MEDIUL CALOTELOR GLACIARE

In spatiul dintre 70° si 90° lat. se desfasoara intinderi de gheata in Antarctica,

Groenlanda si numeroase insule, precum cele din Arhipelagul Nord-Canadian si partile
inalte din Insulele Svalbard, Vranghel, Franz Joseph, Novaia Zemlia acoperite cu mici
calote de gheata.
Climatul polar se defineste prin variatii termice in limitele temperaturilor
negative si prin permanenta frigului.
De altfel, temperaturile minime absolute au coborat sub -90° C, la statiunea
Vostok.
Ca urmare a climatului extrem de aspru, uscatul si oceanul sunt acoperite de
mase intinse de gheata.
La periferia teritoriilor acoperite cu gheata, de-a lungul liniei tarmului, exista
asezari umane in insulele Svalbard, Groenlanda si in cele din Arhipelagul Regina
Elisabeta.Astfel, in partea de nord-est a insulei Ellesmer, se afla cel mai nordic punct
locuit permanent, la 81°31’ latitudine, numit Allert Point.

Regiunile polare:-Polul Nord

-Polul Sud

RELIEF GLACIAR.MODIFICAREA PEISAJULUI.PROCESE GLACIARE

Relief glaciar
Acolo unde temperatura medie anuala este sub 0grade si unde zapada cade in
cantitati suficiente, se formeaza ghetari.

referat.clopotel.ro
 Regiunile cu temperaturii medii anuale sub 0grade se gaseste la peste 5000 m la
tropice, apoi limita scade la 3000 m in zonele temperate, ajunge la sub 1000 m in Islanda
si atinge zero metri aproximativ la cercul polar; aceasta este limita zapezilor persistente.
Zapada care nu se topeste se acumuleaza in straturi tot mai groase, care insa incep
sa se taseze sub propria lor greutate. Tasarea produce o anumita caldura, parte din cristale
se topesc, dar apa scursa spre baza stratului reingheata. Asa se naste mai intai o gheata
foarte grauntoasa, numita neve, si apoi ghetarul.
Ghetarii se deplaseaza incet de-a lungul vailor montane, ca niste benzi
transportoare imense incarcate cu roci sfaramate. Se aseamana si cu niste corpuri
abrazive gigante, flexibile, modeland peisaje spectaculoase.
Gheata care compune ghetarii se formeaza din fulgii de zapada comprimati
gradual in gheata sub greutatea straturilor succesive care se depun sau din avalansele care
antreneaza in miscarea lor, de-a lungul vailor, straturile de zapada. Ele contin bule de aer,
si de la distanta au un aspect albicios.
Spre baza, culoare ghetarului devine mai inchisa. Aceasta deoarece contine mai
putine bule de aer dar o parte din ea consta in apa inghetata. Aceasta apa se formeaza
atunci cand la suprafata ghetarului apare fenomenul de dezghet. Gheata topita se prelinge
in josul ghetarului sub forma de apa, dupa care are loc din nou un fenomen de inghet care
duce la comprimarea suplimentara a ghetarului.
Oamenii de stiinta clasifica ghetarii in doua mari grupe: ghetarii continentali
(„de calota”) si ghetarii de munte ( sau „de vale”).
Ghetarii se formeaza in regiunile polare (Antartida si Artica) si pe virfurile
muntilor inalti, depresiuni intramontane, in conditiile cind cantitatea de zapada cazuta
depaseste topirea si evaluarea ei.
Dupa conditiile de formare deosebim:ghetari continentali (de calota) – ocupa
suprafete extrem extinse si au o grosime care uneori depaseste 3 000 m. Ei acopera mari
arii terestre, indiferent de relief: intregul continent Antarctida si insulele din Oceanul
Artic (Groenlanda, Islanda, Novaia Zemlea s.a.) si ocupa 98,5 din toata aria hinosferei.
In jurul Antarctidei, gheata de pe continent se prelungeste mult in apele Oceanului
Planetar, formind o platosa relativ unitara, inalta pina la 90 m, numita banchiza, de la
care se rup mari blocuri de gheata numite aisberguri, care, datorita curentilor de apa
oceanici, plutesc in largurile oceanului.
Gheata este plastica si de aceea se misca prin alunecare, mutindu-se pe fiecare
tip de panta. Deplasarea e lenta, intre 5-150 m pe an, asa ca o portiune de gheata ca sa
ajunga de la zona de formare pina la linia de topire are nevoie de un timp indelungat, de
la circa 100 ani pina la peste 1000 ani.
Ghetarii montani se formeaza pe virfurile muntilor (Himalaya,Pamir,Alpi,Caucaz,
Karakorum,Anzi,Cordilieri)care depasesc in altitudine limita zapezilor persistente.
Cei mai mari doi ghetari continentali, unul care acopera cea mai mare parte a
Antarcticii si celalalt aproape intreaga Groenlanda, sunt numite platouri glaciare sau
banchize. Platoul glaciar al Antarcticii acopera peste 13 milioane km² si are grosimea
maxima de 4,87 km. Suprafetele mai mici, ca cele din Islanda sau Norvegia, sunt numite
calote glaciare. Cea mai mare calota glaciara din Europa este in Islanda si acopera
aproximativ 19500 km².
Ghetarii de vale sunt forme de relief mai mici. Ei sunt mase de gheata care se
deplaseaza incet in josul vailor montane. La capul multor ghetari montani este un bazin,

