.fi tt.o]l.tlu.t it Lipsr
coadamn
utit:t|tate nttnutrlt, lc crlarzr,t, (a sc \cdca Pf frrLrf. L(1. ComaD. Fluarr
.t.:!Ltt iubitLi Lit oiti eti ut \?irit ulitutt.Lt P.th.ittLL.i).
10.1): Der
!llrlLrrile
Edur,lrea copiilor it1 spiritul rc:;pe(tuiui pentru pirinti
iLrc,rp.irrd cLL ccl. crnci calrti a e lui NJoise !i st':irsrrd cu prolaLii. ilt-
baltrinii o
rl.rnn rilc sito dlLtzill!.la reslaatul pe c:i.a aopiii il datorcaTa parinliior
surll ii)a,ite nunlcroase. ln ciLrda fil[nllLti ca. ill pcrrotda lir caae ne rcl'ctim.
1i,20), .rr
cazul de l
irnr.;:1xpir-ca tai elesinrolul de sLlpus: trirbatului siu, ca lhcea obicaLul
un.1 aIlSLl .lco!ciIl. din p:Lrtea birrbatLLluL sr ii copiilor. pcrlt-Lt 11lenir-aa ei
c:l in caz
Lie s.,1ir !i trr -Ii. Asll'cl. daci solLtl hce|. ncori. L!n biIcr[eritrt clo!, r
.ludecata
bLrnalLrl d
I..rcri \rr(uouse (irrlde -11.l0,j I ) si i-ri il]dtL[ra si iiti sir;t respecte nrar'ra
jLrdccata i
(|ildc 1.3: 6.10. ll.:2.:5), Dorutlca fle.iLjo!nluj esr. cat!,qot-icr in a
r,...r iri ...:.::_t irr un
t. .-J _..,. .. deapsr er
,tdnu tl. cu.\r,Jl lic 1)ir. ti st1 j!..tit.\ti a)| ,utl!i pe !)i:inAtrtLti t)e L:t).a
Drtnnri Dqntnt,:t:|l itit!.t-l \).t .i.! ti| fiesir.e 2{l l:l []nii excgctj inler telllulLli,
pedcpsit.
n' .'. .:r .' I'. '... :rt\".ror.. i.\..,. \... ri .r"c.r
.le la par ir
rrr1),)ilor ilc il-si l|sculta pnLrtii_ cccit ce ar liniitlt porolcu [a o perioadl
Doar iu p
llrci.L urcii .ld tintp Daii ililtri daiinr h avrci .a. il caz da alecl]s. nratal
ir\ijraa ra ritirci ill l'iul ccl mer \irsillic. a\tdent cil lorunce se ret'cri si lu rcspectati
.rl-.iig:rtir acr;tLLa.lc a-ii inr.tin.: LlLrrn.l pijntl-Lr tot restul \ietit. altlal l..tcrLrne pl

i rLrLrc:i 1r-ai 1_l alt.a\e !le.at !l irr.rrii tcol.lc. \rci pe deparle nu poalc Il
',ir,rbu li. o rliLilditrr- pLn etccli\,ar. c: r1c,-irt spt.tjin.lai.l.jxl cotlcrcl dalot.at
ilNrirl',ilLrr ir1 vals* !r llcllLitoraii in virurcil pl).u11.iia sascadcci copjlt clt
xdrritrata liiia de IjLr nezall lrehtinLt s:i E rsrgrrre h[1nr neccsira sj
i 1:blacrll]]irilei pen|1] iolIcstul\lct|. tai l,r n.cr:erca cli. aceasta \,iati sd se
i r tiiitrsclr ilc o innto.]ttiiiltlLrc dcccnlli. (]a1 a,ri trcL)llie itltel.:asa Donrn.a deazd si f
iic [rer lus. ]ticsc chr din tro\ ct!:le Dc carf le ilil Jalul fiului saLr: 1iar1e, l.l7: Ierer
;t)nrl voLntttti rl ,ta ingt.1)t1t \i \1 ]1u !)tiiri!t::iti p. Dlit tu tn_ (in:!(.\tt) o itl IniPoI
lniii!:iiLl. ritlti tullt. ltl ((, i l)lirt.! s1 .itl t)l i pt.it.iltlti?nt 4nurLtilni! drn cartea
.lrltt ti antirtr. litlr. tu cn t it4tt/]int tDlltc t)trntjtii l)(rtttlt tLtle L:tjnl te u rcsl:reclaIc
gea dupa
l)rrta! tn jr!t1tL.t: Si rti,l tu \tl t nn *. ij!1.)Di lin:!.t t)titlc. i .t.eldsi
lilrcle 1e\'
 Arhrologii blirli*l li .clu.l lale 9 t-

rs t
nrt)tint ('lobit,1.3 4). Caftilc didectice. in sp.clill. insislar Jbarte mrrlt
rderi
asupra rcspcctLLiui pc carc liri il dalorexzi namci (l'ilde 19.26; 20.20:
21.22; l(1.17; irtclcpciunca lur lisus Sjrah 3.1-16) Desi rrai rarc, ullele
rilca
tcxtc scripturisticc nc prcziiltrr \teti de ialniLie lll cxae lerreia este iublli si
risc.
ascultata dc sotul sau, care o trateazi ua pe un egal (l Sanluel l,,l .!.2221i
iilor II l{egi 4,8 24).
Lipsa cle respeot late dc parrintr cra rn paicirt 1ba1tc !Ii1v si, ca L Dl:r.c.
conclarrnabil din puoct dc redcrc legal. As11!1, .e1 c. \,d g]'ti de iit pe
ltliil u tult pL nttnta sa. ucela si lie ot)tordt (lesirea 2l.l7i Le\,iticul
20.9; I)eulcroionlul 27,16: l'ilde:0.:0). (land un liu cra ncrccc|tiv la
sji1lLrile tatatlui sau ale mamci salc. atunci parrintii il pLltcaLr ducc l.L
balrarnii cctilli (Judec.itori). zicind: .,1cc.tl liu dl tlo.tt u cste t'iu:ii ntu';t Lt['
ln-
tailat, nu asculli dt LLt\,tinlul trottt- :t est /./r'orr.il b.rr1 (DeLtlerononLrl
Lilor '.)',,..rr.. .. Jr dc..i ..,( 11.1(..cr".r rr.l<. ,r..1.,rr" ..rc I r '.-,r " i,
rinr.
cazul dc lala. llul raiu era ucis cu pietre. fir,1 a mai 1l a diat vrcun nraltor'.
ciul
j.r ei
ca ln cazul allor abateri rra!,c. (h toata autoritatcn capului d. linniho.
tLrdccata sc ticca dc batr'.inij ceElii. in lilrplrl legeiL Daricl. ciutcl rri
)gi!L
Lrunalul de batrani hotara pcdcapsa cu rnoartct. se putciL lace rpel si la
llltit jLrdccata rcgclui ca la o iDstir]ltai sLrpremi (1 l{egl 3,16 2ll).
In ul)ele tc\re, in Ioc. de sal lie ontorit sc zicc .\i1 lfu blattu)id1. Pc
deapsa era insi acecasi. dcoarcce cird cinc!'a sarl ceva era -cortit bles
lcmllhu. ioscnnra ca lrebuia sa lle distrus rlefrnitiv. f)e aselllenca- cre
pedepsit cu moartca si ccl cc-si lolea parintir (lesirea 21,15). ia| cel ce lura
ilca
dc la par'll1tii sari err aserl1inat cu fi-rcatorul dc rclc (ralhaiul) (Pilde 2S.2-l).
ada
L)oa in perioadelc dc cxtr-cnla dccadenli Dlorala a souielatii nu mai erau
ralli
r.spcctlrLi cum sc so\ ine parintii. Acceslll starc Llc lucrur'i {) c(nrstat,l cll anla-
ilx raciure proltlul N{ih.'ill. calrd Ticc: Lliitile h|sutt gdti tu sutirse4scu
tl'e1
]dul' tiipclenio terc durut'i judc.Litarul cere plata )ji cel t)tdre guiit\te
:il l pii pa/ia snllLtului !ti1t. Cel t i b D li re ei e.^te ca un tpi]i c(l t .ti
nal
.ihstit dinlr( ei estc ntdi ttrucaungorlde tl1a]'.ici i-- leciorrl le/Ailtfipc
a'Lt
tLtliilstiu .\i liira te \(octLd itnpotrit'a nt|net s,1le, idt LlLtsnttnu antul is lnt
isi ((i lin cas(t /l1i (7.1 :1.6). T{n p.ntru oblisrria rcspcciairii p.ui.tilor plc
deazi si ploletii mari. cind iau apararca vadu\elr)r sj a orlarilor (lsai.1
lcil
I .17: lcrcmja 7.ar; 22.1).
Imponenta rcspcctu!-ii porLncii cle a-t cinstt pc pirinti o iDteleg.n] rlilr
din cartea Ielrtic (19.3). oare pure fe acelasi pla. cinstrr-ca piirintilor cu
[cspcctalca zilclor de srbat Ori. se stie bine ci inca]carca sabetlllui ilr'a
gea dup:i siDe, in r11od uutolrat. pcclcapsa cu moarlcr {Ia!il-ca ll.l5)
[-ine]e texte fac si a.lalrgiri suplinlentxr.. reccmandiind cinslrfer! l,r-inlrlcr
 Pr P]rl Dr P.r.. SEIU\

