FRANŢA

ÎNDRUMAR DE AFACERI 2008

CUPRINS

1. Informaţii generale

2. Situaţia economică a Franţei

2.1 Aspecte de atractivitate economică
2.2 Resurse naturale
2.3 Indicatori macro – economici
2.4 Agricultura franceză
2.5 Comerţul exterior al Franţei

3. Elemente de risc comercial şi de perspectivă economică în Franţa

3.1 Riscul de ţară
3.2 Previziuni indicatori economici 2008
3.3 Măsuri de politică economică în 2008
3.4 Atuurile Franţei
3.5 Puncte slabe

4. Modalităţi de implantare comercială în Franţa

5. Legislaţia muncii în Franţa

6. Drepturile personalului expatriat în Franţa

6.1 Condiţii de lucru pentru personalul din România

7. Fiscalitatea întreprinderilor în Franţa

8. Ajutoare publice pentru investiţii in Franţa

9. Aspecte privind promovarea exporturilor româneşti în Franţa

9.1 Facilităţi vamale
9.2 Relaţii financiare şi bancare româno-franceze
9.3 Elemente de analiză sectorială
9.4 Modalităţi şi instrumente de plată folosite în Franţa

10. Schimburile comerciale româno-franceze

11. Cooperarea economică şi investiţiile franco-române

1. INFORMAŢII GENERALE

 Suprafaţă : 547.030 km²

din care :
- pământ : 545.630 km²

- apă : 1.400 km²

 Populaţia (2007 –date provizorii) : 63,5 milioane locuitori ; densitate : 98 loc/km

patrat ; populaţia urbană : 76%

 Limba oficială : franceza

 Capitala : Paris (9,6 milioane locuitori)

 Organizare administrativă :

Franţa este formată din 22 de regiuni, împărţite în 96 de departamente, la care se

adaugă alte teritorii dependente : Guadelupa, Martinica, Guyana Franceză, Réunion,
Polinezia Franceză, Noua Caledonie, Wallis, Mayotte, St.Pierre, Miquelon, etc.

 Oraşe principale : Lyon, Marsilia, Lille, Toulouse, Nice, Bordeaux, Dijon, Nantes

 Ziua natională : 14 iulie – aniversarea căderii Bastiliei – 1789

 Religie : creştin catolică : 90 % ; persoane de alte religii : musulmani - 5% ; evrei - 1

% ; protestanţi - 1 % ; adepţi ai altor religii -2%.

 Forma de guvernământ : Republică

 Puterea executivă este exercitată de Preşedinte şi Guvern.

Preşedintele Franţei este Nicolas SARKOZY, care a preluat funcţia la 16 mai 2007
pentru un mandat de 5 ani, fiind susţinut în alegerile legislative de UMP (Union pour le
Mouvement Populaire).
Funcţia de Prim-ministru este deţinută, începând cu data de 18 mai 2007, de François
FILLON. Componenţa Guvernului francez în urma remanierii din data de 19 martie
2008 este prezentată în Anexa I.

 Puterea legislativa este exercitată de :

- Adunarea Natională (Assemblée Nationale) : Bernard ACCOYER , Preşedinte ;
cu o majoritate de dreapta (UMP ), în urma alegerilor legislative din 10 şi 17
iunie 2007.
- Senat : Christian PONCELET, Preşedinte.

Alegerile regionale din aprilie 2004 şi cele municipale din aprilie 2008, au adus
modificări importante în fizionomia politică franceză, forţele de stânga cucerind

2
preşedintia consiliilor regionale în 20 de regiuni, din cele 22 cât există în Franţa
metropolitană.

 Alte instituţii importante :

- Consiliul Economic si Social ;
- Consiliul Constituţional ;
- Consiliul de Stat ;
- Curtea de Casatie ;
- Consiliul Superior al Magistraturii ;
- Curtea de Conturi.

 Moneda naţională : Euro ( de la 1 ianuarie 2002) ; 1 Euro =6,55957 Franci Francezi

2. SITUAŢIA ECONOMICĂ A FRANŢEI

2.1. Unele aspecte de atractivitate economică

Franţa atrage prin dimensiunea si dinamismul pe termen lung al pieţei sale, prin
calitatea şi productivitatea forţei de munca, prin densitatea şi eficienţa
infrastructurii. În schimb, punctele slabe sunt determinate de constrângerile
administrative şi costurile sociale şi fiscale ridicate. Franţa este a 6-a putere
economică din lume. În 2006, Franţa a fost al 4-lea exportator de servicii şi al 5-
lea importator global.

Atragerea de întreprinderi străine şi de capitaluri

În ceea ce priveşte volumul investiţiilor directe străine atrase, Franţa se impune ca o
destinaţie favorită. Conform statisticilor furnizate de Banque de France, Franţa a atras
cca 65 miliarde de euro investiţii directe străine (aproape 6% din fluxul mondial de
investiţii străine), ceea ce o plasează pe locul 3 în lume, după Statele Unite şi Marea
Britanie. Principalii investitori străini în Franţa, la 31 decembrie 2005, erau: Statele
Unite (82,6 mild. Euro), Marea Britanie (82,4 mild. Euro), Germania (57,7 mild. Euro),
Olanda (44,6 mild. Euro) şi Elveţia (27,3 mild. Euro). Franţa face parte din zona euro,
iar Parisul se înscrie printre cele mai atractive pieţe financiare din lume. Astfel, Capitala
Franţei este prima piaţa financiară a zonei euro şi a doua piaţă de primire a instituţiilor
financiare internaţionale (46% din capitalizarea de piaţă este deţinută de instituţii
financiare internaţionale).

Dinamismul pieţii interne

Cu un Produs Intern Brut în creştere de la an la an, Franta se remarcă printr-o lungă
tradiţie industrială, numărând astăzi peste 2,5 milioane de întreprinderi. O strategie pe
termen lung a permis constituirea unor veritabile sectoare de excelenţă, capabile să
facă faţă competiţiei internaţionale: industria agro-alimentară, industria automobilului,
aeroanutica sau telecomunicaţiile. Se pot cita câteva grupuri franceze care sunt
renumite în întreaga lume: L’Oreal, numărul 1 în lume în domeniul produselor
cosmetice, Saint-Gobain, primul producător mondial de materiale de construcţii,
Danone, lider mondial la produsele lactate proaspete, şi LVMH, în fruntea sectorului
produseleor de lux. La acestea, se adaugă Michelin (pneuri), Carrefour (marea
distribuţie), Total (produse petroliere) sau Dassault Aviation.
Cu 78 milioane de turişti, Franţa este ţara cea mai vizitată din lume.

3
Resurse umane
Populaţia are tendinţa să crească mai rapid în Franţa comparativ cu majoritatea ţărilor
industrializate. La orizontul anului 2050, conform unei proiecţii demografice a Institutului
Naţional de Statistică şi Studii Economice, populaţia franceză ar putea atinge 70
milioane de locuitori. Calificarea forţei de muncă şi puternica sa productivitate sunt
recunoscute de anchetele în rândul investitorilor.

Cercetare şi inovaţie
Sectoarele cele mai importante cărora li se alocă fonduri pentru cercetare şi
dezvoltare sunt: aeronautică, industria automobilului, industria farmaceutică,
radiocomunicaţiile, materiale pentru transporturi, instrumentele de precizie.
Franţa aplică o politică ambiţioasă de dezvoltare a polilor de competitivitate (clusters),
care reunesc institute de cercetare, unverstităţi şi întreprinderi. În 2006, cercetătorii
instalaţi în Franţa au depus peste 17 000 de brevete. Franţa se clasează pe locul 2 în
lume în ceea ce priveşte brevetele depuse şi pe locul 4 în lume pentru efortul de R&D.

Infrastructura
Pe ansamblu, Franţa se caracterizează prin calitatea, densitatea şi eficacitatea
infrastructurilor de transport. Dispunând de 10 500 kilometri de autostrăzi, cca 1 milion
de kilometri de drumuri, 2 000 kilometri de linii de cale ferată de mare viteză (TGV) şi 6
aeroporturi internaţionale, Franţa este perfect „irigată” de una din cele mai performante
reţele de infrastructuri din lume.
Investitorii străini pot conta, de asemenea, pe infrastructuri energetice şi de
telecomunicaţii performante şi competitive. Piaţa Internetului de mare viteză s-a
dezvoltat rapid in Franţa, cu 12,7 milioane de abonaţi în 2007.

2.2. Resurse naturale

Principalele resurse naturale ale Franţei sunt : cărbune, minereuri de fier, bauxită,
lemn, zinc şi potasiu.

2.3. Indicatori macroeconomici

 Produs Intern Brut (PIB : În anul 2006, după un 2005 dificil, economia franceza
pare să-şi fi revenit, realizând un PIB în valoare de 1 777 miliarde euro, ceea
ce reprezintă o creştere de +2,0% comparativ cu anul precedent. În 2007, datele
preliminare indică o creştere a PIB cu cca 1,9%

 Schimburile comerciale la nivelul anului 2007 au cunoscut o dinamică

susţinută, atingând cel mai înalt nivel, respectiv : 839,5 miliarde euro.
Exporturile au înregistrat o creştere de + 3% (+9% în 2006), ajungând la un
volum de 400,169 miliarde de euro. Importurile franceze au crescut cu 5,4% în
2007 (+9,9% in 2006), cifrându-se la o valoare de 439,340 miliarde de dolari.

 Balanţa comercială franceză a înregistrat un sold negativ de – 39,171 miliarde

de euro, ceea ce reprezintă un deficit record pentru Franţa. În 2006, soldul a fost
tot negativ plasându-se la nivelul de – 29,2 miliarde de euro.

4
  Investiţiile întreprinderilor : s-au micşorat puţin în 2007 (+3,7%), comparativ
cu 2006 (+4,1%).

 Inflaţia: variaţie anuală cca 3% (2007), faţă de 1,9 % în 2006 ;

 Rata somajului (în % din populaţia activă) : pe ansamblul anului 2007, s-a cifrat
la 8,4%, comparativ cu 9,5% în 2006 ;

 Soldul deficitului bugetar (estimări 2007): -2,7% din PIB, după ce a fost de
-2,4% în 2006;

 Datoria publică (estimări 2007) : 63,9% în 2007, după ce a fost de 64,2% în

2006 ;

 Capitalizarea bursieră (aprilie 2008) : 1.664 miliarde de euro ;

 SMIC (salariul minim): 8,35 de euro /ora ( de la 1.05.2008).

2.4. Agricultura

Cu o producţie cifrată la 55 miliarde euro în 2006, Franţa a avut o contribuţie de 18%

din producţia agricolă a Uniunii Europene a celor 27, situându-se pe primul loc şi fiind
urmată de Italia (40,4 miliarde euro, respectiv 13%), Germania (38,7 miliarde euro,
reprezentând aproximativ 13%) şi Spania (38,4 miliarde euro, cca. 13%).
Previziunile pentru anul 2007 arată o creştere a valorii producţiei agricole cu aprox. 8%
faţă de 2006 şi o scădere de -0,8%, datorată îndeosebi creşterii semnificative a
preţurilor cerealelor, oleaginoaselor şi proteaginoaselor.

Franţa este în acelaşi timp, primul producător european (conform statisticiilor 2005) de
cereale, sfeclă de zahăr, vin şi cartofi, iar în privinţa producţiei zootehnice ocupă primul
loc în sectorul bovinelor şi avicol, situându-se pe locul secund în privinţa producţiei de
lapte (în urma Germaniei), respectiv pe locul trei în sectorul porcinelor (după Germania
şi Spania).
Suprafaţa agricolă destinată marilor culturi a cunoscut o evoluţie cvasi-stabilă în ultimii
6 ani, cifrându-se la 13,4 milioane hectare, din care 9,0 milioane pentru cereale.
Recolta totală de cereale a atins anul trecut 61,2 milioane tone, cu 5% inferioară celei
din 2005 şi cu 4% sub media ultimilor cinci ani.

Principalii indicatori ai sectorului agricol şi agro-alimentar francez afişează următoarele

cifre:
Ponderea sectorului agro-alimentar în economia naţională se cifrează astăzi, la
3,5%, comparativ cu aproximativ 7% în anul 1980, explicată pe termen lung, prin
diminuarea preţurilor de referinţă ale produselor agricole;
Numărul persoanelor declarate active în agricultură (exploatanţi agricoli şi personal
cu calificare redusă) s-a cifrat în anul 2006 la 926.600 persoane (conform
statisticilor INSEE);
Numărul exploataţiilor/fermelor agricole s-a cifrat în 2005 la 545.347, din care
346,000 calificate “profesionale”. 246,000 cu o suprafaţă de sub 20ha şi 200,
peste 50ha.

5
Producţia zootehnică în anul 2007 va rămâne stabila, conform estimărilor, cu o
uşoară progresie datorată creşterii preţurilor (+1,5%):
sectorul bovinelor – 1,9 milioane tone
sectorul ovinelor – 8,6 milioane capete, continuă tendinţa de diminuare,
sectorul porcinelor – 14,8 milioane capete, reducere lejeră în ultimii trei ani,
sectorul avicol – 2,9 milioane tone echivalent carcasă
Producţia vegetală: pentru anul 2007 estimările arată o scădere de -1,4% faţă de
2006; Rezultatele anului 2006:
Cereale, oleaginoase, proteaginoase – 66 milioane tone
legume proaspete – 5,6 milioane tone,
fructe proaspete – 3,4 milioane tone, iar
producţia de vin – 46,7 milioane hectolitri (estimări 2007).
Producţia forestieră/masă lemnoasă (rezultate estimative 2006): 65,640 mii m³
buşteni, 9.950 mii m³ cherestea, 10.006 mii tone hârtie şi celuloză
Producţia de biocarburanţi în 2005: 591.780 tone (din care biodiesel – 492.000 tone,
bioethanol – 240.000 tone);

2.4.1 Sectorul agro-alimentar

În anul 2007, activitatea a progresat în mai multe domenii, în ciuda faptului că munca
salariată din domeniu este în scădere de mai mulţi ani, cu uşoare semne de stabilizare
în 2007.
Cifra de afaceri din domeniul agro-alimentar a progresat de 7% în anul 2007, fiind
purtată de creşterea puternică a preţurilor din diverse sectoare. Progresia puternică se
remarcă îndeosebi în sectorul de transformare a cerealelor şi plantelor oleaginoase şi a
laptelui. Sectorul cărnii, în ciuda eliberării de sub criza gripei aviare, prezintă cea mai
slabă progresie.