referat.clopotel.ro
numit zona de acumulare, unde zapada se comprima si se transforma in gheata. Cand
bazinul se umple, gheata se revarsa peste marginea bazinului si incepe sa curga. In timpul
miscarii suprafata ghetarului crapa si formeaza crapaturi numite crevase. Unele crevase
apar pe partile laterale ale ghetarilor deoarece gheata din centru se deplaseaza mai repede
decat la margini. Cand un strat de roci mai dure, rezistente scimba unghiul de inclinare al
pantei, ghetarul se sfarma, creand o masa de crevase care se intersecteaza, creste si culmi
de gheata. Aceste zone se numesc cascade de gheata.

Modificarea peisajului
In drumul lor spre baza muntelui ghetarii erodeaza uscatul. Ei transporta si
resturile de roci sfaramate de actiunea inghetului, care se rostogolesc pe versantii
ghetarului. Uneori masele mari de roci acopera complet gheata. De exemplu, in
decembrie 1991, pe versantul estic al Muntilor Cook, cei mai analti din Noua Zeelanda,
s-a declansat o avalansa de zapada si de roci sfaramate. Inaltimea muntilor s-a redus cu
10m , si aproximativ 2,5 milioane m³ de roca s-au pravalit in jos, acoperind ghetarii.
Aluviunile transporte de ghetari sunt numite morena. Ea este transportata sub linia
zapezilor permanente pana in zona de ablatie. Aici gheata care compune ghetarii incepe
sa se evapore. Morena este astfel imprastiata in jurul bazei ghetarului.
In ultima era geologica s-au evidentiat patru mari perioade de racire a climei, cind
ghetarii au ocupat arii cu mult mai extins decit cea pe care o au astazi. Astfel, ghetarii de
calota (continentali) din perioada mare de glaciatiune ocupau 40 % din aria uscatului.
Invelisul de gheata are o mare insemnatate pentru invelisul geografic si existenta
vietii pe planeta. El participa la reglarea conditiilor climatice, asigura circulatia
atmosferei, influenteaza asupra regimului termic si hidric, participa la regionarea lumii
organice. Ghetarii sunt o sursa principala de apa potabila, iar cei alpini servesc drept
izvoare de apa pentru multe fluvii si riuri (Galben, Albastru, Amudaria…).