l\1alc'rhi 1.6) si ascultarca lata dc ci chlar si atunci cend aLr ajLrns in varsli Isri
(l']ilde 23.22).
Porunca c1c a-i cinsti pe fiirinli nll se redLrcer nici pe departe doar la
aspcctul pul social. ci uvoa si o dinrensiune religioash. Aceasta rezulti cn
ccrtitudinc chial din Lrtjlizlrea accluiasi cu\ litlt. trdvd1. a cinsti. penlru a dc-
c\irrima si adorltia pe cerc cr-cdinciosul isrrelil o drlora lur DumnezcLl pen
(Valenhi 1.6). Dcsr in caflca Lcvrtic sc tblosestc rcrbul.rdr. lnai mult cu
isra
scnsul dc rr.!. k r. (a cirsli cu rcama), si accsta arc o leg,tturii evidenti clr
oin
tearlra de DLlalrcTcu. lJnii cortarrporalri ai textului de mai slls pr-esuplur
isla
chiir cai s-ar sLu.tcra idccn cii parintii sunt considcrati ca nistc reprozenterti
daLi
ai lui Dumnezeu iD e\ercilrrea uulorilLlrii lor lnrri dc ropii, ca unii care
ltttL
sllnt obligiltl sri-i cdLrctr in spiriLul respecl,rrii cu slriclelc a lmdiliilor stri
Lllt I
nrosesli (Psallnul li,l-7). D.cj copiii lrcbrLic sir-i rcspcctc pc parinti ca pe
tor ir
nistc reprczentiLrli lli ]ui L)Lrnrrereu in exercitarea aLrlori[ilii lor. dar ]rai
cu scanrar ir calitaica de rcsponsxbili l'naiutcr .livinitallii de educatid
odraslclor lor. Ditrcila ritspundc|c pc carc o an pirintii fcntr-Lr buna educatie ce li
n tincrci gcneraiii o a ti clar cartea I Sanrllel. carc condamni colnpofta dca
rclr..r .'r..f l: .c .rrr r r.rrr'.".r L r./.'' 'r ]:rcc,. i,'n..:.
relegiLrir-ile cclor-doi lii ei arhiereului ii r^ndepiirlaseri pe israeliti tle lir de.
cinslirca Iui lJurrr)ezeu. i1 lbst lrirllis prallel. ctre I'a nrustrdl pe l]li penlru nisc
llcgliicnra dorcdilar i. buna creslere a celor dor \ia)\)1:i: Pentl-u ce \\.)i in i.
t:ll(1tli ii l)i.:iott e.jertlele Mele si prinoascle illele de piine, pe cLrre le o;tt vcr11
po)un(itLullcntlulo.dsul lllcu,ri /)cnlrut:tlii lei lult loiiiltiidccAl la nici
trlitte, itgtrt5tintlu i t)t ti Lu tauLd pirgu pt4nrului Metr l.';racl? . De ruai
dccco..toli utDto\Lit:u!eiLulrv)t'tilutiloit)tnl tc(t .ilclor lar. Si ialtt u]l no[1
5etfin l)ttitLt line. (:t1tc \e ra petre,::e t:u t:ci cloi fii ai tali, Ol i \i Fi ees. tir rli
un nloi yot ntut i it |ceedti zi \2.79 )4)- si sir
[)aci a-i cinsti pe pan inli cra o pornncil di!'ilra binc conlulata in carlilc
rcchi-lcstrrnenlrre- insernrind. din panca copiilor, a-i irprccia mai alcs cvrte
pcnllLr laplul cd se liicceu triLnsmit,tori ai in!,at2iturilor si t.editillor rcllgi- godr
. . e .. irr.i rJ.: .'r. dr r-,fl c., . .r I ur ..'r 1l. (.. (,r ric(.rr.rr!'. ! r.t.
de a clcste copiii in spiriLlLi unci i|altc litlute morale.
RcspcclLLl Irte de pdrinli crr] si in iltcntia altor popoarc din Anrichitatc. dise
r-rlri Llull slu nrri plllilr irrrudrtc cLr poporul e!reu.
daca
f'ornbaterrr irn,'r lit.rtii dr I cgca l|1o,,:lica
Pt-in cclc zcce p,:rr,rrrr:i. oe pot fi dcnumitc drept colul le etlucatia al D.1:
rcchilor gvrci dat l(, de L)urrnczc!r. sc urntarce tincrca poporlllui Isracl la lic s1
adxpost de irlUuculclc nccltlve alc altor popoare vechi ce se inclulau la impri
idoL si practicarr un cull irncral. l)e aceca. N,{oise le-a poruncit liilol lui dLpar
 r\rhcolosri Lib|.i l,t:nurltrr:r' lll
, al st.r Israel sa au sc'iarudcascd cu cela saptc neamuli canarnl'cnc. Pllllrtl,Ja
accstca i ar ij putllt cor pc.

Ital cu iftocrnai ca si su11clri. ill lTaza credrnler cal trLlpul omLtLui r li)sL cr.at
rlfu a ale DurncTcu. el era consldcrat ccra de rrde prcl. oare nu liebur:1 ctairt
lezcu pcntnr a I alrngc pc aproxpcle sprc pacat (l'ilde '7,10-21). in liLrrrilillc
ull cll rsraclite se eriLa cu orrcc pret des|iiul Ilcsi Sirlnlil S.riprur-al llrl nc d:i nrci
rLa cLt
o infornletie aru prr!,ira l]1 virsta lr clr.1e sc contraelalr caisl'ilorillc. se prrc cll
jupLul
israelitii sc cas:liole!u lr o \iirsta tiille Liagc(ll Astfcl- iiic,-'1c pLLtcau 1i
ntanti
drte r'n cisritoric chiar cu rrlrll irrtratcdcxse ritllliTadill Pilllcl ale \aal('lc
fizic. Asx s-ar c\plica inr-iprLerlatca ttnor limcj israclitc de x rlit\1c friLlla lil
r stli-
ur1 lnoDenr dat (F'accrea 2g.l I i l0.l ). Sc parc c,l ler.lc crall Llalc iu clisal
ca pe
tor-ic dc Ia vilsta dc l2 eni iar baielii, la 1ll. Oricum. virrsta dr 20,1e rlri
LI ]IAi
cra considerala IirJrita cxtrcma. RcgulI corlmnititii de la Qunn'arl pr-, rdea
ucatia
ca ri ilntl -se nu conlrrcl.7. caslltolic nlili irrili1ltc dc I inlplirli Yiista (lc ll)
uca!ic
pofta de uri.
trlrcat Potl'ivil Lruor det. rru prea sigurc ilc catlii llc.gi. carc sc rclcl.L llL dat1|l
dc Ia dc donrnie a regelui si \irsta fiLrlui clrc t succecle irr (rlrtrt..le iIllili
)enhLl nascut. se potle ilcducc. spr. cxenll)lu, cli rcgclc loiakltn s a cilsillol iL ll l6
xr)i. iar Amorl si losia s-nLr cas,l(n'it lll 1.1 an1. Asa sc exp[ica] dc cc inlcl'
venlia pai ntilor era hotdriloara li, prot)ibll. dc cclc nrai nlul1e ori tincrii
nici nu crru consultati. Da| nu erI o rcgulaL lrenoral]al. ciici illr o pc.Loadri
.De mai ti'l]'zie. banlirlul Tobit sij slituicrlc clr fiul sau ((r prr\rrc 1r viitoetca
rol. (Tohit:l-12 ]l)- insir cesatoria i:u Sr,:a s-l illchciel cLL litlaLl ilccstei:l.
liirai r li c.Dsultata si ea ( I obil 1,7-12) ,\dcsea. ti|tlrui ilLrl.rL 5al !c.l.cr.liL
si singur. lh-a a si consultx pirin!ii (Filccrco 26.1'+_15). LllLr accllcil crilll
canile cazriri lnai rar-c. Prin casatoria din hrcrctc ecopiiLor isra.lilii rrrrcautatsi
Li ales cvite rtL [umai ncriL] sLrri de ordin ntoral. dar si socral Lrli|ea prin 1o
religi godn.i a rlnerilor nu prcsufunca dc indiila sr traiLll in co]nlm. illllLiclll t;iis1a
. criia o pcrionda de iinu r'r c:rrc logoduioa rinlina& ir cesll pirilrl.iLscii. l u Lo:tlc
ilccstca. tinara era, dir punct dc lcde|e legel. soiia cellri cu cinc se logo
hitare. ilise prir r'rchcicrca actulur nlalrrtnon al (Deulcro.olnul .:2.21 li) llr
socielalea isrrclita lrici rlrl sc LrLLieiL !or'Lr clc lri!alol dcsfiill irii .i\'rti.'1.
dacii o lina i in prcalnra c,rsilolicr .rr sllsp.(ri dc a nLl jl lrnrtll. si !r
do!edea ecesl lucru. crl r.rci5,1 uLr Prcrrc le rjsJ laLilui sau (llaltlcrLrnollrr I
22.11 2l) peutru a sc stirpi rilLl din co,rtrinitatea illcrsii dc DllEln.7.u si
Iael h fic sfirti. in clrzr]l 'in cafc o tan,lri cra vlolatlt in celarlc. acaa::LiL ilrl oaisli
nau lil rrrl\'^''r.' 'rri,,.,r .. ', .'.'l|
lor lui dupll alutor. dar. de vre c ca 1r o licullr. iliscnlna qa se colnplalollslr lil
10n P. P.oll Dr Pcl..c sllxl0N

prlcet (Dculerollomul 22.21-27). Daca insa lLrsese violati ir alara cclatii.

