Ștefan Constantinescu

SIG aplicate în Meteorologie și Hidrologie

Schimbările climatice la nivelul marilor bazine hidrografice
Universitatea din București
Facultatea de Geografie

Master GIS an II CURS 2

Svante Arrhenius
(1859-1927) 1896: încălzirea globală este intuită

Dublarea dioxidului de carbon ar crește T cu 4C (azi 2-4.5C)

Temperaturile au crescut cu 0.7C din vremurile preindustriale până acum, dar

rata creșterii a ajuns la 0.2C / deceniu!
CO2
ANTHROPOCENE
 Sediment flux and the Anthropocene
(Syvitki and Kettner, 2011)
Antropocenul a început

• pe baza creșterii TEMP, în 1950

• impactul uman asupra aportului • pe baza SLR a început în 1870
sedimentar a început acum 3000 ani, dar • pe baza CO2, CH4, N20 a început în
s-a accelerat în ultima 1000 de ani 1750

• sec XVI-lea: amprenta societății asupra

• la nivel global > 48.000 de baraje (H >15m)
mediului

• înc XX: mecanizare: creșterea fluxului • în perioada anterioară intervenției

sedimentar în cele mai mari bazine umane cantitatea de sedimemente
ajunsă în oc = 15,1 Gt/yr 1Gt=

• în prezent este de 12.8 Gt

• după 1950: baraje —> scăderea inputului
• diferența = -15%
sedimentar

• râuri aproape fără sedimente: Nil, Colorado, Ebro, Sao Francisco, Indus
 PP/an = 577.000 km3

Anual de pe suprafața continentelor și oceanelor se evaporă 505.000 km3, din care 458.000 km3 se reîntorc ca pp la nivelul ocenelor.

CIRCUITUL MIC OCEANIC: OCEAN-ATM-OCEAN

CIRCUITUL MARE

Durata de regenerare a apei: ~16 zile. Se repetă de 22,8 ori/an

14% din apa

22% din apa
evaporată
pp

86% din apa 78% din apa

evaporată pp

Oceane Continente
 20.700 km3
20.100 km3

82%
80%

Ocean AMERICA de SUD ASIA

Ocean

12.300 km3
24.600 km3

80%
62%

Ocean AMERICA de NORD

Ocean AFRICA

10.100 km3 12.800 km3

5.300 km3 (47%) 22%

Ocean EUROPA Ocean AUSTRALIA

 CARE ESTE FLUXUL SEDIMENTAR
CE AJUNGE ÎN OCEANE?

CARE SUNT FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ ACEST FLUX?

 Fluxul sedimentar

BQART model

Factori geologici (suprafața bazinului, relieful, litologia)…65%

Factori antropici (baraje, despăduriri, eroziunea solului)…16%

Factori climatici (T, Pp)…14%

Ghețarii…1%

bias…3%
Seturi de date
Import, Slice and Dice netCDF
Altitudinea medie
Panta medie
Precipitații 1901-2010
 Suprafete irigate pe Vl. Indusului

creșterea intensității pp se produce

chiar acolo unde scade cantitatea
totală de pp!
 1) încălzire 4) cresc vap de apă
● intensificarea circuitului
hidrologic va avea un impact
sporit asupra sistemelor
naturale și antropice
(Trenbert, 2011;
Pendergrass, 2014)
crescând cantitatea de pp și
evaporația;
2) crește evap 5) crește intensitatea pp

● o atmosferă mai caldă va

conține cu 7% mai mulți
vapori de apă, pt fiecare
creștere cu 1 grad C, față de
una mai rece; acest efect va
determina o creștere cu 15% 3) uscarea solului
a cantității de pp într-o lume 6) inundații
încălzită cu 5 gr.C (DeAngeli
et. al, 2015)
 PP vs T
1901-2010
 PP vs T
2000-2010
Runoff: P-E +/- S
● El Ninos: tinde să reducă scurgerea
pentru unele râuri din bazinul
Atlanticului (Amazon, Orinoco, Niger)
dar să crească scurgerea pt
Mississippi, Parana și Uruguay
● scurgerea celor mai mari fluvii
● la scară globală corelația dintre ENSO
și debit este destul de puternică (r=-
0,66). Nu există însă nicio corelație
între ENSO și scurgerea din Oc. Arctic,
M. Mediterană sau Marea Neagră
● rezultatele lui Dai et. al, (2009)
contrazic observațiile anterioare
(Labat et. al, 2004), cum că la nivel
global s-ar fi înregistrat o creștere a
scurgerii în ultimele decenii
globale indică variații decadale și
multidecadale, dar adesea variații
foarte mici la nivel secular (Dai et.
al, 2014; Huntington, 2006)
Palmer Drought Severity Index (PDSI)
PDSI anomalii 2000-2009
 Concluzii
Cantitatea de apă din râuri ajunsă în ocean: 35.000 kmc/yr

Fluxul sedimentar al raurilor care se varsă în Oceanul Planetar este variabil:

-în regim anual
-la nivel decadal

Zonele cu o cantitate mai mare de pp au în general rate mai mari de eroziune!

Pentru latitudinile înalte TEMP a crescut cu 0,6 gr. C/10ani pentru ultimii 30 de ani!
Permafrostrul conține o cantitate dublă de carbon față de cea existentă în Atm.

Factorul geologic este cel mai important, urmat de cel antropic.

Factorul climatic este % apropiat de cel antropic.

Schimbările climatice după 1950, la care se adaugă și influența antropică

accentuată, au influențat major fluxul sedimentar!