Procesele glaciare
Eroziunea glaciara se produce in mai multe moduri. Eroziunea apare atunci cand
rocile inghetate de la baza si marginile ghetarului, scobesc si erodeaza roci. Scobiturile
astfel formate se numesc striatii. Urmele lasate in roci au ajutat oamenii de stiinta sa
descopere zona de intindere a ghetarilor in perioada marii glaciatiuni.
Smulgerile de gheata apar atunci cand gheata din jurul imbinarilor de roci sau al
molozului de la baza ghetarului le imping intr-o parte. Procesul de zdrobire apare atunci
cand rocile sunt faramitate de greutatea ghetarului si a incarcaturii de roca.
Cu toate acestea, sfera glaciara a Terrei se afla intr-o stare ecologica destul de
dificila. In ultimii ani ea tot mai mult isi micsoreaza aria prin desprinderea blocurilor
mari de gheata (aisberguri), cauza fiind cresterea temperaturii medii anuale a aerului pe
planeta. Concluziile cercetatorilor in domeniu sunt ca disparitia ghetarilor poate duce la
mari schimbari neprevazute in ce priveste limitele invelisului geografic, existenta vietii
pe Terra.

referat.clopotel.ro
Ghetar de calota

Ghetar alpin

ANTARCTICA

Antarctica, mai mare decat Europa sau Australia, este cel mai rece si mai
izolat continent Exercita o mare influenta asupra climatului planetar si marile din
jurul sau contin o mare varietate de vietuitoare marine.Antarctica este un continent
situat la Polul Sud al Terrei. Acesta nu trebuie confundat cu Arcticul, care este situat
langa Polul Nord, in emisfera nordica a planetei.
Desi legendele si speculatiile despre Terra Australis ("Taramul Sudic") dateaza din
antichitate, primele descoperiri ale continentului au avut loc in 1820 si prima aterizare
verificata in 1821. O harta din 1513 a Amiralului Piri Reis contine totusi un continent
sudic care seamana cu coasta Antarcticii.

referat.clopotel.ro
 Antarctica ocupa aproximativ 9% din uscatul planetar, chiar daca 98% sunt acoperite de
cea mai mare calota glaciara din lume, care atinge grosimea maxima de 4,8km.Acest corp
imens de gheata reprezinta 70% din rezervele modiale de apa dulce.
Batuta de vanturi si inabordabila, Antarctica a fost ultimul continent explorat.Pana in
anii 1820 ea nu a fost complet studiata si explorarea interiorului a avut loc doar la inceputul
secolului XX.
Interesul mondial fata de Antarctica a crescut ca urmare a cursei catre Polul Sud
care a fost castigata de echipa Norvegiei condusa de Roald Amundsen, la 14 decembrie
1911, cu cinci sap
tamani mai devreme decat echipa britanica condusa de capitanul Robert
Scott.Norvegienii s-au intors cu bine, dar echipa britanica a pierit pe drumul de
intoarcere.
Cu o de 13.200.000 km², Antarctica este al cincilea mare continent, si. Totusi,
este mult mai mic ca, neavand rezidenti permanenti. Este continentul cu cea mai mare
altitudine medie, cu cea mai scazuta si cu cea mai scazuta temperatură medie. Aproape
98% din teritoriul Antarcticii (circa 14 milioane km2) este vesnic acoperit cu gheata care,
uneori, atinge grosimi de peste 4000m. Restul de doua procente formeaza coastele
scaldate de Oceanul Sudic, varfurile golase ale dike-urilor, care dau muntilor un aspect de
cocos ce se elibereaza din prizonieratul gheturilor, la acestea adaugandu-se, intr'o
proportie foarte restransa, si o regiune cu aspect de desert, evident inghetat.
Peisajul vast, maiestuos al Antarcticii este populat in principal de foci, pinguini si pasari
marina-si cateva sute de mii de oameni de stiinta din intreaga lume.

Descoperirea Antarcticii
Continentul Antarcticii este acoperit cu gheata 98 % din teritoriul sau tot timpul
anului, fiind descoperit in anul de grupe diferite de cercetatori si exploratori. Atingerea
polului sud a fost realizata de exploratorul polar norvegian intr-o cursa de intrecere cu
exploratorul englez aceasta expditie costand viata exploratorului englez.