cra ucis nunrai violalorul. iau ea era achitatil.
Fidclitatea conjLrltal, em la ftarc cirlstc la cvrei. chiar ditci mai mult
din partca ttmeii.,\drLlterlrl era nunrllrat printrc p,catele tocrte gritve carc
atrigcalr pedcapsa cu moarlea. Totusj, ir baza dreptului Ia poliganic. mlllle pol
b:ilbalul u corsldcra udulter iutr-elincrea dc rclatii cxtraconiugale cLr scla- arena istc
vele sau chlar si cu |rostitLratclc (Facerea 38.15-1E). Mai grav era adul' rroar lea:
terul se\eIsit dc b,rbrt carc inscurna. i:le lapt. le4rea drcptului unui alt
balbat, deoarece. irr caz dc dcst'r'iLr cLr o limele vaduvai. nlt cra pcdcpsita Din cauzi
decit lanleia (Iacalca 38.2,1). Prin unllare- numai asa sc intclcgc dc cc cra ajuns pro,
pcdepsiri cu lnoiu-lea lanlira logodila carc picartuisc. lezind. priD eceasla. pcntrlr pri
drcptul viitolulrLi sau sot (lleutcro.orrlttl 2).2) 24). De fapt. (
Dati tiin.l gravitatca pacrtlrlui dcsllinarii (Faccrca 20.9). consideral cadrul le;
aprLrapc ca sl asasinatul (lo\'l-J,1.1 l-5), aoes[ se inlii]rlca cxlrcm dlr rar in Stirtei Sc
socielille0 israelil.1. iar Lcgca prcvcdea condemnlrea la rroarle il calor teronootLt
rr,.,rrr rl r'. n rrcr..n,,,. -' j--... 1rr,. piu. nr.r Din c
rcgele nu era sclrrir dc pcd.apsa prc\azutri dc l-cgc (ll ltcgi 12.5 7.13-1.1).
baza ei bi
.,\cest pircat era collsialeral o lresenla lbalte qre!a inailrtcr lni DLrmnezcLr.
intemeiaz
cere I ftcea pe onr necurat (Leviticul 18-20) si carcl pcdcpsca irncdiat
(fecerea 20.6 7) BdrbatLrlui ise recolrarda ncincctat lidcllratc conjugala. lurrc. irr;
Desi Legea mozaici urmirea educar'ea tincrilor. carc sa uc mcrcu la
perioadt 1

iniltimca unci societiti consacrete slLrjirii exclusir.e a unui DulnnczclL zeu si. ca
Sf'ant. ca cra. din Lrnclc functc dc vcdcrc. parllinitoarc. Astlcl. sc poale ob- Cla sl '
scrva usor car accasta nll prc!cdce acccasi pedcapsa pentru Lrn barbat ca si dc lbrmar
pcntlu o limcic. in caz dc dcsfieu. Dc accca. prolctrl Osca a criticat nti rprolpelLr
ludinea celor cale praelindealr pedepsirea ncintirziati a lc cilor adultere. (larsit(
ir) timp ce cra!L tolerati balrbatii cLr carc clc pilcAtuirui .\L rni ltctlcpsi pt alit a barl
li:tcLr. ttt(ttre Jiinda ou./b\t li.elaa\t .li nici 1tt tutrot ile \na.ttt'c (ti s t1u cursul I ie
d$fietroL d cla i1.ic.\i ntL,rg luolulto cu tle:/)-anotele .li u,:/u( lrt/a ld un loc crre i l-a r
.:u lic.ilousele dstfal & polar\!l McLt tnergc la piei-eu lui(4.14). Intr-adcvir.
ullul din sr
intr o socictate ill car-e se punea lrarc aocent pe cLrrilia rnorali a co-
Viala
rrunitalii intlegi si a fiecarlli indir.ici r^n pare. era liresc sa fie con dainnal
Loriilc mot
dr-si'r-iul si prostitnlia. Copiii unci dcsflinatc.rau tlrtal dcscon siderrti de
socictarca \'rcnrii (.ludccalorr 11.2). Dcsi Lcgca mo7:ricli nLr intcrzicea iimcia ak
llecventrrea proslilLralelor. totLrsr Lm asl[el de compo anrenl era iiliarat:
Ft ntciu tlesliittartt aylt o groopti dtli]1(u .li (:?a ttrainn tui pul \r-Alt)l P(n
tri.t (rcaa\l( t\l ,ttu co un ltul ld pat]talu ti sporeslc priulre oontet)i nuut(h-ul i|sa accasl
cehr h\elati de ad lltilde 2-1.21 28). care \,loist
r\lte l),1catc nrari erau dc a clreptul aborrirrabile (Facerea l9.l ll). lirnitc. flu
Clodul sfintcnici dir caltca Zcllli.r l. frczinta ca dczgustatoare: .lA fu rc Jc o decad
 Arhollograbiblicli in aclualitatc l0l
i!ii, (11lci ctl bdrbut aa \icu le ieie, lcedsta cslc spurcdciLtn! tu vo inti
t.t
nali cu inic din ur:csteo cdci, cu toutt aL:ested, .\-ou ittinit lxigtinii pe
nult atre lit ii izeones( din loto letei ro stre 118.22-24). ) izgani lin ldlu
:are r?ivrr. in Iirrbaj btblic, era cchivalerlltl lLti & ,!tt(t. ti a. Si. inrr-tidevir.
rie. Inulic popoare dlr timpul lii care nc rcicrilD au dispilfttt delinitir.dc pc
cla- arona islorlel pcnhu irroralitatoa lor. Un astfcl dc pdcat era pcclcpsit cu
dol- tnoaltea: Dc.r'c, r,d calcu cine||t c bt .bat (a si ut./anleie t1m(itkloi la sc a
all moore tt d fi(ut urA(iunc. ci.singek: Lor dstqr.d /or. c.!/e (Leviticul 10. ll)
)siti Din cauza salinirii accstui pacat, vechilc cctaiti Sodontci si Conlorei uu
ajuns proverbiale, iar daci Iocuitorij acestoru au lost pcdepsiti cll uloal,tca
pentru practicarea llli. inscatrl] r ci este. cu adcvarrl. ull pacat dc ntoarte.
Dc lapt. orice palcat carc era o dcr,icrc dc lal Lln cunpofiat.uent molal in
emt cadNl lcgaturii mahilnoniale ela condalnnat clr rltLllti asprimc dc carlile
lr in Sfintci Scripturi vechi{oslamentarc (lcsirea 22,19i Lc\.iticul 18.5 l3t Dcu
elor LeronornLrl 22.2 1-25: l,ilde 7.29).
nici
Drn cclc relalate pinii aici, puterr conchtdc cll larnilia, la c!rci. avea Ia
14).
baza ci binecuvintarca divrne. Iubirca dintre barbat si tinlcic. pe crre sc si
zeLt.
ditlt intenrciazi limilra, ate cc!,a aselnaiuator cu iubir.ca lLri DnmltcTcrL pentnr
rala
Iurre. r'mprLnDula ccva din plovidenta divina. De aceea, ntai cu sea|ra in
ula pelioada patrialhilor. mcmlrrii llmilici creu.onsiderati fii ai luri Durrure
z. r,i. c-.'rr..lc.'rchr i Lr -.',c. (..rlori(!.r-.:.t...
ob- fla si in \,rclnea noastr.r. viala de fanlilic l lost mediLtl ccl mai adecvr(
ra si de lbrmarc a tinelei gcncaitii in spiritul ndcrlaril lui Dutnnczelr si al lLtbili
ati- uploapclui.
Casatorla si lantilia au f'ost rlinduile de Durunczcu peutru r.ealrzarca
itit a barbatului, cit si a tirreii, r'n seusul sprijinului reciproc pc rol par
.ursLrl vielii Atunci ins:i ciid bairbatul a r^iteles sa laca dir tjrLtorLrl irc
aare i l-a dar Dunnlezeu Lur obiect al posasiet sele. a abdicat, de frpt, cle la
iv.1r.
- r Jirr.c,Ij.rrll(frrrfi'r.c:rtcJ..,:t i r.'rr.,.r.r,..r..rr,'r.
\riatd de famihe era cu adevdrat aducaloare de lcricils doar il1 cisli
nnat
ti de iriile nrcnogarDe. carc cmu let-iic dc s].lrile conflictuale- Llnde barbatLtl si
inreia alcituiau o Lrnitale l1lorala indeslr.Lrctibila: Pcntt.u n.pplt v 1iitt1
arat: )t)tul pc ttutI t;iu .\i pe tncn)a \o \i se vt ut]i (:u /a/ eiu :u ti wr_li atnindoi t1
/rr) (l:acelca 2.24) Asa cum am vizllt. si Ia evr.ei s a precLicat pollsenlia.
rsi acsasta a apfuut ca o stare anorntela, un abrrz lata dc roil rlir,ini. pc
:lre Moise n a dcsliintat o. ci a tolcraFo. impLrnandu-i. lotod0lri. enLlntitc
lt). :rnitc. Cu toatd accasti starc dc lucruri. la vcchii evlci nu se Donie \()rhi
-ll o dccadere lnor4lai publicti.
lLr'l I'r.lloi lJr lr.l,r lTl\ll,il!
I-ernilia isi rc!.ascslc adcr.r-rrclc sel. rostlri abiu in crestinisnr- unde corr- sotilor lor (l
stilric o rc|1lizar.. ir flinixlLrlli. r comur]iorrir cclcsialc. r'LLltivlnld crcdinliL lor. sclavii e
ri irLhirce rlt- Drnrn.zco si ric s.jnreri. incrpiind chiaI cu mcmhIii luurilrcr. penlrLl a se p
luau parte la
Scl.t\ ii de oclihnir i
Tcrmcnul cblnic rbr/ cslc pLLtin anlbiguLl. tn s'lnsrtl ca lll corcsprrrrd. lamiliilc prc
cLL rrlltctrlirta icaluia.\.lr1r,din linrbit grulcil sxll llli1rti. cu toatc car ir m0re cra rezervi1L
crprinra r:arr ac\r.esi slxre. le rmenLrl dafr\al din vcrbnl d1,dJ. e slLLlisi cr- compiralj d(
rrra rrr arLirr .1. dclcndcnla i rcgelLri \iisrl lrL1il (1. !r\cr:L Irl silLL (ll Sn 22.11). Nu ,
nrrcL lir.l!t; ll R.{l l6.l). x sluiitolLlLui luli dc sllipilrl(ll saln (Frccrelr prizonierii d
10.2(lr l(1.17: ll liegi 21.121 Lr[-u]r cLr!int dcci.:cLrlr (slLrirlon)crart inULrcnta nc
considcrati loli rei crrrc- Pr-iJ1Lr-u alasanrclll Lleo-(ebi1 iirlri dr ser\ rcr(Ll lor. Chibeon. Be
rLrl-r!csrrli 1)rrce illtc legilLIi socrrrlc (Ro]euc1 L1c Viru]:. d,1r ri1.. p. 125). gatlnentul in
inlr-un sers rnal lurit- cLi\alntul cr! li)losr1 si cll finrnulal dc poLit.(c IcnllLr Prctul rinu i s
ircnrLl liminin se L(rlr/e lcrlrlcurll aat,/r. cu seusLtl dc slLLjiloxrc (Dculc r-l descLrraj:
L(.nofrLrl l5.ll).drr srdcsotrcxuxiliil[r(faccrca20.lr_: lcsirc.l]l.j) Dtlt sclavi. De t'rl
pLLlcr rl. vcdcrc r.:ligios. curiltLrl /.,r2l poatc cxpriml rcllllla aic alaferl- celau lcn ic il:
d.rlai r rcgclLri ;sre.lit tir1ll dc DLLnrr.z.(1. Rcllcl. sLrPr.nl ju nLrmclc loalc accstci
('erfr dornfci (ll SanlLr.l 7.5 8i I l{egi -1.6 9). [cc.x x crcrlinciosi]or lrtil clneva ii lai[
d. DLLllrrcrcu (lsallnLrl(r:.-lr). fre(Lr1r si nlrolitilor(ll Ii.gl 9.7: !(l.l0i. torcirsci pe
aLrvril]lul arprirni ln l'cl d. birc etesi!mcntLLl Ililor lLLi lsr'r,:l liui Llc I)ltnr Iriind din lar
n.zcul r.r\clrlici Ccl prLin aLr :rccsl s.ns cstc tirlosit penLrrr l crprirrrL bine tratati
lldclilrlL-r fetIiiLllriior-,\\rreul. \ioi5a. Tosrrr si Dr\id l'r1a (lc dir nitillJ. avcau lLn sl
('rrrr i]l:r crrrirtLrl .lrJlrpr'inll si stllLLtLrl rl. !(l:r. r(lr.lL il ir)iLrlrLr l,.Li!at urnenitar e I