Numărul persoanelor angajate în întreprinderile din acest sector se cifrează la 380.000

persoane.
Structura consumului alimentar în Franţa se prezintă astfel: carne şi produse din carne
- 23,6%, fructe şi legume - 15,6%, produse lactate - 13,1%, produse transformate pe
bază de zahăr - 10,5%, băuturi alcolizate – 10,1%, produse piscicole: 7,1%, etc.

Sectorul pescuitului şi acvaculturii

Reprezintă 11% din totalul recoltei piscicole la nivelul UE (586 mii tone, locul 3 la nivel
european), şi 9% (7.837 nave şi ambarcaţiuni) din flota comercială de pescuit,
europeană.
A înregistrat în anul 2005, o cifră de afaceri de 1,3 miliarde euro.
În sectorul acvaculturii, Franţa reprezintă primul producător european de stridii şi deţine
locul secund după Spania, la producţia de ansamblu.

Comerţul exterior agro-alimentar

Franţa se situează pe locul 2 în clasamentul exportatorilor mondiali de produse

agroalimentare, în urma Statelor Unite şi înaintea Canadei şi Braziliei. În anul 2007,
soldul excedentar al comerţului exterior agroalimentar al Franţei a depăşit 9 miliarde de
euro. Primul partener al Franţei este Uniunea Europeană cu importuri în valoare de 26

6
miliarde euro şi exporturi de 34 miliarde euro. Totalul importurilor Franţei se ridicau, în
2007, la 37,2 miliarde euro, iar exporturile la 46,2 miliarde euro.

O pondere foarte mare au vinurile şi alte băuturi alcoolice, care au constituit aproape
20% din totalul bunurilor exportate. Alte categorii de mărfuri cu o pondere importantă în
exporturile Franţei sunt produsele lactate (datorita a doua mari grupuri de distribuţie
franceze Danone şi Lactalis), produsele de patiserie, produse din cereale , iar în
categoria produselor brute, exporturile sunt predominate de plantele industriale.
În ceea ce priveşte importurile, Franţa cumpără în primul rând produse de cofetărie-
patiserie (16%), produse transformate din carne (11%), legume şi fructe

Principalii parteneri ai Franţei, în schimburile comerciale cu produse agro-alimentare,

sunt în general, ţările membre UE, respectiv: Germania, Spania, Belgia, Italia şi
Olanda.

2.4.4 Organizaţii Comune de Piaţă - OCM

Organizaţiile comune de piaţă (OCP) sunt structuri fixate prin decizie comunitară şi
reglementează producţia şi comerţul de produse agricole din toate ţările membre UE.
După crearea Politicii Agricole Comune (PAC) au înlocuit progresiv organizaţiile
naţionale de piaţă, în anumite sectoare.

OCP urmăresc realizarea obiectivelor PAC, stabilizarea pieţelor, asigurarea unui nivel
de trai echitabil pentru agricultori şi creşterea productivităţii agriculturii. Ele acoperă cca
90% din producţia agricolă finală comunitară.
Sectoarele acoperite de OCP sunt: cerealele, porcinele, producţia de ouă şi păsări,
fructele şi legumele, bananele, vinul, produsele lactate, carnea de bovine, orezul, uleiul
de măsline şi măslinele de masă, zahărul, floricultura, furajele uscate, fructele şi
legumele transformate, tutunul, inul şi cânepa, hameiul, seminţele, carnea de ovine şi
caprine ş ialte produse agricole care nu fac obiectul unei organizaţii specifice de piaţă.

OCP-urile au fost supuse, pe parcurs, mai multor reforme, în vederea adaptării lor la
evoluţiile pieţelor, iar astăzi o parte din ele se află în plin proces de reformă, sau
urmează a fi reformate.

Pentru informaţii suplimentare pot fi accesate direct, portalurile:

http://www.agriculture.gouv.fr/ - Ministerul francez al Agriculturii şi Pescuitului

http://europa.eu/scadplus/leg/fr/lvb/l11047.htm - Portalul Uniunii Europene
www.onigc.fr – Office National Interprofessionnel des Grandes Cultures (cuprinde
ONIC – Office National Interprofessionnel des Céréales, ONIOL - Office National
Interprofessionnel des Oléagineux, Protéagineux et Cultures textiles, FIRS – Fonds
d’Intervention et de Réguularisation du Marché du Sucre)
www.viniflhor.fr – Office National Interprofessionnel des Fruits, des Légumes, des
Vins et de l’Horticulture
www.onilait.fr - Office National Interprofessionnel du lait et des produits laitiers
www.office-elevage.fr - Office National Interprofessionnel de l’elevage et de ses
Producteurs

Alte informaţii şi adrese utile în domeniul agriculturii :

7
Informaţii utile, de interes general, privind o serie de tematici legate de sectorul agricol
francez, în ansamblu, pot fi accesate pe portalurile:

www.agreste.agriculture.gouv.fr – site-ul statisticilor agricole franceze

www.portea.fr – portalul învăţământului agricol francez
www.educagri.fr – site-ul de informare şi promovare a unităţilor de învăţământ public
din Franţa
www.securitesanitairedesaliments.agriculture.gouv.fr – site-ul securităţii sanitare a
alimentelor franceze
www.snm.agriculture.gouv.fr – site-ul serviciului privind noile pieţe (colectare şi difuzare
a informaţiilor privind pieţele agricole)

Informaţii utile legate de organizaţii, asociaţii profesionale, din sectorul agro-alimentar

pot fi consultate la secţiunea – Adrese internet utile în Franţa (ANEXA IV) .

2.5. Comerţul exterior al Franţei

In anul 2007, exporturile Frantei au crescut cu 3% pentru a atinge nivelul record de 400,2 de
miliarde de euro iar Importurile au evoluat, de asemenea, mai lent decat in anul 2006 si s-au
cifrat la 439,4 miliarde de euro (+5,4%).

In acest fel, pe ansamblu, schimburile comerciale ale Franţei au cunoscut in anul 2007 o
evolutie mai moderata decat in anii 2005 si 2006, exporturile incetinind mai net (crestere de +
3% fata de +9% in anul precedent) decat importurile (crestere de +5,4% fata de +9,9% in anul
2006).
Soldul schimburilor comerciale in anul 2007 a inregistrat un deficit record de 39,2
miliarde de euro, ceea ce reprezinta o degradare fara precedent, care eclipseaza pasivele
anilor 2006 si 2005, de 28 si, respectiv, 35 de miliarde de euro (recordul precedent).

Aceasta evolutie este marcata in mod deosebit in industria civila, unde franarea este cauzata in
principal de declinul vanzarilor din industria autoturismelor (+0,2%) si intreruprea vanzarilor de
bunuri de echipamnete (+0,1%).
Totusi, exporturile de bunuri intermediare raman dinamice (+5,1%), ca si cele de bunuri de
consum (+3,1%).
Vanzarile de produse energetice reculeaza, in timp ce cele de tehnica militara cresc rapid.

Evolutia mai lenta a importurilor se explica, in special, prin scaderea importurilor de energie,
concentrate in primul trimestru. Factura energetica s-a redus cu 1,3 miliarde de euro, ajungand
sa se cifreze la 45,2 miliarde de euro.
Cu exceptia energiei, cresterea achizitiilor a ramas sustinuta, atat pentru produsele
agroalimentare (+8,6%) cat si pentru industria civila (+6,7%). In cazul ultimelor, importurile au
fost foarte intense pentru autoturisme (+11%), echipamentele mecanice (+12%) si, intr-o mai
mica masura, pentru bunurile intermediare (+8,6%).

Total Anul 2007 Evoluţie 2007/2006 (%)

(în milioane euro)
Import Export Sold Import Export
Total FOB/FOB 439 340 400169 -39 171 5,4 3.0
Total CIF/FOB, fara tehnica
militara 450 524 395 648 -54 876 5,4 2,8

Industria civilă: 350 924 332 290 -18 634 6,7 2,4

8
Bunuri de consum 70 299 60 295 -10 004 5,1 3,0
Industria auto 50 331 51 002 671 11,0 0,2
Bunuri şi echipamente 90 144 93 415 3 271 2,7 0,1
Bunuri intermediare 138 409 125 984 -12 425 8,6 5,1
Diverse 1 741 1 594 -147 9,8 -5,2

Sectorul agroalimentar 37 665 46 652 8 987 8,6 7,6

Energie 61 935 16 706 - 45 229 -2,9 -3,2

Materiale militare 1 136 3 897 2 761 15,5 43,4

* sursa: Vama franceză

Orientarea geografică a comerţului exterior al Franţei în 2007

Dupa un an 2006 foarte bine orientat cand comertul exterior cu Uniunea Europeana a cunoscut
o crestere de peste +8%, exporturile incetinesc (+2,6% ) in timp ce importurile ramn mai
sustinute (+5,2%).
Aceasta evolutie agraveaza substantial deficitul cu Uniunea Europeana care atinge nivelul de
16 miliarde de euro, fata de 6 miliarde cat a fost in 2006.

Anul 2007 2007/2006 (%) Grad de

Import Export Sold Import Export acoperire
(%)
Europa 313 457 285 896 -27 561 5,5 2,7 91,2

Uniunea Europeana 275 569 259 576 -15 993 5,2 2,6 94,2

Zona euro 198 397 198 397 -23 963 6,0 2,6 89,2

America 37 462 36 931 - 531 2,2 -1,7 98,6

Asia 62 261 36 344 -25 917 8,2 7,3 58,4

Africa 21 043 22 305 1 262 2,6 5,3 1 6,0

Orientul Apropiat si
Mijlociu 10 420 12 077 1 657 -3,4 -0,4 115,9

Diverse 5 881 2 095 -3 786 17,4 7,4 35,6

Total CIF/FOB, fara

tehnica militara 450 524 395 648 -54 876 5,4 2,8 87,8

In cadrul zonei euro, se manifesta o disparitate a fluxurilor cu principalii parteneri.

Exporturile catre primii doi parteneri – Germania (+2,4%) si Spania (-,2%) - marcheaza
tendinta generala, din cauza restrangerii exporturilor de produse ale industriilor autoturisme si
aeronautica.
Importurile insa se accelereaza (+8,2% pe relatia Germania si +7,3% pe relatia Spania), in
special in industria autoturismelor si a bunurilor intermediare,ca si in farmacie.

9
 Pe relatia Italia, exporturile slabesc (+3,3%), inregistrand chiar o repliere pentru energie, in
timp ce importurile sunt un pic mai putin viguroase decat in anul 2006 (+5,8%), cu exceptia
bunurilor intermediare si a bunurilor de echipamente.
Cu Belgia, comertul exterior se modereaza, la export (+3,9%) din cauza celor mai mici vanzari
ale industriei automobile si ale produselor energetice, iar la import (+5%) din cauza refluxului
importurilor de gaze naturale din primul semestru. Exporturile au cunoscut o crestere sustinuta
catre Grecia (+14,5%) si Irlanda (+8,2%), in special datorita unor contracte de aeronautica.

In afara zonei euro, exporturile catre Anglia se stabilizeaza (+1,2%), in timp ce importurile se
contracta (-5,7%), reculul telefoniei mascand importante achizitii de produse aeronautice.
Cresterea vanzarilor de produse energetice (petrol rafinat si uraniu) si de metale este
compensata de restrangerile celor din industria automobilului, produsele chimice si, intr-o mai
mica masura, de aeronautica.
Excedentul cu aceasta tara creste pentru a deveni cel mai important excedent bilateral al
Frantei, cifrat la + 8,6 miliarde de euro.
In 2007, exporturile in Suedia isi continua progresia (+6,9%), dar intr-un ritm mai putin sustinut
decat in anul precedent, si acesta numai din cauza restrangerii vanzarilor de materiale rulant. In
schimb, importurile se accelereaza (+11,9%), sustinute fiind de achizitionarea de produse ale
industriei auto (gabarite mari si echipamente).

Anul 2007 Evoluţie 2007/2006

(milioane euro) (%)
Importuri Exporturi Sold Importuri Exporturi
Europa 313 457 285 896 -27 561 5,5 2,7

Uniunea 275 569 259 576 -15 993 5,2 2,6

Europeana
20 876 -12 12,6 3,7
Noi intraţi 20 888
198 397 -23 963 6,0 2,6
Zona Euro 222 360
57 173 17 930 8,2 2,4
Germania 75 103 37 968 6 485 7,3 -0,2
Spania 31 483 36 259 -2 447 5,8 3,3
Italia 38 705 31 764 -7 536 5,0 3,9
Belgia-Luxemburg 39 300 16 652 - 1 913 4,7 4,3
Olanda 18 565 2 942 - 3 604 2,2 8,2
Irlanda 6 546 2 010 -762 -20,9 6,6
Finlanda 2 772 3 660 -280 7,4 0,8
Austria 3 940 5 007 833 3,6 2,3
Portugalia 4 174 3 749 3 134 -18,9 14,5
Grecia 615
5 401 -462 11,9 6,9
Suedia 5 863 33 231 8 572 -5,7 1,2
Marea Britanie 24 659 2 885 -72 -4,9 -0,6
Danemarca 2 957

*sursa: Vama franceză

In relatie cu cele douasprezecce noi state membre, exporturile Frantei inregistreaza o

incetinire foarte accentuata (+3,7% fata de 28,5% in 2006), cu o revenire la normal a telefoniei
mobile (in Polonia mai ales). In afara telefoniei, exporturile isi continua cresterea sustinuta
(+12,7%).
Cresterea importurilor, mai slaba decat in 2006, este comparabila (+12,6%).
Polonia, primul partener al Frantei in zona, reflecta cel mai bine acesta evolutie. Vanzarile catre
aceasta tara si-au continuat extinderea (+12,9) sub impulsul componentelor pentru constructia

10
de autoturisme, a metalelor, chimiei ca si a echipamentelor mecanice. Achizitiile continua sa
progreseze la un ritm mai putin sustinut, din cauza scaderilor inregistrate de produsele pentru
constructia de autotutrisme si metale.
Schimburile cu Republica Ceha incetinesc iar dezvoltarea schimburilor comerciale cu
Slovacia si Romania este deosebit de rapida, datorita fluxului incrucisat din industria
autoturisme.