Pericolele poluarii
Antarctica poate fi o potentiala sursa de minerale.Pe vremuri a facut parte din
stravechiul continent Gondwanaland si, in diferite stadii ale istoriei planetei, a avut o clima
mult mai calda decat cea de astazi.
Putinele organisme vii care supravietuiesc in mediul inghetat din Antarctica sunt algele,
lichenii si muschii, care stau lipiti de varfurile muntilor ce strapung calota de gheata.In schimb,
tarmurile si peninsula in forma de deget a Antarcticii, indreptata spre capatul Americii de Sud,
vara misuna de viata.Exista pinguini, foci, pasari marine si insecte, iar apele din jurul
continentului gazduiesc mai multe specii de balene, multe dintre ele fiind vanate pana aproape
de disparitie.Cel mai comun animal din marile sudice este krilul, o creaturamica, asemanatoare
crevetei, care constituie hrana de baza a multor pest, pasari, foci, sepii si balene.
Viata salbatica este afectata de constructia de aerodroame si intensificarea traficului
maritim, cauzate de intensificarea turismului.Turismul avertizeaza asupra necesitatii protejarii
continentului, dar aduce cu sine si numeroase riscuri si amplificarea acestuia fara control poate
periclita serios acest sanctuar valoros.
Turistii fac baie in izvoarele termale de pe insula Deception.Turismul ameninta sa
aduca stricaciuni iraparabile ecologiei delicate a continentului.

referat.clopotel.ro
 Multe dintre bazele stiintifice sunt prea putin interesate sa protejeze mediul natural al
Antarcticii.Conductele deverseaza deseurile de la statia MacMurdo direct in apa-ca rezultat,
naparlirea timpurie a pinguinilor.

Renier Point Antarctica din satelit

Atanasoff Nunatak

NOVAIA ZEMLIA

Novaia Zemlia (in limba rusă: Ноовая Земляо , in traducere: "Pamantul Nou". A
fost numita in engleză si mai este numita inca in olandeză Nova Zembla) este un
arhipelag din Oceanul Arctic din the Regiunea Arhangelsk (nordul Rusiei si nord-estul
extrem al Europei).
Arhipelagul Novaia Zemlia este format din doua insule mari, separate de
Strâmtoarea Matocikin, si din mai multe insule mai mici. Cele doua insule mari sunt:
Severni (Nordica) si Iujni (Sudica). Novaia Zemlia separa Marea Barenţ de Marea Kara.
Suprafata totala a arhipelagului este de aproximativ 90.650 km².

Geologia Arhipelagului
Arhipelagul este muntos, Novaia Zemlia fiind din punct de vedere geologic o
continuare a Munţilor Urali. Arhipelagul este separat de continent de Strâmtoarea Kara.
Cel mai inalt pisc din Novaia Zemlia masoara 1.070 m. Pe insula nordica exista mai multi

referat.clopotel.ro
gheţari, iar cea sudica are climat de tundră. Printre resursele naturale se numara cuprul,
zincul si plumbul. Populatia bastinasa este formata din aproximativ 1.000 de neneţi, care
se ocupa in special cu pescuitul si vânătoarea de foci.

SVALBARD

referat.clopotel.ro
 Svalbard este un teritoriu insular in Oceanul Arctic, format din arhipeleagul
Spitzbergen si Insula Ursilor (Bjornoya), situate la 600 km nord de coastele Norvegiei.
Svalbard este administrat de Norvegia.

Svalbard

Iceberg

referat.clopotel.ro
 Iceberg Pinguini

Iceberg Peisaj

Ghetar de calota

Aisbergurile sunt constituite din apa pura si oamenii de stiinta au incercat sa le

utilizeze ca sursa de apa potabila in tarile care duc lipsa de aceasta.

referat.clopotel.ro
Iceberg

referat.clopotel.ro
Pinguini Pasari marine

Foca

Foca

referat.clopotel.ro
Foca

Colonie de pinguini

referat.clopotel.ro