(lc lrbcrlul,: si l)rrr)lrrL urr lirfI linriLrt. rlln tupiul c.l. sr lil x..\1 |o|or- rur orrl prinar aceste
prLl.a l'l \ illdul si .fn1pi[lt rcjasc clirr r:i if ..cchiul lq|ac] lu cristat st Lur i decesul sulr
lsiaclitri n ilrr ill1]t dc alcs ..\Lr lrabull sli sc colltLrrnl.zc silulllrci (lin Daci ii pric
\'lcnrail Lor. i|ii irLrILrirr srbllrrilrl ia li ci ntL r c\iitnt lraail nrxsi-I inrcnsi (lr (lesirca 2l.l
scla\ica in Ilomr rapLrblraanii silLr if Crccia. Daci r{)nrenrrl foscsor (1c !alabild pent
sclrL.,r ii cirrlrl,:uL ltL'iiccslia r'l/!rrlrr.r// !:.nu\ \ottlt.. Icn1ru i!raeli1. in Itt anunr
schinrb. slLrjrtorLLI cr:1 i!1 o lilpirir: a lLii DunlrczeLL- ilLr slar'!lr darslLLi:r s:iL1(lircerel
tre[,rLjrsir ianrirliasia ]crnllr\'lrl a:rsr lrirrosrr !ir lirsejc|li:alr\iir Lrlrit 2.3 i ).
L g ipLu lu i. C it dcsl
I a irrleliti !cln\ii rrLL ..4! p1.ir lrLrllrerosr- fLrrtlr-ir car frr;/orrr.rlr (lc litilor si-i r

riTboi dc trrai1c hrrbartcasca cra! in 5rcrrcral Lrci:r (NrILrcril -ll.li DcLLl.n)- Lc\ iticul 25
nonrul 2(l.llJ. sr1r1 \,endL1li dc in.letal negrLslorilLrr (1. sclx\,i. lr'ruL cnLlltlc alor. ajungca in s
lifrcrlc !i .oFri iNrLlll..ii r1.9r I liirllrLreL l(l.l). rLLr rnui uics lciiorrrelc slujeasci crc
('.iurlrciij ll.:!)) (iIe..le !:clc u)11r ]nLllte .li. dcr L:ncau sluirl(ruIc in cusii 22.2; Leritir
(l:x.areil l6.l: l0.l -r)i. silLi eI|lrr dlLtu dc cvIcicclc -.teIilc .lrcft ci)nr'ubilrc batic isi rcc:
 Arhoolollr biblira in adualital. llrl

sotilor lor (|acerea 16.2; 30.3-9). Diri noilentul venirii iD cilsa sliprir]rlor
lc|crlLrrta lor, scLavii erau consideruti lnelnbni falniliei respective si elau ciIcL rlcisi
1r,r nr il rc r penltu a se pulea bucLrra de repausul sabatic (lesirca 2i:),10). Dc asenrenc.r.
Ioau panc la ospetele sacrificiale (DeuteroDcrmul l2.l2.LS) si sc bucur.u
cle odihni iu sarbitorile rcligioasc (Dcuteronomul l6,l l). irr cei din
,rcsIrLllrla t'amiliilc prcolc5ti putcaLr si consumc dirl ce[nca.icftttlor. carc. dc regLrli-
r ln nrrre cra rczcnaL prcotilor (Lcvilicul 22.11). Lceca f:icca dislinctic ilrtrc scla\ii
lrrlisi cx- cunparati dc la strarini si cci nascuti i^r1 casii (Iaccrca 17.12,2]i Lcvilicul
iu (ll S.l 22,11). \u erau cunpdrali ca sclavi si nici pistraii cei proveniti dr trc
(l lrcarcil prizo ierii de rizboi canaenei, din cauza inoruliLilii lor. coe i-ar ll pulur
1or i) cr xl inlluenla negativ pe israelili. Exceplie ficeau dorl locuitorii cctitilor
r iciLLl lc,r. Ghibeon. Beerat, Chirixt-lcarirn si Chctlril (losua 9,17). r'ntlLrcil. prrn lc-
. p. ll5). giman[Ll inchciat crL Iosua. dc\,e]iisel. slLLjitori auxilia|i ai lenlpiLLlLri.
Prctlrl urrui sclav cn cxlrem de tnic (10 de sicli dc argini). probabil pcnt|Ll
. ( L)crLlc a-i descumJa pe evcntualii doribri de prclltLrri de pc Lrrma lralicrLlrr .u
I l.j ). l)rr scLavi. De 1apl. ismelitikrr nu li se permitea traficul cu scla!i, ii carc cx-
1c dcperr celau iinicienii, si nici nu alcau \,oic sA-i sporcasca sau si i rapeascai. alll
toatc accstca. israclillrl pulca sal oblira scla!i. cu finrilic cu tot. ciirld
osil()r lirlrr cinc\a ii rarnenca datol sr nu se putea achiia dc datoric sau putce si i ciisai-
ir l(1,10) torcasca pc cel care-l avea, iar copiii rezLrltati erau aj sai (lcsirca 2l 4).
rlc DLrrrr I rrn,l Jrr t.rrnilia ... J.rJc. rr .l,,rrJr, J. .-rr ."..ar r('r ' .f r" \' c ,. .r ''.r
t c\l)rrnlll bine t|etati decat cci straini, chiar daca. din punct dc vcdere legul, nlr
rli\ rrilxlc eveeu un statut social dit'crit dc ccl cumpar-ati. Prin prcscriptiile sele
.LLL i prilrt !marrilare, Leger ii ocrotea pc toli sclavii. Deci stipirnu) isr batlea scli\'ul
piini acesla murea, era pedcpsit ca si uciqasul (lcsrrca I l.:l). Drc,t iis:r
ilirl5clil\'i. decesul sunenea mai talzirL. iiptaslrl cra doar alncndat (lcrircr 2r:).:0).
LllLtrci r]rr r Dlca r'i pticinuia pierdcrea intcgritatii corl)oralc, tlcbuie sa I clibarczc
illlarrnl (la (lesirea 21,26 27). Lcgce nu specilicil irlsa dacii accesla prcscriptie erd
\ alabili penhr toli sclavii sau nlrmllt pcrltr-Lr israclitul il uns rob.
irlrelil. il in anunritc cazLrri, sclavul is|eelit pUtca s,1 I rllostcncrsoi pc stufalnul
seu (Faccrcn 15.3) stu chial sh se casitoreilstjar cLl flice eccstLriil (l Cro.ici
ir\ r irl LaLil l,l5).
Ciit dcsprc provc.ienli sclavilor. in plincipiLr. le erx inlor/ir irirxc
lililor siri i edLrcll pe corpat[olii lor in aceesta stilre (lcsirc.r ]1.16:
i IJcutcl'(i Leviticul 25..16). Drcai irsai cinevr lua baui cLr r^nlpnulrul sirlr rltccva si
r'!Ltiltc rloilr rjlrnsca in situatia dc a nu se putea achita de datl)ric. crir constriifs si:l-i
1i:ciorrclc slLricasca crcditorului saur. pentru Lrn tiurp. cll tot cLr t'amilic (lelireii 21.2i
....':I.rr(,125.t''.l: lj(.rl.r,'rr,,r'' I lr,l)1. ir cc.'.:..' rl
batic r^si recasliga libertatca (Dcuteronomul 15.12; lcrcrria l.1.l,l) saLr iI
10i l'r lloa Dr. lr|.ti,-\lrl'lE\