In afara UE, exporturile catre Rusia continua cresterea accentuata (+19,9%), in care vanzarile
doar pentru echipamente profesionale (aeronautica si electronica) si echipamente casnice
stagneaza. Achizitiile de pe piata acestei tari incetinesc, revenind la o crestere comparabila
celei din 2005 din cauza slabirii aprovizionarii cu produse petroliere rafinate.
Exporturile catre Turcia au stagnat in anul 2007 (-0,1%), in principal sub influenta vanzarilor
mai reduse de aeronave airbus, in timp ce importurile si-au continuat cresterea (+13,4%),
impulsionate fiind de produsele industriei autoturismelor.
Importurile de hidrocarburi naturale din Norvegia s-au repliat in favoarea celor din
Azerbaigian, care au progresat.

Locul Frantei in schimburile esxterne ale Uniunii Europene

Pe ansamblul tarilor UE, piata intracomunitara reprezinta in jur de doua treimi din comertul lor
exterior. Daca se considera numai fluxurile Uniunii Europene cu terte tari, Germania este, de
departe, prima putere exportatoare, urmata de un grup de trei tari: Franta, Italia si Anglia, care
realizeaza, fiecare, in jur de 11% din exporturi.
Franta ramane al cincelea importator, cu 9,6% din totalul aprovizionarii.

Franta are o prezenta foarte puternica in Africa, pe a carei piata realizeaza, ea singura, 36,8%
din exporturile comunitare.
In America, pozitia ei relativa este mai slaba, chiar daca este al treilea afurnizor european al
Statelor Unite, dupa Germania si Anglia.
Germania este preponderenta in Asia, si mai ales in China, cu peste 40% din vanzarile
europene. Pe aceasta relatie, Franta este al doilea furnizaor (12,3%) si al cincilea client (7,8%).

Deficit cu Statele Unite

Spre America, vanzarile sunt in repliere (-1,7% dupa +10% in anul 2006), la fel ca si
importurile (+2,2% dupa +15% in 2006).
Exporturile catre Statele Unite (care reprezinta 70% din fluxurile cu acest continent) sunt cele
care dicteaza aceasta evolutie, contractandu-se (-5,5%) (in afara de bauturi, se restrang
produsele chimice si articolle din piele) iar cresterea importurilor este net mai lenta (+1,8% in
2007 fata de +11,8% in 2006). Nu se restrang totusi vanzarile de bunuri de echipamente,
sustinute de livrarile de aeronave airbus (32 de unitati fizice contra 1,2 miliarde de euro).
Declinul pe relatia SUA este atenuat de dinamismul schimburiloer comerciale cu Mercosur.
Importurile au incetinit net, in special pentru echipamente profesionale, altele decat
aeronautica, si bunurile intermediare (chimie).
In anuul 2007, soldul Frantei pe relatia SUA este deficitar cu 1,1 miliarde de euro.

Exporturile catre Canada au fost, de asemenea, in declin (-3,4%), deosebit de sensibile in

cazul echipamentelor mecanice, in timp ce importurile s-au accelerat net (+18,5%), sub
impulsul importurilor de aeronautice si uraniu.

In acelasi timp, exporturile catre restul continentului cunosc o evolutie favorabila (mari contracte
aeronautice si navale). Importurile din aceasta zona slabesc (+2,2%), in special cele provenind
din Statele Unite (aeronautica, electronica si chimie).

11
Schimburile comerciale cu Orientul Mijlociu sunt in repliere, atat pentru vanzari (-0,4%) cat si
pentru importuri (-3,4%), exporturile fiind afectate de slabirea vanzarilor de aeronave airbus iar
importurile de reculul importului de petrol.

Cresterea sustinuta a vanzarilor catre Asia

Schimburile comerciale cu Asia conserva un ritm de crestere ridicat: + 7,3% la export si +8,2%
la import.
Soldul cu aceasta zona continua sa se erodeze, stabilindu-se la – 25,9 miliarde de euro.
Dupa un an 2006 foarte bine orientat, exporturile catre Asia continua sa cunoasca o puternica
progresie, sustinuta de catre cresterile spectaculoase catre India (+28,1%) si China (+12,1%).
Pentru India, vanzarile de aeronave airbus au atins niveluri istorice, care se mentin la niveluri
foarte ridicate si pe piata chineza, unde se regasesc in plus livrari de echipament rulant.

In China, vanzarile de aeronave ating un nivel usor superior celui, istoric, din anul 2006.
cresterea rezultand, in principal, din marile contracte de material rulant, coniac si vinuri, ca si
echipamente electronice. In acelasi timp, vanzarile de echipamente pentru autoturisme se
repliaza, dupa cresterea puternica din anii precedenti.

Si importurile din aceste tari sunt, de asemenea, robuste:+11,6 % din India (energie si bunuri
intermediare) si 17,2% din China (bunuri de consum si bunuri intermediare), care este cel mai
important furnizor al Frantei din afara UE, devansand SUA.
In acelasi timp, China este un partener din ce in ce mai important si pentru bunurile
intermediare.
In acest context, deficitul s-a adancit si mai mult, ajungand la nivelul de -19,6 miliarde de euro
(principalul deficit bilateral al Frantei).

Catre Japonia exporturile franceze progreseaza lent (+1,4%), cresterea viguroasa a

exporturilor de produse aeronautice si autoturisme fiind atenuata de replierea vanzarilor de
vinuri si articole din piele.
Importurile franceze din aceasta tara isi continua declinul (-1,1%), care afecteaza majoritatea
ramurilor. Deficitul comercial cu Japonia se reduce, pentru al treilea an consecutiv, pentru a
atinge nivelul de -4,5 miliarde de euro.

Importurile sunt viguroase pe relatiile Singapore (chimie organica) iar vanzarile in Japonia
slabesc net ritmul de crestere (+1,4%)

Export robust catre Africa

Exporturile catre Africa isi continua ascensiunea pronuntata (+5,3%), in special catre principalii
parteneri (Maroc, Tunisia si Algeria), intr-un ritm comparabil cu cel din anul 2006. Importurile
se modereaza (+2,6%), in special aprovizionarea cu petrol brut din Algeria.

Orientul Apropiat si Mijlociu

Schimburile comerciale cu tarile din Orientul Apropiat si Mijlociu sunt in declin in anul 2007 -
exporturile se restrang foarte usor (-0,4%) din cauza vanzarilor mai slabe de aeronave aibus,
dupa nivelul istoric din anul 2006, iar importurile s-au repliat un pic mai accentuat (-3,4%) ca
urmare a restrangerii livrarilor de hidrocarburi naturale.
Soldul cu zona se amelioreaza usoar si atinge 1,7 miliarde de euro.

Usoara repliere a numarului de operatori din comertul exterior in anul 2007

In anul 2007, aproape 157 000 de intreprinderi au realizat schimburi internationale de marfuri,
ceea ce inseamna o foarte mica restrangere a cestui numar fata de anul precedent.

12
Numarul exportatorilor a fost de 98 300 de intreprinderi, adica cu 600 mai putin ca in anul 2006,
iar numarul importatorilor de 105 500 de intreprinderi (-300).

Palmaresul operatorilor din comerţul exterior francez în 2007

Primii 20 exportatori francezi sunt, cu precădere, companii petroliere sau de gaze naturale,
constructori de autoturisme sau aeronautică, precum şi mari întreprinderi farmaceutice.
La export, primul eşalon al exportatorilor rămâne neschimbat faţă de anul 2006, cand Airbus
France îşi continuase înaintarea şi se plasase pe primul loc, devansând Peugeot Citroen SA şi
Renault SAS.
La import, nu au intervenit schimbări in cadrul primilor patru protagonişti, cu Total in frunte,
urmat de Peugeot Citroen SA, GRT GAZ si Esso, dar Reanault SAS face rocada cu Shell si se
pozitioneaza pe locul cinci.

Clasamentul primelor 20 de societăţi franceze exportatoare / importatoare din anul 2006 se

prezintă astfel:

Export Import
Poziţia Societatea Activitate Poziţia Societatea Activitate
1 1
Airbus SAS Aeronautică Total France Rafinare
2 Peugeot Autovehicule 2 Peugeot Autovehicule
Citroen Citroen
Automobile SA Automobile
SA
3 Renault SAS Automobile 3 GRT GAZ Transport
gaze
naturale
4 SANOFI Productţie 4 ESSO Rafinarea
WINTHROP medicament petrolului
Industrie e

5 Automobile Automobile 5
Peugeot Renault SAS Autovehicule
6 Soc Comert en 6 Societe des Rafinarea
Microelectronic gross cu Petroles Shell petrolului
s Holding NV componente
electronice
7 Renault Trucks Autovehicule 7 Groupe Autovehicule
utilitare Volkwagen
France SA
8 Total France Rafinare 8 Airbus SAS Aviatie
9 Dassault Constructii 9 BP Lavera Rafinare
Aviation aeronautice SAS petrol
si spatiale
10 ESSO Societe Rafinare 10 Daimler Comert
Anonyme petrol Chrysler automobile
Francaise France

11 Schneider Aparatură 11 Societe Air Transport

Electric Ind. electrică de France aerian
SAS distribuţie

13
 12 Arcelor Industria 12 Gaz de Producţia
Atlantique et siderurgică France gazelor
Loraine naturale
13 Electricite de Productie si 13 FMC Comert
France distributie Automobiles autoturisme
electricitate
14 Snecma Constructii 14 Hewlett- Comert en-
aeronautice Packard gross
si spatiale France
15 Arkema France Industrie 15 GLAXOSMIT Idustria
chimica HSKLINE farmaceutica
TRADING
SERVICES
LTD
16 MICHELIN Industria 16 BMW France Constructii
cauciucului automobile
17 Societate de Navlosire 17 SEITA Industria
Navlosire si tutunului
Tranzit
18 GLAXOSMITH Industria 18 Soc Comert en-
KLINE farmaceutica Microelectroni gross cu
cs Holding NV componente
electronice
19 ARCELOR Industria 19 Societe navlosire
MEDITERRAN siderurgica d’Affretement
EE et de Transit
20 Louis Vouitton Comerţ en- 20 LIDL Comert cu
Malletier gros cu amanuntul
articole
marochinărie
* sursa: Vama franceză

3. ELEMENTE DE RISC COMERCIAL ŞI DE PERSPECTIVĂ ECONOMICĂ 2008 ÎN

FRANŢA

3.1. Riscul de ţară

Conform notării @ rating efectuate de COFACE pentru anul 2008, Franţa este
încadrată, pe termen scurt, în clasa A1 « Situaţia politică şi economică este foarte
favorabilă şi mediul de afaceri este de calitate. Acest mediu influenţează în mod pozitiv
asupra comportamentului de plată al întreprinderilor. Probabilitatea unor derapaje de
plată este foarte slabă».

În 2008, activitatea economică va cunoşte o uşoară scădere (PIB ar urma să crească

numai cu 1,7% faţă de 1,9% în 2007).

Consumul casnic (57% din PIB), după o încetinire în primul trimestru 2008, ar trebui să
se menţină la un nivel satisfăcător în lunile următoare. Măsurile guvernamentale
(pachet fiscal, plata orelor suplimentare şi a zilelor cuvenite pentru săptamâna redusă
de lucru, deblocarea beneficiilor din participări) vor susţine puterea de cumpărare şi vor
compensa în parte creşterea preţurilor la energie şi la produsele alimentare.

14
Micşorarea cererii interne va avea drept consecinţă frânarea creşterii importurilor, ceea
ce ar trebui să favorizeze o uşoară ameliorare a deficitului balanţei curente. Totuşi,
cererea mai puţin dinamică a partenerilor europeni şi aprecierea monedei euro în
zonele dolar vor împiedica exporturile să crească suficient pentru a profita din plin de
acest avantaj.

Falimentul întreprinderilor a fost în creştere în 2007. În aceste condiţii, întreprinderile

industriale care sunt foarte îndatorate vor fi atent supravegheate (sectoarele de sous-
traitance în industria automobiluluii, aeronautica, hârtie şi metale). O vigilenţa trebui
acordata sectorului informatic, filierei porcine (crescători, cooperative, abatoare) ,
alimentaţiei pentru animale şi fertilizatori.

3.2. Previziuni indicatori economici 2008

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat, la 20 februarie 2008, o scădere

puternică, de la 2% la 1,5% a perspectivelor de creştere economică pentru Franţa în
2008.
Premierul François Fillon a confirmat o revizuire a creşterii economice în 2008,
aceasta urmând a se situa între 1,7% şi 2,0%. Bugetul Franţei pe anul 2008 a fost
construit pe o creştere a PIB cuprisă între 2% şi 2,5%.

