Icebergurile si ridicarea nivelului Oceanului Planetar

Oceanul Planetar - prezentare generala Oceanul Planetar reprezinta un nvelis unitar de apa al Pamntului. Suprafata Oceanului Planetar este de 361 milioane km, ceea ce constituie din suprafata Globului. Volumul apelor oceanice este de 1370 milioane km si constituie 95 % din volumul hidrosferei. Adncimea medie a Oceanului Planetar este de 3790 m, iar cea maxima de 11516 m (Groapa Marianelor). Daca apa ar fi repartizata uniform pe suprafata terestra, ea ar forma un strat cu grosimea de 2700 m. Evolund de la nave cu pnze pna la submersibile capabile sa se scufunde pna la cele mai mari adncimi, explorarea stiintifica a oceanului a permis dezlegarea mai multor enigme legate de Oceanul Planetar. Astazi, oamenii de stiinta pot descrie marea majoritate a proceselor din ocean, procese de care depinde foarte mult si clima continentelor. Numit si ocean mondial, Oceanul Planetar este compus din cele 5 oceane Pacific, Atlantic, Indian, Arctic si Antarctic, mpreuna cu marile si golfurile care se leaga prin strmtori sau direct cu Oceanul. Ridicarea nivelului Oceanului Planetar Ridicarea nivelului Oceanului Planetar este legata de tendinaa generala de ncalzire a climei si reprezinta un hazard global, de lunga durata, cu numeroase consecinse grave pentru zonele de coasta. Aceasta ridicare este datorata aportului tot mai mare de apa dulce de pe continente, provenita din topirea ghetarilor si din apele subterane utilizate de om pentru irigatii. Masuratorile precise efectuate de oamenii de stiinta au pus n evidenta ca n ultimul secol ridicarea nivelului Oceanului Planetar a fost n medie de 11,5 mm pe an. Pna n anul 2030 aceasta ridicare va nregistra valori de 10-30 cm , determinnd intensificarea proceselor de abraziune, retragerea coastelor si acoperirea cu apa a unor suprafete joase. Ridicarea nivelului Oceanului Planetar reprezinta un pericol important pentru activitatile umane din lungul coastelor, fiind amenintate poduri, asezari, instalatii portuare si cai de comunicatie. Pretutindeni pe Pamnt, gheata se modifica. F aimoasele zapezi de pe Kilimanjaro s-au topit, din 1912, mai mult de 80%. Ghetarii din Garhwal Himalaya, din India, se retrag att de repede, nct cercetatorii cred ca majoritatea ghetarilor din estul si centrul masivului Himalaya ar putea disparea, teoretic, pna n 2035. Cnd temperaturile cresc iar gheata se topeste, si mai multa apa se scurge n ocean din ghetari si din calotele glaciare, apa oceanului se ncalzeste si creste n volum. Aceasta combinatie de efecte ajucat un rol

importantn cresterea nivelului mediu al Oceanului Planetar cu 10 pna la 20cm n ultima suta de ani, conform Comisiei Interguvernamentale privind Schimbarile de Clima (IPCC). Cercetatorii au indicat faptul ca nivelul marilor a crescut si a scazut substantial n i storia de 4,6 miliarde de ani a Pamntului. Dar actuala rata de crestere globala a nivelului marii s-a ndepartat de rata medie a ultimilor 2.000 - 3.000 de ani si creste si mai rapid, cu circa 2,4 mm pe an. O continuare sau o accelerare a acestei tendinte are capacitatea de a produce schimbari izbitoare n regiunile de coasta din ntreaga lume. Topirea continua a ghetarilor pe parcursul acestui secol va conduce la inundatii, la lipsa apei potabile pentru milioane de persoane si la ridicarea nivelului marilor de peGlob, amenintnd si distrugnd habitate si ecosisteme costiere. C resterea cantitatii de apa care intra n oceane are un impact semnificativ asupra nivelului Oceanului Planetar. D e asemenea, consecinte ngrijoratoare se resimt si n regiunile din jur: spre exemplu, modificarea Curentului Golfului joaca un rol i mportant n clima Europei nordice si de vest. Icebergurile Termenul iceberg sau de ghetar plutitor desemneaza un bloc mare de gheata desprins din una din calotele polare glaciale ale Terrei, care navigheaza spre zonele calde ale globului influentnd clima z onelor nvecinate si stingherind navigatia maritima. Cuvntul ice-berg este un cuvnt provenind dintr-o combinatie de cuvinte din limbile scandinave nsemnnd gheata s i munte, un iceberg nsemnnd un muntede gheata. Caracteristici Stiut fiind faptul ca apa sarata nu ngheata l a temperaturile de pe Terra dect n anumite conditii si c a nu poate forma blocuri masive si stabile de gheata, icebergurile sunt, de fapt, blocuri de gheata de a pa pura. Din moment ce densitatea acesteia este de a proximativ 920 kg/m3, n timp ce a apei sarate a marilor si oceanelor este de circa 1025 kg/m3, aproximativ 90 - 92% (11/12dupa alte estimari) din ntreg v olumul unui iceberg. Ca atare, forma portiunii scufundate poate fi estimata cu g reu, doar privind partea vizibila de deasupra apei. Masa degheata a icebergurilor este extrem de compacta,durabila si dura, putnd provoca serioase daune, chiar distrugerea unui vas. De aceea, icebergurile sunt considerate ca fiind extrem de periculoase pentru n avigatia maritima. Cea mai faimoasa scufundare din istoria navigatiei este cea a pachebotului Titanic n n oaptea de 13 spre 14 aprilie 1912, care s-a produs la aproximativ 2 ore si 40 de minute dupa impactul cu un iceberg.