anul JLLbilcrL (Levillcul 15.:l{l). [rau cazlrri ill carc Llnii sc]a!r ru lnxi
aloraaLlsa si paraseascii stipinLrl dtllacci slFlc eni deslulirc Atunci.ei sc
IrL-zca11lu inrr lcajLr(lecilonllui si declrra caL\!rsalralalan?rin
collLilluarc
i^r crse l'lrslLrlLli slapirl. (-11 Lrrrrirc. li se gilrrce urcchea si l.]]rinceLl s!la\]
l'icntllr loL rcslLrl !iclii. co loi cu fllntrlie
(Dcutcrororrlul 15.16 ll)
l:et.t de stlucrl sclxvilol rll(rr popoarc anlir'c. le cvrei- icastia erxu lntrlt
rrai bine lr.rliltr. (.rrtea lo! ii ttLtltlcr chiel-c|caturi i1l!'lLli Dulllnezru. ca si
sLep,!iii l01. ( r l.l5). Crr loate xceslca. crau Llcse cazu|ilc cinrl sclar'li tirge Lr
dc h stilpinii lor (l Sxnruel 25.10: I I{egi 2.-:')). Dcsi slaipinul evcr dr.ptul I
. .. t., :,,1|'/.-'l'r.1..r.,'.r.:.'. r.1,rr... i
rt.c\'Lora iDculeror()rnrll 21. I 6) carac
L)e Frolcctir Leerr sc l)Llcrrriru. in cgrli lllalsuril. si sclalelc Drcd Lrl) Un tr
patrir
isl.lielil sc cilsilorcr cLL o schri dittt|c prizc,rlcrii dc ralzboi. eccasu alcll
cle ve
drc,rtul si sr pliurgii pilriullj lirrtp d. o lLLtri (l)culcrononrlrl I I .l l)- irl dacil
nLL i lntr plilccil s(.llinuhr siiu- llceslat llcbuia sa-r acdce libellxlai1.llcnlllill
in so
\ind drcptLrl sa., \incLn (Dcutcrorlot.Ltl 21.14) 1-.rrtL si cazLfi. lnai rare
insil..'ind slaipanirLl isi logorlel prqrriLrl liLL c(r o sclavr'1. I-cgc-a ii impunce rclatl
sll o t[llc7c cll fc o tiicai salL o nolii N'1ai grca crlt siltritre \aLlll\elor prirl trona
dacas sru di\or1- cacr. Llrn cJula silualici lllalarlalc preallrc llullgaall solo_ !
!c [_:lc se pulaau c]lbcril. cr sibarbrlii. l'n drtLl srbatic -rlrLL Jubilcu. si int
irr concluzie. so pontc sfLula ca llici sociclalca isl'acliLi tr-a pLrlut ii gilor
sculi dc xcesl trihul irriosilor catrc a fost scll!ir. l-nlilinla soclalli a scla 1

vici erpriru. irr chip rneliLloric. \rnereoiir dcsavlirsital pe carc Si a isulltrl-o bului
saluli
liul lur l)rrrnczcLr (filipcni l-7)- fenlrtL .-i cliherr din robia pilcrrllrlui pc
ccr cc \1), crcdli ir1 DumrrezelL (Ronlani 6.6J
l)om
l11ai s
facca
exPl-c
i,
pefie
perso
parra
prole
t
ncral
 t2ri IRITEOIOCr! lllDLlcA

rarea tei.usnlihului cr oras slirt si tiLcr l{oncda .tc areint are pe liful
avers inscrjptia: rsiclul sau semisi{rtrrl tui tsrael, si .lata €mjterii, iar
pe revels sint incrustate iorlnele urui crin ti cuvinrele Ierusalimut cel riidri(
slint. lUai iirzilr Ioan Hircan (135--101j i.IIr) a emis o mone.ti pur
lind nurnele sru, iar AlexanrlrlL Ia.eu (104 7B i.rlr) a scos moneJc
.u ins.riptii in ebr.rica si grcaci Moncde cu inscriprii er.ecesti va trate
lrod /\niiira (4 iHr-li dllr), lolcsjnd .a materiat arama. deoarece
ror]anii rprobau m:ri greu e)riterea .e1or. .te argjnt.
Da.ii r1{: la ereci au cir(rlat ca m.neCe si.ritine: &ahma ati.i. iiului
statirul, didrahnra si leptonul, de Ia rornani mention:m : dinarut, asul,
dipondiul (nsul dublu) ii quadranilrt (1 4 as ). ):,i.4!
(Prelegerea este redactati,:lupd cufful de _t.herbric cte prot.
l,Iircea Chialda, Pr \r. Tarnavschj, Artleotagio. bit)ticd, Ccrn:juli, 1930 :
L. |jllion, art. Poidr, ln (Di.tionnaire cte Theot. biLtique>, t. V. cot. 1 .tl
486; L Benzjnger, I/ebJ.oischc Ar.:tloealogie, e.i. lIi, Leipziq. r127). .le I
Insrituliile iamiliale : casitoria, cre;ierea copiilor,
starea social; a iemeii $i sctavii
a. C;sitoria, \ucleul societAlii il formeaz; idnilia .are se nastc
din cisdtorie. Dup:i Slinta Scdpturi, {amiti:r este un aieziminr rin
duit de Dumnezeu Si care dareazri de la lacerea primilor oameni creali 3) :i
in mod special si binecuvintali.a si lie rodnici, s:i se inmutteasci,
sa umplc l)aimintul fi si,1 stripineas.ji (I'ac. t, 28). Ea s :1 t)ucurat de
r ra

mare respect la poporlrl evreu care in mod tigurat a considerat cI sLi

I
Ia tcnlelia oric.lrei organizatii politico-sociale si retigioase.
]-a baza oricarei familii se aflli cisiitor;a irstituiti ,:1c l)umneze,r dini:-
god. i
ca o legaturi Si comrmitatc de viati fizici si spirituati dintre b6rbat
9i lemeie prin care se desaivirEefte innrultirea ;i perpctuarea neamu-
lui omenesc. in lumina Slintci Scripturi ea apare.a o tegiture indi-
solubila dintre un b:irbat si lemeie (F,rc.2,:1) ti care va Ii zdrunci
nate din cauza piicaiLrluj. De la leq.rlura monogamd, omut picjtos a
ajuns ]a poligamie, priDltl carc a conis acest lucru liind Larneh, un
1!::.
urma$ al lui Carin, cet ce s.i-a luat 2 lemei, p. r\da si pe Sela (Fac. 4,
17). Monoqamia s a pisirat de oamenii .u o stare materiataL modesta .,..
si intr o forma imperlecti Ia asjrjeni si egipteni care, potrjvit obice-
iurilor 1or, se admitaa si a doua sotie, da.a prima rlu avea copii. In .;,.
felul a.esla sc admitea concuLinaiul.
In .rederea r;spindirii ii inmultirii neamutui ornenesc, Dumnezeu
a admis poljgamia. Familia patriarhului Avraam a cunoscut o formd .,,
de concubinaj trec.ltor, din cauzi c:i Sara era stcarpi si ajunsesc ta o
virste inaintati f:irii urmati, iar cea a patriarhului lacob reprezint.i
 1NSTIIUl-LI (:\S\lCIr Sl l{tJ,-O'\C[ DE ExtSfENTi 121

riirul ( iisltoriei .u mai multe lrm.i, Poligamia devenind un lLr'ru nor

ir;r1 ii vala loporLtlui Isracl. ln vremea lui Moisc, poliqamia se in
.rirlicinase rsn.le nrLrlt, nrcii cl .u o po.rie itulepirla, irrr Legea divini
iuprar inp.rt.iya ei prir irelscripliil. salc. im|.rlriva poligamiei L'qea
r.rF\., I i 'ur",,'i'r ' irrs: I 'rurr
(Lev. 18, 1B) san lnterTir- regclrri nrtrlte l'
sai se .:rsattorcasci cu mai
nr{r' (Deut. ti, 17). Ctr o inqr:tdire a poliqanliei sint poruncile 'livine
de a nu.orriie acle rle rleslri.arc (Le\' l{1, 6- 1?), de a tata sclav'! daii
liului nrl .a o roncubin.i, .i .a pe o Lii.at (IcS. 21, 9) sru Cr'ptuL s'rla
\.ei .le a se ras.ulnprira, Ltevenind liberri da.'i stitpinul s:iu o va res-
linge (Iei. 21,8). In general poporul Israel a p'strat monogamia' cusi
€rrccptl.r caz dlor cind nrb-o Iamil. nu exisl.au urmasi' iar regii
oamrnii bogati au urmat poligama (I Reei 1, 2; III Regi 1, 5 18: 11'
1 .!) Pentru jsraelill monogamia a ralmas jDslitutia ideal:l' rinduiti
r-le Dumnezcu. (1e aceen .elui nlai mare dintrc Preoti, Alhiercul, iD
.alit:L1ea sa.lc slujitor.rpropiat.Ll Diviniiatii i se a'lrnitea numai ce-
s:ltoria cu o singur:l Iecioari (Lev.21, 13-11). lstoria biblici vechites-
iimentarat a conlirmat a.icv:trul c:i omul s a striduit si respecte mo-
nog.imja, dar .le nrulle ori a incilcat-o, Lle a.eea, ea va li restabiliti
nunrai cle Mintuitorul Hristos care a con.lamna! poligamia (Matei 19'
ti 3) fi .risrito.ia monogamit a ri.licat o ta treapta de taine Goan 2'
i. 1 10).
La ewei cis:iloria nu are un .aractcr reliSios fi ea consti din 2
nromente : Iogodn:r (eres) Si (unnnia (chniuna) Aciul logodnei consti
dintr un conlracl incheiat intre pirinti sau lratele mai rnare aI lo-
godnicei Si p:lrhtel€ logodnicului in prezenfa martorilor 8i uneori se
]t lntarrea printr-un legimint (Iez. 16, 8; Mat. 2, 14). De aceea se nu-
mea ti .lee;nlintul lui Dumnezeu,, intrucit se invoca numele lui
Dunrnezeu. ln veclrime, contra( tul Larcut PIin jurimint era oral, dupi
i.- aceea se re.lacta. dev€nin.l un act lormal (Iosil Flaviu, AntichiLiili
i1Ld.oi.:e l, 4,8, 23 ; cL vrrsite Tarnavschi, Arheolagia b;bticd, Ccrniuti'
1i)30, p. 176). ln urma in.heierii contraciului ini:rrit prin jurimint'
viitorul sot plrltea pretul de.rumpirara (mochar) de 50 sicli perintilor
:i logoclnicci (Deut 22, 29). PrctLrl .le I umpiirar.e PUt€a s' lic inlocuit
in cazuri rare prin muncd (Ia.ob Fac. 29, 20 2?) saLl acte de eroism
(Jud. 15, 16).
Dupi incheierea togodnei, viilorii soqi puriau numele de mire $
E mireasii, ca nu paresca .asa pir;nteasci pin;i ]a cisitorie Ei era in
datoratat si
p.istreze castilatea. De$i era nunrai logodite, era so.oti#L
:; .lrept sotia logodnicului Ei in caz ci incilca contractul incheiat ela
 ]:N .\k:lEaiI-Oa:rE lil li la i