Principalii indicatori economici prognozaţi pentru 2008 sunt:

- Creşterea PIB : +1,7%

- Consumul: +2,3% ;
- Investiţiile : +1,9 % ;
- Exporturile : +2,4%;
- Importurile : +3,7% ;
- Inflaţia: +2,6% ;
- Rata şomajului : 8,0% din populaţia activă ;
- Rata dobânzii pe termen scurt : 4,2% ;
- Deficitul public: -2,9% din PIB;
- Datoria publică: 63,8% din PIB.

3.3. Măsuri de politică economică în 2008

Pentru surmontarea problemelor legate de creşterea PIB, inflaţie, stimularea

puterii de cumpărare şi scăderea şomajului, autorităţile guvernamentale sunt
preocupate de modernizarea economiei franceze.

În continuarea Legii privind crearea de locuri de muncă şi stimularea puterii de

cumpărare, adoptată in iulie 2007, Ministerul Economiei, Industriei şi Ocupării Forţei de
Muncă a elaborat un proiect de Lege referitor la modernizarea economiei Franţei,
care va fi supus dezbaterii Parlamentului în luna mai 2008.

Măsurile concepute să stimuleze activitatea economică şi iniţiativele au fost grupate

pe patru mari capitole:

15
♦ Intreprinderile foarte mici sunt în centrul preocupărilor. Măsura cea mai
emblematică pare a fi înlocuirea taxelor fiscale şi sociale printr-un procent forfetar
lunar sau trimestrial de 15% din cifra de afaceri pentru întreprinderile comerciale şi
de 23% pentru întreprinderile din sfera serviciilor. Nu va fi percepută nicio taxă dacă
întreprinderea nu a realizat vânzări pe o perioadă dată. Proiectul de lege prevede
scăderea cu 5% a taxelor de mutare a unui fond de comerţ de o valoare inferioară
sumei de 200.000 de euro. Reducerea de impozit în legătura cu dobânzile pentru
împrumuturi va fi plafonată la 20.000 de euro faţă de 10.000 de euro în prezent, cu
condiţia ca întreprinzătorul să deţină cel puţin 25% din capital. Pe langă reşedinţa
principală, vor fi excluse de la masa credală totalitatea bunurilor funciare ale unui
antreprenor individual.

♦ Concurenţa. Măsurile se referă la: reforma Consiliului Concurenţei; instaurarea a

două săptămâni de solduri mobile pe an şi pe zone de comercializare; liberalizarea
negocierii preţurilor între furnizori şi distribuitori; liberalizarea implantării
hypermarket-urilor (marea distribuţie).

♦ Atractivitatea teritoriului: încurajarea dezvoltării Internetului cu viteză foarte mare;

întărirea atractivităţii pieţei financiare de la Paris prin crearea unui instrument
competitiv, şi anume fondul comun de plasament cu risc contractual, pentru a face
faţă concurenţei pieţelor financiare de la Londra şi Luxembourg.

♦ Finanţarea economiei: întărirea capacităţii Casei de Depozite şi Consemnaţiuni

(Caisse des Dépôts et Consignations); crearea de fonduri de finanţare a activităţilor
de interes general (universităţi, spitale, cultură, etc.) prin intermediul mecenatului;
generalizarea la toate băncile a distribuţiei Livretului A (în prezent, acest instrument
cu o dobândă de 3,5%, neimpozabil, este distribuit numai prin La Banque Postale şi
Caisses d’Epargne), va fi benefică construcţiei de locuinţe sociale.

3.5. Atuurile Franţei

• Buna orientare a demografiei favorizează reînnoirea generaţiilor şi constituie sursă

pentru sporirea chelutielilor menajere.
• Diversificarea surselor de aprovizionare energetică este la originea unei relative
independenţe energetice.
• Franţa dispune de mari grupuri (energie, transporturi, farmacie, cosmetice, lux,
marea distribuţie) internaţionalizate şi competitive
• Sistemul bancar şi financiar este dinamic şi deschis activităţii internaţionale.
• Calificarea forţei de muncă şi productivitatea orară mare compensează parţial
durată medie anuală scăzută a timpului de lucru.
• Calitatea bună a infrastructurilor contribuie la atractivitatea turistică.

3.6. Punctele slabe

• Datoria şi deficitele publice vor fi cu greu de susţinut în perspectiva creşterii

cheltuielilor cu sănătatea şi pensiile.
• Concentrarea puterii decizionale în Capitală şi multiplicarea nivelurilor administraţiei
locale nu favorizează reducerea inegalităţilor geografice.
• Carenţele din înăţământ şi formare profesională nu facilitează accesul pe piaţa
muncii a tinerilor şi a persoanelor mai puţin calificate.

16
• Efortul investiţional consacrat cercetării ştiinţifice şi dezvoltării este insuficent.
• Specializarea sectorială parţial inadecvată şi o slabă prezenţă în regiunile cu
potenţial de creştere ridicat apasă asupra comerţului exterior.

4. MODALITĂŢI DE IMPLANATRE COMERCIALĂ ÎN FRANŢA

FORME LEGALE DE IMPLANTARE

O societate străina care doreşte să se implanteze în Franţa are două posibilităţi de a-şi
crea:

a) un sediu secundar ce poate fi Birou de legătura sau sucursală; niciuna dintre

acestea nu poate avea personalitate juridică fiind doar o extindere a societăţii mamă
din ţara de origine. In plus, Biroul de legătura nu poate desfăşura activităţi lucrative ci
doar activităţi necomerciale cum sunt elaborarea de studii de piaţa, urmărirea evoluţiei
afacerilor, menţinerea contactelor etc. In schimb, sucursala poate desfăşura activităţi
pur comerciale.
b) o filiala
Filiala este o societate nouă, cu personalitate juridica franceză şi are aceleaşi drepturi
si obligaţii ca o societate de drept francez.
În general, un investitor străin poate crea o întreprindere individuală sau o societate de
drept francez (fără legătură cu o societate mamă din străinătate).
Pentru ambele cazuri prezentate la punctele a) şi b), întreprinzătorul străin trebuie să
fie constituit ca societate comercială, întreprinderile individuale neputând să se
implanteze sub nici una dintre cele doua forme.
Înainte de orice implantare în Franţa poate ca este oportun sa se “testeze” piaţa
lucrând cu:
- un agent comercial
- un reprezentant unic de firmă străină numit de către societatea mamă pentru a o
reprezenta în Franţa .

4.1.1 CREAREA UNUI BIROU DE LEGĂTURĂ

Biroul de legătura nu este o noua entitate juridica ci constituie prelungirea în Franţa a
societăţii mamă străină. Este o structură lejeră, uşor de realizat si puţin costisitoare.
Biroul de legătura este prima etapa care permite testarea pieţei franceze si luarea de
contact. Pe măsură ce relaţiile comerciale se consolidează, el poate fi transformat in
sucursală sau filială.

Este recomandat să se lucreze cu foarte mare atenţie si

să se tină seama de problemele care rezultă din
înmatricularea uşoara (simplu N SIRET) a birourilor de
legătura.

Activităţi

17
Biroul de legătura permite reprezentarea activităţilor societăţii mamă.
Activitatea biroului constă, în principal, în : punerea în relaţii de afaceri cu partenerii
(furnizori si clienţi) străini, promovarea pe diferite suporturi publicitare pentru
prezentarea produselor şi serviciilor, participarea la târguri, chiar şi deschiderea unui
show room.
Biroului de legătura nu i se permite efectuarea de acte comerciale. Numai societatea
mamă poate emite facturi şi semna contracte comerciale. Altfel, Biroul de legătura sau
reprezentanţa risca sa fie calificat ca întreprindere stabilă a societăţii mamă ceea ce
poate avea grele consecinţe fiscale.

Reguli contabile şi fiscale

Pentru Birou de legătura nu se ţine contabilitate în Franţa.
Se recomandă să se păstreze toate facturile de cheltuieli, în vederea unui control sau
pentru rambursarea de TVA, fie prin intermediul unui reprezentant fiscal eventual pe
lângă un centru de impozite pentru ne – rezidenţi.

Contact:
9, Rue d’Uzes 75094 Cedex,02
Tel.:33 (0)1 44 77 17 07 sau 08 sau 09

Biroul de legătura poate fi supus unei fiscalităţi parţiale: impozitul pe salariu (în plus
fata de cotizaţiile salariale) trebuie plătit în cazul angajării de salariaţi. El este perceput
de la angajatorii care nu sunt plătitori de TVA. Impozitul se calculează pe baza
remuneraţiilor vărsate în cursul anului prin aplicarea baremului progresiv.
Impozitele aplicate în anul 2005 sunt (Legea finanţelor pe 2005).:

Impozit Tranşa de salariu brut pe 1 salariat (€)

Salariu lunar Salariu anual

4,25% pana la 575,33 pana la 6 904

8,50% intre 575,33 si 1149,42 intre 6904 si 13 793 €
13,60% de peste 1149,42 de peste 13 793 euro

Nu se cere plata taxei profesionale.

Reprezentant legal
Reprezentantul legal poate fi remunerat (salariat sau nesalariat) sau nu. El este adesea
rezident si salariat, în cazul spetelor următoare: Francez cu dubla cetăţenie, străin cu o
carte de rezident de 10 ani, resortisant din Spaţiul Economic European (Uniunea
Europeana, Norvegia, Islanda sau Lichestenstein).
Contractul de munca este stabilit în Franţa, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi
semnat de către cele două Parţi - reprezentantul legal şi conducătorul societăţii mamă
străine. Angajarea şi acoperirea sociala pe lângă autorităţile sociale din care l’URSSAF
(Uniunea de Acoperire a Securităţii Sociale si a Alocaţiilor Familiale) urmează cu
stricteţe regulile regimului salariaţilor .

Reprezentanţii legali ai unui Birou de legătura resortisanţi

dintr-un nou stat membru al UE, rămân în continuare
obligaţi să deţină un titlu de sejur daca doresc sa locuiască

18
 în Franţa pe durata eventualelor măsuri tranzitorii prevăzute
în domeniu prin tratatul de aderare al ţării din care provin
resortisanţii, în caz ca în tratat nu este altfel menţionat.

In celelalte cazuri, daca este reprezentant legal ne rezident si ne resortisant din

Uniunea Europeana, remunerat sau nu, el trebuie sa îşi negocieze viza
corespunzătoare (Shengen, pentru intrări multiple, etc.) pentru a veni in Franta.
Pentru informaţii referitoare la vizele necesare situaţiilor in care se exercita o activitate
in Franta:
http://www.diplomatie.gouv.fr.venir/visas/index.html.

Exista posibilitatea numirii mai multor reprezentanţi legali (in

practica: 2 sau 3 maximum).

Crearea de locuri de munca

Este posibila crearea de locuri de munca: francezi, francezi asimilaţi, resortisanţi in
Uniunea Europeana, străini ne comunitari ( a se vedea capitolul 2).
Pentru declararea salariaţilor proprii la organele securitate sociala si la l\INSEE, trebuie
completat formularul EO - “declaraţia de înscriere a unei întreprinderi angajând
personal salariat si ne comportând o entitate in Franta”.
Acest formular poate fi descărcat de pe site-ul :
http://net-ntreprises.fr/Html/societes_etrangeres.htm Formulaire_EO
Pe acest site se găsesc toate informaţiile necesare pentru completarea formularului
EO.

Formularul completat se transmite la :

URSSAF DU BAS-RHIN
16, Rue Costandes 67 307 SCHILTIGHEIM CEDEX
Tel din Franta : 0820 395 670
Tel din străinătate : 33 820 395 670
e-mail : urssaf.strasbourg@urssaf.fr

De la primirea imprimatului de înmatriculare EO, URSSAF se va informa direct Insse,

Garp (Somaj) si Crav (pensionare de baza) de calitatea dvs. de angajator de salariat
aşa cum reiese din regimul social francez.

Prealabil oricărei angajări, va trebui sa efectuaţi o Declaraţie Unica de Angajare (DUE).

Şi acest formular este disponibil pe situl internet:
http://www.net –entreprises.Html/due.htm(diez)due
Biroul de legătura poate beneficia de ajutor pentru angajare, propus de guvern.

Se recomandă să se încredinţeze redactarea contractului

de munca şi procesul de angajare unui avocat de drept
social.

19
Înmatricularea Biroului de legătura
Formalităţile de înmatriculare a unui Birou de legătura sunt reduse si rapide.
Este posibil să se aleagă între înmatricularea foarte lejeră cu Nr SIRET sau mai
completa cu Nr SIRET + extras K bis.
Biroul de legătura nu poartă nume comercial.
El este un simplu birou al societăţii mamă străina.
Formalităţile de înmatriculare trebuie efectuate de câtre
reprezentantul legal sau împuternicitul sau.

Biroul de legătura dorind o înmatriculare la RCS

pe lângă Centrul de Formalităţi pentru Întreprinderi (CFE) al Camerei de Comerţ si
Industrie competente (pentru Paris : CCIP).
Deşi ne obligatorie in cadrul unui Birou de legătura, el neîndeplinind acte comerciale,
este posibil să se facă înmatricularea la fel ca pentru societăţi, respectiv prin
intermediul centrului de Formalităţi pentru Întreprinderi, la registrul comerţului:
eliberarea unui extras K bis de câtre Grefa Tribunalului de Comerţ.

Observatii practice:
Extrasul K bis, eliberat de Grefa Tribunalului de Comerţ din Paris continua sa fie
solicitat de : băncile franceze la deschiderea unui cont bancar poştă, pentru
corespondenta recomandata, France Telecom, pentru deschiderea unei linii sau
cumpărarea unui telefon mobil, Prefectura, pentru reînnoirea titlului de sejur
Elementele cerute si cheltuielile de înregistrare vor fi cele necesare pentru o sucursala
(a se vedea înregistrarea unei sucursale).
Atenţie: activitatea declarata trebuie sa corespunda celei a unui Birou de legătura.