uiis:i .u pietrc (T)e,rt. :r. 2: 21). T.ogod:ri(I avea .trct)rLLt srt .i.sj.rc:!
c.:rt.rtu1 i..hciat si peniru accastr rfcL,rtia s,i dca carte .le despiirlire
I-rf ir:l Lr! intcr\.ai (l-. timp d', ll i1,q!.rni, rrrrna.isatrorie, ctn.t mi
r.-rsa s. nnpo.lolea.u \'ilul rle nLrni:1. ilr xcecx.,c.urxea si.ca in0r_
.-r-,ali (Katla);i asrepta sosirea nrir.ctui ir.sotir .lc l)rictenli sii. I_n
.ie:t)arlire Ditrir'rtii r.irei.ri o Li.,r,u1,iriaLl si a(e.rsia era con.tus:i rii:
r:ir'. la iasa sa, cu clnte.rei jocLui sj mlrzi(ri. ur1.ie a\rea to.,ospi:rtul .14
; :lle (I'rc 29. 27).
l) Creltered copiilor. O i.Lmilie runcoas:i l:1. ror:51(ter.rr:i in \:!-
.hirli lestanent c:r un Lir. di\riD (Le\: 2rj, 1) i llelLt. ;. I,1 ; 28, 11, i!r
r!:r lilr'; urmnti ca o pcCcaps.i du.-drezeias.ii (Lev 20, 21 ; Isaia 1;.
1i I.. 22, 30) Penirlr a preveri.azlrl liirsei dc urmasi, sotir :rtear|.
.la pe s.la\.a sa sotului ei ;i aceasta devenea co.. bin.i ai ..i.!i cot)ti
er:r ironsiderali leeiiimi (aac. 16. 1 jl; 30, u 1B)
i:r perioada patriar.haljr, femeite n.isteau jn prez..ia njoasctcr
(l..jalledetl - t'ac. 3J, 1?) sau IirJ, a li asisiate dc ..es1caj as.r curii
se rrLtnnpla )xai lirzi ln Ee;pt. Copitut !f:r luaL in bral!. de tarri si
a.est:1 era scmnLll palerniritli (].'ac. ;0, 23) Acetasi tu.rI s{: perrece,r
in !.nzlrl cind lcmeile si.erpe aLloDlair Lnl)iii scla\.etor (Fa._ ,0, 3). C.,_
pil.,tl este alipiat 2-3 ani dc rnamr sa sau de dojci (omenerh) in I!-
miljile L,oqate Momentul intir.:ilii tui .fa pr:itej r:ie blrcurlc ra si cel
aj nasierii (t'ac- 40, :0).
Pctrivit ieg;i mozai.e, tiuza cra necurat:i 7 ziic .luDf nast.erea
.rr: iu si Ll 7il" i. .,. ,ri. tir i,. lrnr. srf:r i..nui.u..,
parisi locul 3J de zilc in primrt caz si rjd cte zitc in rei cle-at ctoilca (.a2.
Dupi trecerca acestor zile era indatorat sri se prezinte ta locasul sfint.
.a s.i aduci jertfa un micl ca ardere de tor si un lrui cte porumbel salr
turturea pentru picat (Lev. 12, 2 {l).
Prin nasterea unui biiat se .rsigur.a |irp.tuarea numetLri si ne:l-
mLtlui {II Regi 18, 1B), .te a.eea acesi rror])ent prilejuja bu.urie m,rj
mare decit ia nast.rrea ulci lete (Rur 4, t: i ler. 20, 1;). Anunta,..l
a('estui moment C. ciitre.rincva ora risdr'riiti cu daruri din partc.
raialui. Dupri LeBea nrozaicd, primut nilcut de sex bdrbitesc (bechor)
trebuia rdscunpirat cu 5 sicli de areint de ta s$-\-iciut ]ocasutui stint
jn aririnllren cclor 27ii intii niscuti crutati Ia iesirea.t;n EgiPt (Nunl
3. lij 17). DreptLrl de irltii ndscut il av.r.r liut rirmei tcqitine si el
didea acesluir mai mutte privilegii tafi.]c ceilatti frati. Se a.or(ta .1e
rali si dlrpi lege numHi pi.irnului niscut dintre lratj, peniru a se evira
ura dintre ei. Acest drcpt st] putea pierdc Llneori de cel iniii niscut, asa
.'um s a intimplat .u Esav care l-a vindut llri Iacob (Ira.. 2i, :J4)
 ]\:IITL]I'i SI T,I JLO,\C]J ]T]] EXISTENTj. 129
',\SNL(]t:
Copillrl i)rlrr.a nLtmele inrediat dLrr:l Da$tcrc (Ira.r. 19, il7), iar
xlni rirzilr l;r I zilc, se fiirl inrf..jur ti (lc!rncr lnernlrnr al cornunititii
Ieli(k,ase lIac 1i, r2). Ficra.c (!pil purlr runlele siiu lrir.:r t)renurnc,
iar cr sir se .nrosd{.as.:r L.rt,r (lc reil.tlti (r tLcelari nLrfrc propliu, Ia
8 zile c:.d ern liiri illll)rojur se a(lani(r nLrnrcl. trnrilLri d!.artre.1ami,
iat:r! rtde saLl chirl v.cini (I Rrqi 2:, t)). Nllrnele p.ot)rii sini in
l.qirlLrri:r cu uncle dlnint. al. manrei .a Nromi (Rut. 1, 11) sau cu
nunre d! rnir.nle. pentru .a l)flrncului sa, i se imprimc (:Llilattilc aces-
iora Rahcl,, (n]icluscaua), Sual (\.1'Lpe), Cali:b (iinc) sau in lceilrurJr.rl
:run)!Le (li!iii lorb (- Dunrnczcu cstc laiiiL Elimclcl{h ( = Dunlne-
1;. ..rLr os1. rcee), lehochanan : DunnrcT.u rliluie;te. Nlrmele teolorc
rirai \.e.hi p IiLrLL ti termrnul gcncral senl;t tie sti|in snu DLrnrneT.Lr
.irii ll,rrLi.rd:r (oiinir lui llLrnu€zeu) IsLaal (.,mLrl lLri Duntnezelr). lnirucil
ll.rl cra u. iriLrnci numele respe(tivc slnl. lranstor-ilrte
l) razul (lc trlil jn Elia.la 5i I;bo5(:1. ,\lte inl.les proiclic
.\!ra,rm (tai,il n)uLfimii), Iosun lD,tmnezeu mjnt,tiette), David (iet iu-
:)i1) cl(. sar in timpLrl r'orranilor Ii se adiLrg:r si nlrnr.le t:rilui de-
.::.1 -<i !.nird conlpllsc, llartdornclL (rid lui T.rlorneu, Blllti.lcLL (l'iu1 lLri Ti
r)eLr), ori sLrpranume .a Sirron Pctru, Simor Zel.rtLll. Dc iLsen).nea s.
,.Co,
,irlr nume suq.ri.il originer - Sinlon Catradnjrul. llrda Is.lrkrtetrnul
rr ta :iru liin{l ir relatit' !11 cvenimclte inrpor.trrnr,r djn viali - GhedeDn
.lc\'i.. Ierubral (JLrd. {j. :i2) sau de originc rrrnrrricr'L l\'1lrta.
Crettcrc.r.otriilor plli ta 5 a.j cfu asigurltri.ic nrami, dupi carc
rai,elii erarr instruiti d€ trti sarr de un edu(alor (Omen) lrstrLrirea
pulea
,.nst'L clin iritic.er (opiilor in soriete fi citir.c, ta sii poat'i .iti Leqea
:i irirtile slirte fi sii cunoasrii ndc\';rraia inleLcp.iLlrrc care iz'.'ortiSte
.ii,, lri.r de .DLLnlnezeu (Pikle 1, 7) Din De.rLloe (ol)iii inviilau sar !i
r.,sperlc ptuirlii (lo; 20. 12 i Deut 5, 16), si Dll i bleslcme, ca s':i nLr lie
:,les1eDr.rti (Deui 2?, 1ti) 5i ri(i sll i loveasc:i, .a sa1 Du Iie u.isi .u
,rietrc (lcr. 21, 15). Educatia nrii irl]plica $i ctnoastcr..t cal.ului mate-
',rrii(, insn$irea nor'rxrlor de .lrept public li paf[ir]rrlar. DLrP:i Vechiut
T.stament, fflucatia are un rol imporiant in tormarer copiilrlLii !i edLt
, irlr)r-nl tr.buie s'i tie asplu,n a(crst'i pr.ivint,r (PiLde 13. 2{).

slint
Ir..ntr .opii a\,ea o (Leosci)iti v:rloare birecu\.inlarea tiLtilui $i mai
rlcs ce:r .Lin:riljier morlii r(esiLria (!'ac. 27, 4 i +il, l5 22) Pirinlels
t\uni i,\.r (lrcpiul rbsollrl in.is:itorja liiceloI. s.rle ire care l€r $i pulca vinde
fi el
..r sclav., insa .unr.ri la poporul eIIeLr (lef 21.7) Drraia auloliiartii
.,!1. 1in.! pinri la cis;ltoria (\rpiilor sati.
Plni lrL c\il e.lu.rtia.opijlt)l. s! l:r.ea de pirinti sau eduralori. iar
tlup:i ri.eca in 9.oli t)uhli('. (Bet hanrnlidras)
a, \r hlr):,,n:c bib ( i
 130 .\RHEOIOGIE BII]I1CA

La Ierusalim, predarea invitdturii din Lege Si explicarea ei se

licea in porticele Templului. Pe Yremea Mintuitorutlri existnu Ecoti
indcpcndente sau pe lingi sinagogi. ln a.este $coli invititorut pred!
de la .ate.tri, jar copiii il urmrireau stind jos, in prcdarea Legii Ei .r :.i
tradiliei iudaice.
c. Starea social; a iemeii. La p{rporul cvrcu le eid se hucurd (tc
oare.are drepturi si latar dc celelalie popoare ea nu era supusar inrru
iorul autoritltii absolule a sotului siu. 1n luminr Siintei Scripturt. .|\j

solia r1u putea li vindutai de brrbalul sau asa cum li.rea.u sclavele
fi liicele sale- Ea devenea, prin plata prelului de currrphrure, proprie
late sotului, ceca ce licea sii nu lie intru lotul egalli ru barbatul srin. .:i
In ('eastii situatie putea 1j orjcir.l indepirLat|i rji nu nvea voie s:i dea ::' i
(livort sau s.i depunar vrelLrl vot inainte.r lui Dumnezelr. ai.:
l.'at:i dc celelalte popoare djn Lrnii.lritatc, la poporul evrcu stare.r
sociali a lemeii, (.u toate ci nu era egala .11 birbatul, era cu muli
supcrjoari in ,r((,astri privintr. Ea se numea stripina (Baal.r(h) cl' si
solul siu (tsaal), deoarece sub alrtoriiatea sa erau sclavele. Se bucura
ca si Lirl)atul siu de r.rceasi l]instire .lin i)m.1ea (oPiitor (Ieq 20, 12)
era elogjair'r pentru calihtile salc (Pilde 12, '11 ; 1,1, 1) si avea dreptul
!t
Ia rver€a mostenita de la pri ntii sr'ri Onoarea ei era apirrrri de ]e
ppil i.,r,ir rl : ,. r, lFrei u. .,.1r'lr,r lr, urloni f. -. Lpgco
pldlirs.x cu uciderea .Lr pjcrre p. cel ce s,ivirsea a..st rcl (Deut.22,
25), sau cu plata a 50 d€ sdi de argint L:rtr'rlui s:iu, i.rr iiptatul lijn(i
olrliqnt sa o ia de sotie si ni.iodarri s:i iru del dilort de e:r lDcut.22,
211) Faprul (ai nrama creiter copiii pinri la ; a.i _si iti educa dupirt
accca l;irele repr.zintr-r un ali arqument al |ozilici sale spcciale ln
so( ielxlen islreliial, rol iare ( onrirnri inlritiilura i.alr:r a Vechiului
Teslrment Ca si Lirbatul, Icnreia n lost creara lot dupii chlrlrl ii
irseDrlnarea lui Dumnezeu (I'd.. l,2t) (ir sa iie de ajutor a.estuia ti
sa lormeze amindoi un trup (l'a( 2, 21). O .onsideralic d('os.bidl
arcrda |rolelii femeii.r:lsitorite care erpr.nlA raporiul .tintre Iah!c
si lsra€l prin in (inea (is:iioriei .linrr.e Lirhat ri iemeie. inc.licarea
leqrimi iulLri .ljntre Iahve $i lxilrrrl siLr estc ase]nrinairi (.u.cl dintr.
LirLat si femeic (Osea 1 ; Ma] 2, 11).
Strr.n so.i.rl:i innlti n l(].r.ii lLr e\,rci se trazeaz:t pe conceplia
spe,ilir.ij Vechiuluj 'festanrenr d.spre eq.rlirarea ci (.11 barbaiut rezul
tatri din actul crca!iei. Din cauza pAcatrlhri acesi r port .lc eqatitar_e
dinrr. ei a lost ale.rtat in(it pres.ripliile leqii nrozaice.aut.ii sii i pisireze

prezentate rnai inainte. lnsii imperlectjunea Leqii ntozni!.e sc arali

 INSTtTUTil CASN]CE S] MIJIOACE DE EXISTENTA 131

si in aceast:l silua9;e, deoarece femeia nu se bucura de o egalitate 5i

Libertatc deplin:I. Dupii Lege ea nu se putea c:isilori decit cu apro-
barea tat:llui sau hatelui siu mai mare. nu avea voie se fa.i nici o
l;igf,.]ltintl] inaintca lui Dumnezen detit cu acordul solului sriu. ln
liata de lamilie ii re\.enea obljgalia Ce a lace toate treburile de gor-
podirrie ii un.orj mer{ea ciiar la munca cimpului sau se ingrijea de
.rest.rcu vitelor. I'otodati, nu a\rea dreptul d€ ereditate rezervat ex-
rlusiv sotului selr, sihratje care, probabil, este ca o reactie impotriva
mati.uhatului cind ti la seDili acest di:ept se stabilea dupi mami
Aceasta nu-ti pirrisea dupi cesitorie .asa perinteasci $i convietuia
-.,] ai.i impreuna ru solul siu, avind dreplut sA lini mai mulli birbati
(poliandria). Matriarhatlrl ar ii confirmal chjar de Vechiul Testament
(Fac. 2, 2.1 ; 20, 12; 30,3) Ei \.a ll inlocuit de evrei cu patliarhatlrl, in
care rolLrl principal inrr-o lamilie il are birbatul.
Urnunitarismut l-egii mozaice Iati de lemei il conlirm! mai ales
prescriptiile rcleritonre la vaduve. Acestea nu moqteneau nimic din
avcr€a sotului decodal Si rilmineau i. ingrijirea mo$tenitorului caruia
i se cerca o .omportare plini de inleleg€re $i dragoste Iatd de ele.
Ele nu sint ex(llrse de ln bu(lrriile vietii Ej ac€st lucru il arati de mai
mul1e o legislatia rnozai.i (Deltt. 14, 29; 16, 11 ; 28, 12) ln spiritul
a.osior rin(lui€li divine vorbesc Si proletii .are indeannli pe israetiti
sa if apilrarea vrdulelor (Isaia 1. 17,23) se nu Ic jefuiasce (Isaia 10, 2)
ti riri sil le aslrpreasci (Mal 3, :r. Pentru a ii preveniti starea de
vr-rduvie Legea poruncea .a ce1 logodit si nu pl€ce la iupti (Derrt
20.7)
.. Sclavii. Istorid !echilestdnerrtar; se ircarlreaza lr periodda
sclirva,listii. Pe \,rcmea patriarhilor sclavia era o realitate socialat. Pa-
f i:r]hLrl -{vraaDr :rvcr sllrjitori ii .elui mai in vil'st:i din ei ii incre-
Llinlenz:' rnisiuie.r .i€ a-l insoti pe iiul s:iu Isaac ca sar se duci in lle
sr]rcianria ;i s:l se .,'rsaltoreas(ii cu Rebeca, liica lui Batuel (Fac 21,
2 lJ). Mai tirziu, isra€litii cunosc viata grea din statul sclavagisL
eliprean si n.cst nrod cie convietuire sociala csle conscmnai Ei de
.-: eptia
Leejslaiia rnozri.r:r potrivih careia sclavul este trarai deos€bit lali de
legile jLiridi(e ale popoarelor din perioada vechitestamenkre.
La poporut Isr:r€l sclavul este tratat intr-un mod uman in sensul
rri .l .u este considerat ca tln aninral lati de care stapinut poate {ace
orice. inclusiv pedepsirca lui cu moa.i€'a DuPi Legea mozail]; sti-
pinul nu are dr€ptul sa ia viata supusilor s:ii, ceea ce ins€amni c.i ti
 132 \illlila)l ()GlIi 'lL i !( .1