Birou de legătura fără înmatricularea RSC dar având salariaţi

pe lângă centrele de primire ale URSSAF

URSSAF DU BAS –RHIN
16, rue Contades
67 307 Schiltighem Cedex
Tel din Franta: 0820 395 670 sau 03 88 83 22 22
Telefon din străinătate: 33 820 395 670
e-mail: urssaf.strasbourg@urssaf.fr

Birou de legătura fără salariaţi si fără RCS

pentru Paris: pe lângă CDI ul (Centre de Impozit) arondismentului unde se afla situat
Biroul de legătura

Daca o întreprindere străina, neavând structura din Franţa, doreşte sa angajeze un

salariat pentru a-i reprezenta activităţile in Franţa, ea poate, de asemenea, sa opteze
pentru soluţia de reprezentare unica a firmei străine. Salariatul in Franta va fi
înmatriculat de către URSSAF Bas Rhin si, in mod esenţial, domiciliat la adresa sa
personala ( A se vedea aspecte sociale - reprezentant de firma străina).

Deschiderea în banca a unui cont de ne-rezident sau a unui cont străin în numele
societăţii mama

20
Contul va fi deschis într-o banca franceza sau străina implantata în Franţa.

Poate fi mai uşor de negociat deschiderea acestui cont cu agenţiile sau

corespondentele băncii societăţii mamă străine care nu vor cere extrasul K bis, spre
deosebire de băncile franceze.

Pentru a face faţă cheltuielilor biroului, cum sunt plata salariilor, cotelor sociale sau
impozitelor pe salarii, achiziţionarea de echipamente de birou şi a cheltuielilor de
funcţionare, reprezentantul legal trebuie să aibă o procură.

Contul, deschis totdeauna numai în numele societăţii mamă străine, poate fi creditat de
către clienţii din Franta ai societăţii mamă, facturaţi de către aceasta din ţara ei de
origine, ceea ce permite consolidarea relaţiilor comerciale, credibilităţii şi încrederii între
diferiţi parteneri.

Posibilitatea de a lua un local

In practică, Birourile de legătura se localizează adesea în centre de afaceri sau într-un

birou cu contract de închiriere provizoriu (de pana la 24 luni).

Este posibilă, de asemenea, înmatricularea la domiciliul reprezentantului legal dacă

acesta rezidă în Franţa.

Se poate, de asemenea, consulta repertoarul

întreprinderilor de domiciliere şi centrelor de afaceri din
Paris şi cele 3 departamente limitrofe ale acestuia (92, 93 si
94) pe situl:
http://www.ccip75.ccip.fr/index.asp?idmetapage=247

SUCURSALA

Sucursala este considerată ca o entitate stabilă. Ea se înregistrează la Tribunalul de

comerţ din Paris ( Greffe du Tribunal de Commerce de Paris) sub numele de „Prima
entitate în Franţa a unei unei societăţi comerciale având sediul în străinătate”. Ea
exercită în totalitate sau parţial activităţile societăţii mamă fără să fie dotată cu o
identitate juridică proprie. Conducerea beneficiază de o anumită libertate de gestiune
dar este ataşata juridic firmei mamă.

Activitate
Structura juridică a sucursalei ii permite sa producă, conceapă şi comercializeze în
Franţa şi în străinătate.
Sucursala este autorizată pentru următoarele acte comerciale : primirea de comenzi,
emiterea de facturi, livrare, export si vămuire. De asemenea, reprezentantul legal poate
negocia şi semna contracte.
Sunt reglementate unele activităţi precum profesiile medicale si paramedicale,
financiare, de securitate si consiliere, transport, de turism (agenţii voiaj)…:

21
Înainte de înmatricularea sucursalei, pot fi cerute autorizaţii de a exersa, recunoaşteri
oficiale des consimţământ sau de garanţie.

Reglementări contabile şi fiscale

Realizarea unei activităţi şi a unei cifre de afaceri implica întocmirea contabilităţii în
Franţa conform regulilor contabile în vigoare. Este necesar să se depună la Greffe du
Tribunal de Commerce unde îşi are sediul sucursala, doua traduceri certificate
conforme ale conturilor anuale întocmite, controlate şi publicate de către societatea
mamă în ţara sa de origine (dacă este vorba de o societate de capital).
Aceea cuprinde ansamblul documentelor contabile ale societăţii ca şi conturile
consolidate dacă dreptul aplicabil în ţară de origine cere întocmirea lor.
Sucursala este deci supusă, în Franţa, la impozitul asupra societăţilor, (IS), la TVA şi la
plata impozitelor, din care taxa profesională ( a se vedea capitolul 4).

Ea nu poate beneficia de regimul fiscal al unei micro

întreprinderi.
Ea va fi taxată la nivelul real normal (réel normal) sau la
realul simplificat (a se vedea capitolul 4).

Convenţiile fiscale pe care Franţa le-a semnat cu multe ţări, permit, în general să se
evite dubla impunere a veniturilor în Franţa şi în ţara de origine în care este situată
firma mamă.

Reprezentant legal
Reprezentantul legal poate fi remunerat (salariat sau nu) sau ne remunerat.
El este în general rezident şi salariat în Franţa cum sunt reprezentanţii birourilor de
legătura.
Contractul lui de munca, supus regulilor franceze, este semnat de cele doua părţi :
firma mamă şi el însuşi.
Daca reprezentantul legal este străin şi nu este resortisant în una din ţările membre ale
Spaţiului Economic European, sau întruna dintre ţările membre ale OECD (cf http://
populationdata.net) sau nu este resortisant din Vallées d'Andorre, Elveţia, Principatul
de Monaco şi dacă doreşte să gereze sucursala din Franţa, el trebuie să fie în posesia
unei autorizări emise de către prefectul departamentului în care intenţionează să îşi
exercite activitatea pentru prima dată (articol L.122-1 du Code de Commerce).

Resortisanţii dintr-o ţară membră a OCDE ca şi cei din

Algeria trebuie să fie în posesia unui titlu de sejur dacă
doresc să trăiască şi să gereze sucursala din Franţa.

Scutiţi de autorizarea specială de exercitare,

reprezentanţii legali ai unei sucursale, resortisanţi dintr-un
nou stat membru al UE rămân totuşi supuşi cerinţei de a
deţine un titlu de sejur pe parcursul timpului de valabilitate
a eventualelor masuri tranzitorii prevăzute în domeniu prin
Tratatul de aderare a ţării ai cărei resortisanţi sunt, daca
nu este altfel stipulat în acest tratat.

22
Crearea de locuri de muncă
Crearea de locuri de munca presupune ca procesul de angajare sa să respecte regulile
in vigoare: contract de munca semnat de către reprezentantul legal şi viitorul salariat,
declaraţie unica de angajare pentru URSSAF, emitere lunara de stat de plata, etc.

Sucursala poate beneficia de ajutoare pentru angajare.

Pentru salariaţii străini ne comunitari şi cei din ţările cel mai recent intrate în U E ( în
timpul unei perioade tranzitorii negociate între Franţa şi aceste ţări), sunt aplicabile 2
proceduri (a se vedea capitolul 2)
- procedura introducerii de muncitori străini in Franţa
- detaşarea de salariaţi străini în structura franceza: acoperire sociala şi impozite pe
venit, plătite în ţara de origine.

Dacă reprezentantul legal este străin non rezident şi non resortisant din UE, i se poate
cere să numească un reprezentant fiscal în timpul înmatriculării sucursalei. Expertul
contabil ales pentru întreprindere poate să ceara de la administraţia fiscala un mandat
de reprezentare fiscală pentru clientul sau.

Înmatricularea sucursalei
Pentru sucursale este obligatorie înregistrarea la Registre du Commerce et des
sociétés (RCS).
Acest demers se va efectua direct prin reprezentantul legal sau prin împuternicitul său
la Centre de Formalités des Entreprises (CFE) ( a se vedea capitolul 5).

L'INSEE (Institut National de la Statistique et des Etudes Economiques) va elibera un

nr SIRET (care permite angajarea) şi Tribunal de Comerţ din Paris va elibera un
extras K bis (Registre du Commerce et des Sociétés -RCS) care permite începerea
activităţii în Franţa.
Transformarea sucursalei în filiala trebuie să urmeze un
formalism juridic şi nu este neutru din punct de vedere
fiscal.

De fapt, în afara de încheierea conturilor şi stingerea

datoriilor, sucursala poate să fie vândută (acest mod de
transformare se pretează la o vânzare de fonduri de comerţ
supuse la taxe de înregistrare şi la un impozit pe
plusvaloare şi pe banii din lichidare) sau adusa la stadiul de
societate filiala (aceasta transformare se pretează la un
aport în natură suspus unui unei taxe de înregistrare fixă şi
a unei taxări a plus valorilor.

Deschiderea unui cont în bancă în numele sucursalei

Se deschide cont în numele sucursalei într-o bancă franceză sau străină.
De la înfiinţarea sucursalei, este necesar ca societatea mamă să alimenteze din belşug
contul sucursalei sale pentru ca ea sa poată face faţă primelor cheltuieli, în special de
înfiinţare si de plată a salariilor.

23
Posibilitatea de a prelua un local
Localul este indispensabil pentru domicilierea sucursalei.
Există diverse posibilităţi de preluare localuri: birouri cu contract de închiriere temporară
(de până la 24 luni) sau contract de închiriere de drept comun (adică pe 3, 6, 9 ani),
centre de afaceri sau alte spatii de activitate.
Este posibil să se domicilieze acasă la reprezentantul legal cu condiţia ca el să fie
rezident la Paris pentru o sucursala dornică să se implanteze în Paris Intra Muros (ceea
ce implică existenţa lui şi ca rezident fiscal în Franţa); de exemplu, dacă viitorul
reprezentant legal străin nu este în posesia unei cărţi de rezident de 10 ani sau nu este
resortisant dintr-un stat membru din Spaţiul economic european, sau dintr-o ţară
membră a OCDE (www.populationdata.net/cartes/monde_ocde.html), el trebuie să fie
in posesia unei autorizaţii dată de către prefectul departamentului în care el
intenţionează să-şi exercite activitatea pentru prima dată (art. L.122-1 du Code de
Commerce) ca şi a unei vize de lung sejur.

Numele comercial
Sucursala reia în general numele societăţii mamă caruia îi lipeşte « Franţa » sau
“Sucursala Franţa”. Totuşi, o cercetare de anterioritate la INPI (Institut National de la
Propriété Industrielle) este necesară pentru a şti dacş acest nume nu a fost deja luat, în
clasa de activitate a sucursalei (a se vedea capitolul 5).
Dacă cercetarea este pozitiva, un alt nume comercial va trebui să fie propus si ales.

Observaţii practice :
După înmatriculare, deschiderea unui cont în bancă în Franţa poate întâmpina unele
dificultăţi chiar daca societatea mamă străină este solidă din punct de vedere financiar.
Va trebui ca, în cadrul unei întrevederi să fie aduse elemente cheie cum sunt statutul
societăţii mamă, tradus în franceză, ultimele sale bilanţuri şi rezultate de cont (în
general pe 3 ani) şi, în special, un plan de afacere privitor la activitatea previzionala a
sucursalei; în plus, banca va lua un contact foarte strâns cu banca societăţii mamă
(pentru un schimb de dosar informatizat).

4.1.3 FILIALA
Filiala este o noua entitate juridică; este o societate de drept francez a cărei societate
mamă aduce cel puţin 50% din capital, oricare ar fi naţionalitatea celorlalţi parteneri.
Este vorba de a pune în comun mijloace de producţie sau de prestări de servicii într-un
scop lucrativ (realizarea de beneficii).
Filiala, în general, poate lua una din următoarele forme:
societate pe acţiuni ( Société Anonyme SA),
societate cu răspundere limitată ( Société A Responsabilité Limitée - SARL),
întreprindere unipersonala cu răspundere limitată (Entreprise Unipersonnelle à
Responsabilité Limitée -URL)
- şi, din ce in ce mai des, aceea de societate pe acţiuni simplificata (Société par
Actions Simplifiée -SAS).
Societatea pe Acţiuni Simplificata (SAS) : aceasta era înainte rezervată societăţilor care
aveau un capital de cel puţin 225 000 euro. Ele erau de fapt marile întreprinderi. O lege
din 1999 (La Loi sur l'Innovation et la Recherche du 12 juillet 1999) o face accesibilă şi
persoanelor fizice precum şi tuturor persoanelor juridice. Această adaptare este
apreciată în special de către începătorii inovanţi. O SAS poate fi condusa de către unul
sau mai mulţi asociaţi, persoane fizice sau juridice, în număr nelimitat, care aduc un
capital de constituire de minim 37.000 euro. Jumătate din capital, cel puţin, trebuie

24
depus la constituire, iar restul în următorii 5 ani (ceea ce înseamnă că la înfiinţare
trebuie depusă o suma de minimum 18.500 de euro).
Caracteristicile unei SAS sunt: o mare supleţe în funcţionare îi posibilitatea acţionarilor
de a-şi organiza prin statut condiţiile lor de intrare şi ieşire din societate.
O varianta a SAS se refera la crearea unei Societăţi pe Acţiuni Simplificata
Unipersonala (SASU) în care grupul străin sau francez poate fi asociat unic. Avantajele
acesteia sunt: libertatea de organizare a administraţiei şi gestiunea repartiţiei
competenţelor interne. Pentru un grup străin, acesta tip de societate constituie o filiala
“perfecta” deţinuta 100% de către societatea mamă.