sclav;i er:ru socotiti drept creaturi a;e Iui Dumnezcu sau lrrti .lf .ri
sri Oriqin]'a ci divin:r o conlirmi clcosebirea sa r:idicaL,i tatx (i. L,giL:
\:€ lrilor pop.,a.c care acordau st.ari)inultri drepiLrl d. \jltj( si (lc ln.ur.-
ie asLr|ra srlpusilor lor. .i..easti Leqe .luriri€.zeiaslrr rQ .:.].sirter', slil
,,'ii drept unelre de muncA ale stjrpinilor. ri l. l.ordr-i Llnel{: .1.!r)l rri
.a s:l i lereas(aL dt traramentul inunrar at .rl1]r .? i r,!nerr l. ,I,,n(;
!r{,lc
Pres.rripliile legii mozanc Iac .iistinctia l.i... srta!.ii pror€.iti (tin-
r .: i jr 'r inliLeni {icr Ii) i.ir.,..r ..,' ri- L
ii'rt.i\.it cireptului antic, erau luati (a prizorirr.i dr fuzl:i.i it nu s.
Lrrlrieau, .ei cumpirati de la popoarelc ve.ine, jrd€ojei,i .jc Itl isin,r
elili. rnrdirniti, strriinji s:rraci a5ezali in tar:i si ..i care s! nisir u
.liir lanrilii de sclavi. Nu erau primi!i.l s,]avi .a.aancii diL (ln:r;r
idr,latrioi si coruptiei loi, exceprmil pe lo(.u or.ii.eliitilor CthiLcc,r,
B.erot, Ch'riirt lcarim sj ChcliriL (Ios a !, 1;) .u)c i. Lr nli nlient.i
in.i-.eial:i.u Io:jua au lost acccptati .a sLuiitori in (,rto.i in ..rrl,r1 srrni
(Ia,surL l, l7) Israelitilor li s.r j.t.rzice .lupi 1.q! si spo.oas.ar r1rrI..
.Lrl sriavilor striini s u sr'i rcaurgii la ripire ori sr irr.(i.e (ornrItrt
rlc s.ir\'i, asa.rtlnr iiceau Jenicierii si lilislenii. Irrotul LrrLri si.1ai,.rl
(1. ll0 ljirli de rretut (Ies. 21. :12)
In Sl'ir1.1 S(riptl[ii s.La\.ji sj.r sofotiti (a n]elxL,rii ai lliijtiei, (tl
:ri\-c.1 lrebuiaLr .ir-cunlciti ti, in ldLll |lcestl, sL: Lu(iLn.-iu dr replrrsLrl
s.tL.rlj('. llrau partr la osp€tele s.(riliLini. si h sirbaLr.).i. i,i...i din
i:ri.iliie pre.rtciti consurralr din c:lrr€a desritlatii prcotilo. Scl:rviia.
str:,ini li se cla dleptul ]a cjrs''rtorio.u pernlisiunea si'ipLnuhri (a si iir
clc solie !hiar lre {iic:1 sa ii sri-l motteneasc:L (1 I,r[rt. 2,:])). De ase-
m.nea, ei pulealr sar r.iLtnq.i chix.:rLlministrrtor.ii rr\.crii si oxmenii dr
iirre.iere ai stipinului lor (Fac. 24).
Chiar clacii srlavii strliini nI si nlai .Iil)iitari Ittr.taic.1 pe viarj.
l.rq.rl ri ocloter prin prescriptiile s.rle u|rrrrirare i. .azut (:i slriph, t
ba,iea pe un sclar., in(1t acesta de.erln, se pr!r.rlcu Llri.l{rrca rrestuia
(1.s 20, 12), ia. .taci' decesul srllverea .iutr:t I I zit.,, arLrn.ri tiptasxL
nu mli era r:izbLrnlt, ci lre,ruja si pl,iteasii o sirmi (i{r bani (Ies 2r.
!0i Iln.i i,r urnla battiiii, s.lavLlt i:i pi.rd! iire8rirrl!ir ror!oraL:i,
:'tlrx.i siriPirul era oblieat si I pun:i in litrcrtaic (Ie.). 21, :6 27) Iot
i. 'r\.oarea srlrvului se prcvlder .l|epLul ,i.estlria .tc :r,si ltege srrr,
prnlrl. laLrjt a ii obliqat si rcvin: la locul de un.l€ et a fuqir (Dclri 2j.
1li li) Sar dr.:i cif.va \..r lLia i:r c:lsiitorie o s.lrvri Di.izoni.[t da :1
 l\tlllUfll a.\!NraL sl tr1lJiO\Cl IrE L\t5lL:\ri

r,lzirii. :r.easta si iie l:rsaril s.i li plingar o IL1nil de zile prrinlii sii
(Ll!',rt 2i, 13). In si[ralia i].i pesie un timp tru-j mli onYilre s' o tin:t
ra sotie. ainnri slitlinul ac.i,Lcia era d.1tor si-i redea libertaten iira
ca s o rrai urnilcirs.a prin \ir e].ed ei Ire bani (D'Ltt' 21' 1l)
Din .ea .ie a .loua .'aieqorie r':,c palie evreii car. ajurrgearr scLari
lie !lin cauz:i rri xu a!'calr !niiloace de e]{istenti si se vjn.ieau pc ei
ir !r.rni: cri lanriliile lor, li. di. pricini:] ci nu :i putealt Pliti (on'..tt
\.irkrlrca lLr.iftuilor sr.rsirase (lei. :2, 3) sau imprumutul lat:t de rre
difurii l.r (Megi. 4, 1) o! i cei ca.e s. nri:teau din c'JnruLinaj ii se
nirnl:au (cei nisculi ni rasci (]elldiey tclh. Firc. 11, 11).
-
liind a\a (lc inradicinaii 1n so.ietal.a antici, luoise r]u a Pu-
t i s.i desliiri.z{: srlavja .lj11 \'i:!!.1 isra€litilor, ci nrnrai a tugridit !'
prin anllnrjt(: lr.scriptii.lescoperite ie ]lumrezeu. Prin nornele Legii
a .llutat DLrnrai s:i inrrlt.era!€asct:i fiala sclavilor pe care i socoteste
.a pe risle.r.rnreni anqajali si mun.cas.,r sub ascultarca st:]p;Dilor lor.
-/isllet s,lavltlrri c!reu I se ir p.sibili'.area de r;s.umpilr'arc ir1 rrnru
t.i r;lIeia sr.ipinul era oLliqrt sii i .lca liirertatea (Lev. 25. 49). t]n sclat
.\'r!tr ircbuia sri jucreze .l.nr il .Lni iar in al 7 lc'a si:pinul i] elib€r'a
.lin.iu i .laruri (ie!. 21, 2: D!ut. 15. 13 11). Dolrin.lj.ca lilrolririi
inrplica ii pe solia acestuin, .rr epiin,:l (azul .r:1 sclava luscsc prirriiii
de la sta,pin si.a riDrirlea in r,o.tiiuare jn aceasli stare imprcLln:r cll
liji s:ii. Iinar l:L nr.cpurui ttrrrltii ai ; lea at. sc1.1\'iei sale Dac:r sclarul
crr multumit ric Iclrl !rrn lrsese iraiai L1e siipinul sa{r. Lcgea lrre!e-
ia
rle rr-r robril !oaie larnin€ :i dup.-t.ei; ani in slujlrx acestuia, i.:.1
lrerrlria s:i se irrezirte in laia jude.;itorulr"li ca sar dea o declara-tie.it
dl !.ca sar r',r'rina, Ire n,.ri.i{lafl. in casa st:ipinlrluj. jn ;rccasti situalie
s.lavuhri i se,iirur.l urcchea.a simbli .i r:rnine rcb pe vccie .ru fa-
milia sa (Deui. 15, 10 -17).
Toli srlalii evrei, i.clusiv .ei (e ru ii inpliniseri cei 6 ani de
srlavie. erau eliber.!i in.rnui.iubiliar, al a0-Iea, nLlnii. ;i |n!lt libcr
i Lrl
had.leror I-cv 25, 10 41).
r:-rlii (Senath
21t, ln ]eg:)iur'at cll siarca sociala a sl]lavilor, la popo' l evreu exisii
rLi, norme sDe.i.rle ;j penrru s.1a\re Ele pro\'.neau, pe linq'r 'ele arnintiie
1.,t. mai sus. si din iiicelc !in.i'.rte rle iatal lor unui israelit' Dac'r sclava
lsr-aelili nu €ra pe pl:r.ui siipln lui care qi-o alesese' atunci el era
tjj, rlalor sar o lase .a si se riscumperc. neavinC dreptul s; o vindi la
o iamiLie striin:t. SaLl .lac:t stipln'.rl o logedea cu {iul s:iu, aturrci €a'
134 ARHEOTOGIE BIBIICA

de$i era.oncubina arestuia, Legea prevedea .a si Iie traratd drept

solje legitimi, ca pe o liici sau nore, siiuatie de care se bucura chiar
dacal slipinul va lua mai tirziu $i alte concubine. Ca sotie a stapinutui,
sclava isrneLitll avca ;i dreptul 1.r loclrintr'i, hrana si imbr.:icdminte, cor_
ditii ce t!_ebuiau respectate, deoarece nerespectarea tor ducea Ia drep_
lul acesteia de a 1i pusd in iibertatc qratuir, Idri rrjscumperare (Ie$
21, 7 rl). Vr:duvele si lemeile .tivortate din cauzu siruatiei tor ma_
ter.iale precare ajungeau singure si se vincti ca sctave, avind dreptul
sa tie €iiberate ca $i bdrbatii sclavi in anul aI 7 }ea.
h Vechiul Tcstament textcle despre sctavie sint expuse potrivi.
realititilor isiori.e de atunci, care erau de asa naturi incft israetitii
liri puierea harutui divin n-au renuntat I:r nedreptitite ei sociale.
Unele te\te despre sclavio cap:ir:i un int€Ies prefieurativ. Astfet rc
bia eqipteani: preinchipuie pe cea a picatutui, cauza acesteia Si din
care ornenirea va fi salvati de Mintuitorul Hristos, Robul Domnului
(lsaia 53) Ccl ce s-a inrobit cu piicateLe Iumii ti a sac ficat slintut
Sau trup si sin(e pe colgqta.