5. LEGISALŢIA MUNCII ÎN FRANŢA

Ca ţară dezvoltată, Franţa dispune de o legislaţie socială care protejează drepturile

salariaţilor, fiind adaptată realităţilor economice ale întreprinderilor.
Codul Muncii şi Convenţiile colective administrează relaţiile de muncă în fiecare sector
de activitate.
Cointeresarea salariaţilor la rezultatele sau la capitalul întreprinderii este favorizată de
exonerări fiscale şi sociale.
Flexibilitatea programului de muncă şi a efectivelor se organizează in funcţie de
cerinţele producţiei.
Pentru mai multe detalii: www.travail.gouv.fr (A se vedea rubrica):
travail.gouv.fr/infos_pratiques

5.1.Relaţiile de munca

Relaţiile de muncă în întreprindere sunt suple. Ele se bazează din ce în ce mai mult pe
negocierea colectivă şi pe negocierea individuală, partenerii sociali având un rol foarte
important în materie de flexibilitate.
Există o ierarhie de norme, bine stabilită, care pot fi consultate în detaliu pe site-ul :
www.legifrance.fr

Contractul de muncă este negociat liber, în cadru legal

Forma contractului de muncă cea mai utilizată este contractul pe durată nedeterminată
(CDI), scris si redactat în franceză. Clauzele contractului sunt în principiu liber fixate de
părţile, care au o mare latitudine in privinţa conţinutului : clauze obiective pentru
remunerare; clauze de mobilitate geografică; clauze de polivalenţă; clauze de
neconcurenţă; clauze de invenţie şi proprietate intelectuală; etc.
Contractul de muncă trebuie, în mod imperativ, să menţioneze remuneraţia şi funcţiile
salariatului, durata şi locul de muncă.
Remuneraţia trebuie să fie cel puţin egală cu salariul minim prevăzut prin Convenţia
colectivă aplicabilă şi Salariului Minim Interprofesional de Creştere (SMIC) de 8,27 de
euro brut, începând de la 1 iulie 2006. Remuneraţia poate fi completată cu avantaje în
natură şi un sistem de cointeresare.

Contractul primei angajări

Conform unei ordonanţe din 4 august 2005, cu cel mult 20 de salariaţi, societăţile pot
recurge la o nouă formă a CDI care constituie contractul unei noi angajări (CNE). CNE,
obligatoriu în formă scrisă, organizează pe parcursul primilor doi ani de activitate reguli

25
deosebit de suple pentru întreruperea contractului de muncă ( în schimbul unei
îndemnizaţii de 10%).

O caracteristică a pieţei muncii franceze rezidă în posibilitatea de a putea recurge la la

forţă de muncă suplimentară pentru a face faţă nevoilor temporare. Contractele cu
durată determinată si recurgerea la interimari sunt statute derogatorii, limitate la
cazurile prevăzute prin lege si, in general, cu durată mai mică de 18 luni. Ele constituie
un mijloc eficace pentru întreprinderi ca să îşi rezolve nevoile dar contractul de munca
temporar nu poate avea, nici ca scop nici ca efect, căpătuirea îndelungată cu un loc de
muncă legat de activitate normală şi permanentă a întreprinderii.

O procedură simplă de recrutare

O întreprindere îsi poate recruta salariaţi încă de la înfiiţarea ei.
Agenţia Naţională pentru Angajare (ANPE) poate asista întreprinderile la recrutarea
salariaţilor. Statul si Regiunile, care sunt competente în ceea ce priveşte formarea
profesională continuă (calificare, specializare, recalificare etc.) pot organiza, în sprijinul
întreprinderilor care se vor implanta, cursuri de pregătire pentru asigurarea nivelului de
calificare, in funcţie de necesităţi, pe anumite categorii de viitori salariaţi.
Statul acordă stimulente la recrutare sub formă de reduceri de cheltuieli sociale şi prime
la angajarea numitor categorii de personal.
Formalităţile administrative pentru recrutare sunt reduse datorită declaraţiei unice de
angajare (DUE). Angajatorul trebuie să o completeze înainte de preluarea efectivă a
salariatului şi să o transmită la URSSAF din locul de implantare al întreprinderii.
Detalii suplimentare pot fi accesate la :
www.ufssaf.fr/embaucher/rg/mesures.html
a se vedea: declaration unique d’embauche
http://www1.due.urssaf.fr/declarant/home.jsp - pentru declaraţia completată pe cale
electronică

Statutul conducătorilor
În general, conducătorii societăţii nu pot să fie legaţi de întreprindere printr-un contract
de muncă. Numirea lor, remunerarea şi condiţiile de revocare sunt fixate prin statutul
social. Este totuşi posibil ca în anumite condiţii restrictive, să se cumuleze funcţia de
conducător cu un contract de muncă cu întreprinderea (de exemplu pentru directorii
generali ai societăţilor anonime, pentru preşedinţii SA si SAS şi pentru administratorii
minoritari din SARL).

Ruperea contractului de muncă din motive personale ori economice

Ruperea contractului de muncă se face la iniţiativa angajatului (demisie) sau a
angajatorului (concediere). Concedierea trebuie să fie totdeauna motivată de angajator
(cauză reală şi serioasă) şi urmează o procedură definită pin lege.

Concedierea economică pentru adaptare la evoluţia pieţei

Aceasta poate fi individuală (salariatul trebuie să fie, in mod obligatoriu, convocat în
prealabil) sau colectivă (şeful de întreprindere trebuie, obligatoriu, să informeze şi să
consulte comitetul întreprinderii).
Concedierea economică individuală, a 2 până la 9 salariaţi, nu poate interveni înainte
de 7 până la 15 zile de la data convocării. Indemnizaţia de concediere este de cel puţin
1/5 din lunile salariate pe an de vechime (prime si gratificaţii incluse) în cazul vechimii
de minimum 2 ani, majorată cu 2/15 la vechime de peste 10 ani.

26
Plecările voluntare determinate de suprimarea locurilor de muncă, o transformare a
muncii sau o reorganizare a întreprinderii si refuzul unei modificări substanţiale a
contractului de muncă sunt asimilate concedierilor.
Pentru mai multe detalii, a se vedea Art. L122s. din Code du Travail

Concedierea din motiv personal

Procedura de licenţiere personală poate rezulta dintr-o greşeală a angajatului sau dintr-
un comportament nevinovat dar provocator de pagube suficiente intereselor
întreprinderii. De regula de acordă un avertisment prealabil procedurii de concediere.
Salariatul poate explica situaţia in cadrul unei întrevederi organizată înainte de
aplicarea efectivă a procedurii de concediere. Angajatorul trebuie, de asemenea, să
respecte preavizul legal sau convenţional la care are dreptul angajatul - în principiu,
două luni pentru salariaţii cu peste doi ani de vechime. Salariatul este privat de
indemnizaţia de concediere in cazul unei greşeli grave.

Pensionarea se poate efectua începând de la 60 de ani.

Vârsta legală de pensionare este fixată la 65 de ani dar salariatul poate să îşi
părăsească munca începând de la 60 de ani dacă a cotizat suficient la regimul
obligatoriu pentru pensie ( 40 de anuităţi sau 160 de trimestre, care vor ajunge la 42 de
anuităţi până in anul 2020).
Pensiile de vârstă sunt plătite de către stat.
Pentru mai multe detalii a se vedea: www.retraites.gouv.fr

Cointeresarea salariaţilor
Remunerarea salariaţilor şi a mandatarilor sociali poate fi completată prin instrumente
de cointeresare şi economisire salarială motivante şi generatoare de avantaje fiscale şi
sociale pentru salariaţi. Varietatea instrumentelor permite crearea de sisteme de
remunerare adaptate special nevoilor întreprinderii (pensionare şi prestări familiale
complementare, distribuirea de acţiuni, planuri de economii, planuri parteneriale de
economisire salarială voluntară…)

Timpul de muncă
Franţa oferă o supleţe foarte mare în organizarea timpului de muncă pentru a răspunde
preocupării întreprinderilor de a-şi utiliza mai bine utilajele de producţie si de a creşte
productivitatea.

Regula celor 35 de ore: o regulă modulabilă şi mult mai suplă începând din 2003
În principal trebuie ştiut că durata legală de muncă în Franţa este de 35 de ore efective
pe săptămâna în întreprinderi.
Durata maximă de muncă este de 10 ore pe zi şi 48 de ore pe săptămâna, cu un
maxim de 44 de ore săptămânale în medie pe o perioadă de douăsprezece săptămâni.
Orele lucrate peste această perioadă sunt ore suplimentare al căror cost este majorat
cu cel puţin 10% în întreprinderile care au maximum 20 de salariaţi (25% în celelalte
întreprinderi, în lipsa unui acord colectiv). Contigentul regulamentar de ore
suplimentare este de 220 de ore pe an, ceea ce permite să se ajungă la o durată
anuală de muncă de 1827 de ore, adică 39 de ore pe săptămână pe durata a 47
săptămâni.
Există şi situaţii nuanţate, care sunt prevăzute de lege şi care se referă la situaţii mai
speciale.

Reducerea cotizaţiilor patronale de securitate socială

27
Toate întreprinderile, indiferent de mărime şi sector de activitate beneficiază de o
reducere a cheltuielilor sociale pentru salariile mici. Reducerea se calculează în funcţie
de remunerarea orară pe salariat şi pe lună. Ea poate ajunge până la 26% din salariul
brut pentru un salariat remunerat la nivel SMIC.
Modalităţile de calcul se pot consulta pe site-ul : www.urssaf.fr

Este posibilă extinderea concediilor plătite

Concediile plătite anual reprezintă 5 săptămâni. Angajatorul poate refuza plecarea unui
salariat în concediu dacă sarcinile de serviciu nu îi permit. Totuşi, trebuie să îi permită
sa-şi ia cel puţin 4 săptămâni de concediu între 1 mai si 31 octombrie. 10 zile de
sărbători legale şi de concediu pentru evenimente familiale (căsătorie, naştere, deces)
se adaugă la concediu.

Duminica este liberă fără derogare

O zi de repaus săptămânal de o durată minimă de 24 de ore trebuie să fie respectată şi
acordată duminica. Există totuşi numeroase derogări de la repausul duminical.
Salariaţii care nu beneficiază de repausul de duminică primesc compensaţii financiare
şi, în orice caz, trebuie să beneficieze şi de un repaus săptămânal.

Timpul de muncă poate fi adaptat pe parcursul anului fără costuri suplimentare

Munca în continuu sau după un program adaptat ciclului de producţie nu implica costuri
salariale suplimentare.
Lucrul în continuu, de tip 3x8, se aplică prin simplul acord al întreprinderii. Derogarea
de la principiul repausului duminical este complet legală sau se supuneunei autorizări
administrative, in funcţie de activitate.
În aceste cazuri, întreprinderea nu plăteşte nici majorări salariale orare pentru ore
suplimentare nici repaus compensator, din momentul în care durata legală a muncii nu
este depăşită în medie, pe durata ciclului.
Timpul de lucru poate fi adaptat pe durata unui an fără majorare salarială
Dacă întreprinderea cunoaşte variaţii de activitate previzibile dar inegale de la o
perioadă la alta, durata lucrului poate fi majorată sau redusă in timpul anumitor
perioade, fără creşteri salariale, in limite legale.

Protecţia socială

Franţa dispune de un sistem de Securitate socială pentru toţi salariaţii.

Sistemul de securitate social francez preia, în cvasitotalitatea lor, cheltuielile de
sănătate ale asiguratului, grupate pe 4 tipuri de asigurări:
asigurare de boală (boală, maternitate, invaliditate şi deces);
asigurare de bătrâneţe;
alocaţii familiale;
accidente de muncă.
Sistemul este completat prin regimuri obligatorii de asigurare-şomaj şi pensie
complementară. Angajatorul poate, de asemenea, să aleagă liber, asigurările
complementare în funcţie de salariaţilor întreprinderii sale.
Prestaţiile (boală, şomaj) oferite salariaţilor din Franţa sunt avantajoase în raport cu
propuse în multe alte ţari (Statele Unite şi Marea Britanie, in special).

Angajatorul plăteşte cotizaţiile care îl eliberează de angajamentele sale în materie

de boală, pensie şi şomaj

28
Cotizaţiile salariale şi patronale sunt acoperite de URSSAF şi valoarea lor reprezintă
cca 40% din salariul brut pentru cota-parte patronală si cca. 20% din cota-parte
salarială. Cotizaţiile sociale sunt considerabil mai reduse la salariile mici. Există, de
asemenea, contracte de munca ”ajutor” destinate anumitor categorii de solicitanţi
pentru un loc de munca, care beneficiază de scutiri de cotizaţii sociale.

6. DREPTURILE PERSONALULUI EXPATRIAT ÎN FRANŢA

6.1. Statutul juridic al salariaţilor străini în Franţa

Statutul juridic al salariaţilor străini în Franţa, se diferenţiază în funcţie de caracteristicile

expatrierii lor. Aceştia pot fi consideraţi lucratori detaşaţi sau lucrători temporari salariaţi
ai unei filiale sau reprezentanţe a unei firme străine în Franţa.

A. Detaşarea se referă la angajaţii străini (în general, funcţiile de

conducere/management), trimişi pentru o perioadă scurtă la o întreprindere
franceză, cu un obiectiv/misiune precisă (asistenţă tehnică, control financiar,
conexiune cu societatea principală, etc) sau pentru prestarea unor servicii, cu aport
de cunoştinţe sau competenţe specifice, pe baza unui contract comercial, pe durată
determinată.

Salariatul detaşat rămâne angajat al societăţii străine, exercitându-şi misiunea în

conformitate cu solicitarea primită de la aceasta din urmă, însă face obiectul anumitor
prevederi din legislaţia naţională legată de condiţiile de muncă (spre ex. timpul de lucru,
respectarea salariului minim).

Condiţiile ce trebuie îndeplinite în cazul detaşării de salariaţi:

• Firma trimiţătoare trebuie să aibă o activitate efectivă în ţara de origine
• Detaşarea trebuie să fie, în mod obligatoriu, temporară, limitată la durata prestării
de servicii
• Salariaţii trebuie să rămână în subordonarea juridică a întreprinderii trimiţătoare

Pe toată durata detaşării, salariaţii străini beneficiază de reglementarile franceze în

vigoare, cu privire la:
• Salariu – se plăteşte minimul pe economie care este de 8,63 euro/oră (după
indexările din 2008)
• Durata de muncă şi odihnă – regimul normal prevede 35 ore de muncă/săptămână
• Concediul de odihnă - 2,5 zile de concediu de odihnă pe lună lucrată
• După 12 luni de detaşare, salariaţii trebuie să cotizeze la Sistemul de asigurări
sociale francez

Cetăţenii Uniunii Europene, Spaţiului Economic European (Islanda, Liechtenstein,

Norvegia), Andorrei, Republicii San Marino şi cetăţenii elveţieni pot să vină să lucreze
liber, în Franţa, fără obţinerea unor autorizaţii specifice. Cetaţenii României şi Bulgariei
mai rămân supuşi unor reglementări de tranziţie, putând avea acces doar la cca 150
meserii (a se vedea în anexa). De la 1 iulie 2008, s-a hotărât deschiderea completă a
pieţei franceze a muncii către ţările arerate la UE în 2004.

În privinţa salariaţilor extra-comunitari, aceştia trebuie să solicite şi să obţină mai multe

permise (intrare, muncă şi sejur) în Franţa.

29
În situaţia în care un salariat străin vine să lucreze în Franţa, sub responsabilitatea unei
întreprinderi franceze, pe o perioadă mai lungă de timp, acesta devine salariat cu
identitate franceză, cu contract de muncă conform legislaţiei franceze în vigoare. În
acelaşi timp, poate conserva o legătură juridică cu întreprinderea de origine, pentru
facilitarea întoarcerii la sfârşitul perioadei de expatriere.

B. Formalităţile administrative variază în funcţie de naţionalitatea salariaţilor şi dacă

aceştia sunt detaşaţi sau expatriaţi.

Cetăţenii Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Elveţiei beneficiază de un

regim suplu, respectiv: liberă circulaţie şi acces pe piaţa muncii în Franţa.

În cazul detaşării de salariaţi, se face o declaraţie de detaşare, pe hârtie simplă, în

limba franceză şi se transmite Direcţiei departamentale de Muncă (Direction
Departementale de Travail, de l’Emploi et de la Formation Professionnelle) al
departamentului în care se va desfăşura activitatea lucrativă indicând:
• Numele societăţii trimiţătoare, forma juridică şi referinţele privind înmatricularea în
Registrul Comerţului
• Datele reprezentantului legal al firmei străine şi a reprezentantului său în Franţa
• Adresa unde se va presta serviciul contractat, durata prestaţiei, numele şi
naţionalitatea salariaţilor detaşaţi şi data angajării lor

Pentru România şi Bulgaria este prevăzută o perioadă tranzitorie de maximum 7 ani,

pe parcursul căreia, cetăţenii acestor state trebuie să obţină un titlu de sejur pentru
perioade care depăşesc 3 luni de zile .

B.1. Diferite forme de autorizare

Cărţi de sejur cu o durată de maxim 1 an

Cartea de sejur temporară cu menţiunea „salariat” este eliberată pe baza unui contract
de o durată superioară sau egală cu 12 luni. Această carte de sejur autorizează în
acelaşi timp şederea şi munca şi este valabilă 1 an, cu posibilitatea de reînnoire.

Cartea de sejur „lucrător temporar” se eliberează pe baza unui contract cu o durată

cuprinsă între 3-12 luni, autorizând posesorul să la şedere şi muncă pe durata
prevazută în contract.

Carte de sejur temporară cu menţiunea „profesie artistică şi culturală” pentru contracte

de peste 3 luni.

Cărţi de sejur plurianuale

Cartea de sejur cu menţiunea „salariat în misiune” este valabilă 3 ani şi este acordată
salariaţilor detaşaţi în Franţa în cadrul unei mişcări „intra-grup”, cu condiţia caaceştia să
facă dovada unei remuneraţii brute de cel puţin 1,5 ori salariul minim pe economie
francez. Această carte de sejur este eliberată deasemenea lucrătorilor veniţi în Franţa
in cadrul unei mobilităţi „intra-grup”, salariaţi ai firmei franceze primitoare.

Cartea de sejur „lucrător sezonier” se acordă pe o perioadă de 3 ani lucrătorilor străini

titulari de un contract de muncă sezonieră, care se angajează să-şi menţină domiciliul
stabil în afara Franţei. Acest titlu de sejur permite deţinătorului să efectueze munci

30
sezoniere în Franţa timp de 6 luni din 12 luni consecutive. Lucrătorul are, în acest caz,
un drept de şedere în Franţa de maxim 6 luni.

Exercitarea unei activităţi salariale pentru cetăţenii României şi Bulgariei necesită în

prealabil o autorizaţie de muncă, iar obţinerea acesteia nu mai este opozabilă, în
sectoarele care au fost liberalizate pe piaţa muncii franceze, conform deciziei
autorităţilor guvernamentale franceze (în prezent, 150 de meserii din nomenclatorul
oficial). O adeverinţă valabilă 3 luni de zile, este remisă solicitantului, până la eliberarea
cărţii de sejur.

Salariaţii extra-comunitari, trebuie să obţină o viză de lung sejur, un permis de lucru

(intitulat “contrat d’introduction”) şi un titlu de sejur cu menţiunea “salariat”. Aceste
proceduri care vizează în special, persoanele ce deţin poziţii superioare de
conducere/management sunt gestionate de către Agenţia Naţională de Primire a
Străinilor şi Migraţiei (ANAEM), fostul Oficiu de Migraţii Internaţionale.

C. Sistemul de protecţie socială francez prevede că un salariat străin, care lucrează

în Franţa este, în principiu, supus legislaţiei franceze în materie de protecţie socială,
independent de naţionalitatea sa şi sediului angajatorului. Acesta poate cotiza, totuşi, la
sisteme facultative, în ţara de origine.

Exonerarea de la contribuţiile prevăzute de sistemul de protecţie socială francez este

posibilă numai pentru cetăţenii UE şi ai statelor cu care Franţa a încheiat convenţii
bilaterale privind protecţia socială (ex. Canada, S.U.A.).

Menţinerea unui regim de protecţie socială în ţara de origine este posibilă pentru o
perioadă de 12 luni, cu reînoire pentru cetăţenii europeni. Ulterior, apare obligativitatea
afilierii la regimul de protecţie socială din ţara de activitate.

D. Regimul fiscal aplicabil expatriaţilor, prevede:

- Localizarea în Franţa a domiciliului fiscal după:

• locul de reşedinţă permanentă a persoanei şi familiei sale (183 zile)
• centrul de interes economic vital în caz de dublă rezidenţă
• dacă locul de reşedinţă uzual şi centru de interes nu poate fi determinat
• cetăţenia persoanei, dacă nu pot fi determinate celelalte criterii
Această regulă generală se aplică sub rezerva dispoziţiilor prevăzute de convenţiile
bilaterale semnate de Franţa cu alte state.

- Impozitarea veniturilor salariale şi deducerea contribuţiilor sociale obligatorii;

- Impozitarea veniturilor prin aplicarea unor cote de impozitare progresive (0%, 5,5%,
14%, 30% şi 40%) şi funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere, după modelul:
• se împarte venitul total net al familie la numărul de membrii ai familiei
• venitul rezultat pe mebru al familiei se impozitează în funcţie de grila următoare.
- până la 5 687 euro : 0%
- de la 5 687 la 11 344 : 5,50%
- de la 11 344 la 25 195 : 14,00%
- de la 25 195 la 67 546 : 30,00%

31
 - de la 67 546 : 40,00%

- O fiscalitate în general, avantajoasă, privind veniturile realizate în Franţa, de către

salariaţii care nu sunt rezidenţi fiscali în Franţa şi care prevede în general, reţinerea la
sursă

- Optimizarea situaţiei expatriaţilor cu privire la contribuţiile sociale şi fiscalitate, în

funcţie de data sosirii/plecării şi a structurii de renumerare

- Mai multe posibilităţi de reducere a impozitării, cum ar fi:

• exonerarea de la impozitul pe venit a suplimentului din renumerare acordat pentru
expatriere, începând cu anul instalării şi următorii cinci ani. Facilitatea se aplică
persoanelor care nu au avut domiciliul fiscal în Franţa, pe parcursul anilor anteriori,
sosirii lor;
• neimpozitarea primelor şi a altor categorii de venituri/rambursări legate de activităţi
realizate în afara Franţei (ex. clauza “misiunii temporare” din contractul de muncă);
• deducerea de la impozitare a contribuţiilor plătite de către expatriaţi şi întreprinderile
străine angajatoare, la sisteme de asigurări şi pensii, complementare. Dispozitivul
se adresează persoanelor care nu au domiciliat din punct de vedere fiscal, în
Franţa, pe parcursul celor 5 ani precedenţi, sosirii lor;
• deducerea de la impozitare a contribuţiilor plătite de către expatriaţi la un organism
de protecţie socială din ţara de origine, în cazul existenţei unei convenţii bilaterale,
între Franţa şi statul respectiv, cu privire la protecţia socială.

E. Familia salariatului străin în Franţa, poate beneficia de o procedură simplificată de

intrare în Franţa, denumită: “familles accompagnantes” şi care permite intrarea
simultană în Franţa a salariatului (se referă la persoanele cu funcţii de conducere,
cetăţeni extra-comunitari) şi familiei lor. Procedura este derulată de către ANAEM
(Agenţia Naţională de Primire a Străinilor şi Migraţiei).

Accesul pe piaţa muncii franceze a soţiei/soţului expatriatului în cadrul mobilităţii

« intra-grup » este posibilă, în situaţia în care persoana respectivă face dovada unor
intrări regulate în Franţa, rezidă în Franţa de mai mult de 6 luni, conform legislaţiei
franceze în materie, cu un câştig salarial superior a cca 2.000 de euro brut/lunar.

G. Şcolarizarea copiilor expatriaţilor în Franţa este posibilă în instituţiile publice de

învăţământ, în orice moment al anului sau în sistemul privat, cu taxă. Aceştia pot fi
admişi în funcţie de nivelul de cunoaştere al limbii franceze, fie în clase normale, fie în
clase de iniţiere a limbii franceze pentru câteva luni.

Numeroase instituţii de învăţământ franceze dispun de secţii internaţionale (de la

nivelul elementar, la cel terminal) şi care pot viza eliberarea unei diplome de
bacalaureat francez, intitulată: “Option Internationale du Baccalauréat – OIB” şi
acceptată prin echivalare la admiterea în universităţile din ţările asociate.

6.2. Accesul pe piaţa franceză a personalului din România

Începând cu 1 ianuarie 2007, potrivit deciziei Ministère de l’Emploi, de la Cohésion
Sociale et du Logement, accesul cetăţenilor români la locurile de muncă din Franţa

32
 se efectueaza pe piaţa muncii franceze în meseriile deficitare, după o procedură
simplificată de obţinere a unei autorizaţii de muncă.
Formalităţile sunt îndeplinite de angajatorii francezi împreună cu partenerii lor străini,
care trebuie să se adreseze la Direcţia departamentală de muncă (Direction
départamentale du travail, de l’emploi et de la formation professionnelle) - serviciul
forţei de muncă străine din departamentul în care se află sediul firmei franceze
angajatoare.
Anexa III cuprinde lista celor 150 de meserii accesibile lucrătorilor români, de la 18
ianuarie 2008. Oricare este meseria pentru care se optează, celelalte condiţii
prevăzute de legislaţie rămân aplicabile şi sunt verificate de direcţiile provinciale
(locale) de muncă, ocupare şi formare profesională, în special cele privind egalitatea
de tratament (salariul, cazarea, etc) şi cele de legislaţie socială.

În ceea ce priveşte procedura detaşării lucrătorilor români în Franţa, formularul cel

mai important care trebuie să parvină acestuia înainte de începerea detaşării este E
101, având în vedere că Regulamentul nr. 1408/71 privind aplicarea sistemelor de
asigurări sociale salariaţilor şi familiilor lor care se deplasează în cadrul Comunităţii
se va aplica tuturor lucrătorilor de la 1 ianuarie 2007.

Informaţii detaliate pot fi obţinute accesând site-urile indicate mai jos:

www.travail-solidarite.gouv.fr – Ministerul Muncii, Relaţiilor Sociale, Familiei şi

Solidarităţii (Ministère du Travail, des Relations Sociales, de la Famille et de la
Solidarité) ;

http://paris.mae.ro - Ambasada României in Franţa, rubirca “Informaţii pentru cetăţenii

români “ ;

www.anofm.ro – Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din România.

7. FISCALITATEA ÎNTREPRINDERILOR ÎN FRANŢA

7.1. Impozitul pe societate (Impôt sur les sociétés)

7.1.1. Impozitarea în Franţa a unei societăţi străine

Din momentul în care o societate străină exersează în Franţa o activitate care produce
beneficii, aceste beneficii sunt impozitate. Regulă se aplică indiferent care este forma
de exploatare a societăţii: filială, sucursală, sediul permanent.

7.1.2. Determinarea sumei de impozitat

Sunt supuse impozitului pe societate veniturile din care se scad elementele

deductibile.

Veniturile sunt constituite din rezultatele în urma activităţii, vânzările sau prestările de
servicii.

33
Costurile deductibile sunt cele legate de activitatea exersată, fiind vorba în principal
de : amortizări; provizioane; chirii ale imobilelor şi materialelor; salarii; taxe sociale;
cumpărarea de materiale;costurile cu energia; chletuieli de publicitate; comisioane
financiare, etc.

7.1.3. Amortizări

Fondurile fixe sunt amortizate de o manieră liniară conform duratei probabile de

utilizare. Când este vorba de materiale de producţie achiziţionate în stare nouă, se pot
aplica coeficienţi de accelerare de 1,25 la 2,25 asupra ratelor de amortizare liniare.

Materialele şi utilajele utilizate pentru operaţii de cercetare ştiinţifică şi tehnică,

achiziţionate înainte de 1 ianuarie 2004, beneficiază de un sistem de amortizare
degresiv majorat (coeficienţi de 1,5 la 2,5).

Materialele destinate economiei de energie, software, echipamentele de producţie a

energiilor regenerabile, vehiculele nepoluante (electrice, gaz natural, GPL) se
amortizează pe o durată de 12 luni.

7.1.4. Rata de impozitare

Rata standard este de 33,33 %.

Întreprinderile mici (sunt întreprinderile în care cel puţin 75% din acţiuni sunt deţinute
direct sau indirect de persoane fizice sau societăţi care declară o cifră de afaceri mai
mică de 7 730 000 de euro) sunt impozitate cu 15% pentru partea de beneficii
inferioară baremului de 38 112 euro sau la taxa standard pentru beneficiile care
depăşesc acest plafon.
Taxă redusă de 15% pentru plus valoarea obţinută din redevenţele de proprietate
industrială.

O cotizaţie socială de 3,3% se aplică întreprinderilor ale căror beneficii impozabile la

taxa normală sunt superioare sumei de 2 289 000 euro.

7.1.5. Reportarea pierderilor

Pierderile constatate pot fi reportate pe anii următori fără limită de durată. Ele pot fi
reportate şi în trecut, pe baza regimului de carry back, însă numai pe trei ani care
preced perioadă deficitară.

7.1.6. Impozitarea dividendelor

Rata este de 10% în conformitate cu prevederile Convenţiei fiscale româno-franceze.

7.2. Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

Taxa standard la vînzarea de bunuri şi servicii este de 19%. Mai sunt taxe reduse de
5,5% care se aplică produselor alimentare, anumitor produse agricole, medicamentelor
(5,5 % sau 2,1%), cărţilor, renovarea clădirilor, serviciilor hoteliere, transportului public,
anumitor activităţi de distracţie.

34
7.3. Taxe vamale

Bunurile circulă liber în interiorul UE, taxele vamale nu sunt facturate decât o singură
dată la importurile extra-comunitare, chiar dacă ele sunt expediate de la un stat
membru la altul. Bunurile care intră în Franţa pot fi reexportate către un alt stat membru
UE fără a plăti taxe vamale.

Un dispozitiv de suspendare a plăţii TVA este prevăzut pentru operaţiunile referitoare la

bunurile destinate sau plasate sub un regim vamal comunitar sau antrepozit fiscal.

Întrepinderile sunt scutite de la orice formalitate administrativă pentru circulaţia

majortităţii mărfurilor între statele membre UE. Pentru schimburile intra-comunitare este
nevoie de intocmirea unei declaraţii de schimburi de bunuri (Declaration d’Echanges de
Biens - DEB) în scopuri statistice. Întreprinderile franceze care primesc marfuri de la
un stat membru UE pentru o valoare anuală care depăşeşte 150 000 de euro şi cele
care exportă în alt stat membru, trebuie să întocmească în fiecare lună declaraţia DEB.

7.4. Taxe locale

7.4.1. Taxa profesională

Această taxă este colectată în favoarea colectivităţilor locale. Nivelul taxei se stabileşte
în fiecare an de către autoritităţile locale.

Baza de impozitare este calculată ţinând cont de două elemente:

- valoarea locativă a localurilor utilizate pentru activitatea întreprinderii;
- 16% din valoarea fondurilor fixe la dispoziţia întreprinderii şi pe care această le
utilizează pentru nevoile productive.
In primul an de activitate a întreprinderii nu se percepe taxa profesională, iar în anul al
doilea se ia în calcul numai jumătate din baza de impozitare.

Nivelul taxei profesionale nu poate depăşi un procent de 2,5% din valoarea adăugată
produsă de întrepindere.

7.4.2. Alte taxe locale

În această clasificare mai figurează: taxa funciară, datorată de propietarii de terenuri

construite sau nu; taxa de locuire (taxe de habitation), datorată de ocupanţii localurilor
cu destinaţie de locuinţă, indiferent că sunt propietarii sau chiriaşii. Aceste taxe sunt
calculate în funcţie de valoarea locativă a bunului în cauză. Valoarea locativă este
fixată de autorităţile administrative.

7.5. Avantaje fiscale pentru investitori

7.5.1. Creditul impozit pentru cercetare

Întreprinderile cu activitate industrială, comercială sau agricolă, care efectuează

cheltuieli pentru cercetare pot obţine un credit de impozit care se repercutează asupra
impozitului pe societate. Creditul este egal cu suma de 10% din cheltuielile efectuate în
cursul unui an. Creditul este plafonat la 10 milioane euro pe întreprindere pe un an.

35
7.5.2. Creditul impozit „Tehnologii noi”

Creditul este rezervat întreprinderilor mici şi mijlocii, fiind egal cu 20% din cheltuielile
pentru tehnologii noi (limitat la 100 000 euro pe o perioada de 36 de luni).

7.5.3. Exonerarea temporară de la taxa profesională

În regiunile care cunosc dificultăţi, colectivităţile locale (comune, departamente, regiuni

şi grupări de colectivităţi) sunt autorizate să acorde exonerări temporare totale sau
parţiale de la taxa profesională în favoarea întreprinderilor care se instalează, se
dezvoltă sau preiau activităţi în societăţi cu probleme. Exonerarea nu poate depăşi 5
ani.

7.5.4. Exonerarea temporară de la plata impozitului pe societăţi

Întreprinderile nou create în anumite zone pot, sub anumite condiţii, să beneficieze de
exonerarea temporară şi degresivă a impozitului pe societăţi. Exonerarea este de
100% în primii 2 ani.

7.5.5. Impozitarea întreprinderilor inovante

Dispozitivul este destinat să ajute tinerele întreprinderi inovante ale căror cheltuieli de
cercetare ating cel puţin 15% din totalul cheltuielilor. Acesta permite exonerarea
parţială a acestor întreprinderi de impozitul pe societăţi, de taxa profesională şi de taxa
funciară timp de 8 ani, în limita a 100.000 de euro pe o perioadă de 36 luni.

Dispozitivul se adresează întreprinderiilor mici şi mijlocii (mai puţin de 250 de salariaţi,

cifra de afaceri inferioară la 40 milioane de euro sau un total de bilanţ mai mic de 27
milioane de euro) care sunt deţinute majoritar de persoane fizice sau de către societăţi
care indeplinesc aceste criterii.

Detalii privind impozitarea pot fi obţinute de pe site-ul: www.impots.gouv.fr

8. AJUTOARE PUBLICE PENTRU INVESTIŢII ÎN FRANŢA

8.1. Principii generale privind investiţiile străine în Franţa

În conformitate cu prevederile Codului Monetar şi Financiar, Titlul V

“ Relaţiile financiare cu străinătatea –Investiţiile străine“, investiţiile străine în Franţa
sunt, de principiu, libere de orice control administrativ.

În conformitate cu art. L 151-1 până la art. L 152-6 din Codul Monetar şi Financiar,
următoarele demersuri administrative trebuie îndeplinite înainte de efectuarea unei
investiţii străine în Franţa:

- depunerea unei simple declaraţii administrative la Ministerul Economiei,

Finanţelor şi Ocupării Forţei de Muncă (Direction du Tresor) pentru operaţiunea de
creare a unei întreprinderi noi sau de preluare a unei participaţii la capitalul unei
întreprinderi de drept francez prin care se obţine mai mult de o treime din capital sau
din voturi, în cazul că investiţia depăşeşte 1,5 milioane de euro;

36
 - depunerea unei declaraţii în scop statistic la instituţiile de credit, pentru
operaţiunile prin care nerezidenţii achiziţionează cel puţin 10% din capitalul sau
drepturile de vot ale unei intreprinderi rezidente în Franţa;
- obţinerea unei autorizaţii administrative prealabile de la Ministerul Economiei,
Finanţelor şi Ocupării Forţei de Muncă în cazul investiţiilor străine în Franţa, chiar cu
titlul ocazional, pentru activităţile de natură să aducă atingere ordinii publice, securităţii
publice sau intereselor de apărare naţională, precum şi activăţile de cercetare,
producţie sau de comercializare a armelor, muniţiilor, pudrelor şi substanţelor
explozibile.

8.2. Sinteză privind ajutoarele publice pentru investiţii în Franţa

Gama ajutoarelor acordate investitorilor în Franţa este foarte largă. Ea oferă soluţii de
sprijin financiar pentru numeroase proiecte. Aceasta variază în funcţie de
caracteristicile proiectului (investiţii productive, creare de locuri de muncă, inovaţii,
formare profesională, etc.) şi de localizarea proiectului ( zone prioritare de amenajare a
teritoriului sau nu) şi de tipul de întreprindere care implementează proiectul
(întreprinderi mari sau întreprinderi mici şi mijlocii).

Toate ajutoarele disponibile în Franţa sunt supuse reglementărilor Uniunii Europene în

ceea ce priveşte intensităţile maximale, cheltuielile eligibile, regulile de cumul.

I. Ajutoare pentru investiţii şi creare de locuri de muncă

Sprijinul poate îmbrăca forme diverse: subvenţii, împrumuturi bonificate, credite pentru
impozit, rabat imobiliar, etc.. Acestea sunt acordate de stat şi colectivităţile locale
(regiuni, departamente, comune, structuri intercomunale).

Conform dreptului comunitar, ajutoarele pentru investiţii şi crearea de locuri de muncă

sunt autorizate în favoarea întreprinderilor mari numai pentru implantări sau dezvoltare
de activitate în zonele prioritare de amenajare a teritoriului (PAT) unde ajutoarele
disponibile sunt mai numeroase şi ponderea ajutoarelor autorizate este mai favorabilă.

Volumul maximal al ajutoarelor pentru investiţii productive şi înfiinţarea de locuri de

muncă este determinat de localizarea geografică a proiectelor şi de mărimea
întrepinderii beneficiare:
- în zonele PAT, rata ajutoarelor poate varia între 11,5% şi 23% din valoarea
investiţiilor (terenuri, clădiri, echipamente productive) pentru întreprinderile mari şi între
21,5% şi 33 %pentru IMM-uri;
- pentru restul teritoriului, numai IMM-urile pot sa beneficieze de ajutoare pentru
investiţii şi creare de locuri de muncă; suma maximală a ajutoarelor este 7,5% din
valoarea investiţiei pentru întreprinderile medii (între 50 şi 249 de salariaţi) şi de 15%
pentru întreprinderile mici (mai puţin de 50 de salariaţi).

Volumul maxim de ajutoare poate fi atins prin cumularea mai multor finanţări de origini
diferite:prima de amenajare a teritoriului (DIACT fostă DATAR);
ajutoare pentru investiţii şi creare de locuri de muncă din partea autorităţilor locale;
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) în zonele obiectivelor 1 şi 2;
Fonduri de dezvoltare a întreprinderilor mici industriale.

37
Întreprinderile pot beneficia de subvenţii şi exonerări de cheltuieili sociale pentru
angajarea anumitor categorii de personal, cum ar fi tinerii fară loc de muncă sau
şomerii de lungă durată.

În plus, crearea sau transferul unei întreprinderi în zonele libere urbane (85 de zone) dă
dreptul la unele exonerări fiscale şi sociale pe o durată de 5 ani.

II.Ajutoare pentru formarea profesională a salariaţilor

Sunt suportate o parte din costuri de formare sau o parte din remuneraţiile salariaţilor
care urmează stagii de pregătire.

Principalele dispozitive de sprijin sunt administrate de Ministerul Afacerilor Sociale şi de

către colectivităţile regionale. Întreprinderile mici şi mijlocii pot beneficia de un credit
impozit asupra beneficiilor proporţional cu cheltuielile pentru formare profesională.

Administraţiile locale de muncă pot aduce un sprijin marilor întreprinderi prin ajutoare
pentru selecţia candidaţilor.

În bazinele afectate de restructurări industriale, Fondul Social European permite

cofinanţarea programelor de formare continuă a grupurilor de salariaţi.

III.Ajutoare de cercetare-dezvoltare

Organisme publice, cum ar fi Ministerul economiei şi Ministerul cercetării, dispun de

credite destinate să finanţeze programele de R&D ale întreprinderilor pentru ansamblul
teritoriului. Ajutoarele permit acoperirea unei părţi a cheltuielilor de cercetare a
întreprinderilor (cheltuieli de personal, echipamente de R&D, cheltuieli generale).

Cheltuielile pentru cercetare dau dreptul la un credit impozit de cercetare care poate
atinge un nivel de 8 milioane de euro pe întreprindere şi pe an.

IV. Poli de Competitivitate

Guvernul francez a introdus recent un dispozitiv suplimentar prin intermediul Polilor de

Competitivitate pentru a susţine întreprinderile în programele lor de R&D şi pentru a
facilita parteneriatele.

Întreprinderile implantate în zone de cercetare şi dezvoltare dintr-un pol de

competitivitate participând la un proiect R&D pot să beneficieze de scutiri fiscale şi
sociale: totalul acestor avantaje nu poate depăşi 100 000 de euro pe o perioada de 36
de luni; scutirile de taxe sociale nu pot să reprezinte mai mult de 30% din salariu;
exonerarea parţială este de 50% pentru IMM-uri şi de 7,5% pentru întreprinderile mari.

9. UNELE ASPECTE PRIVIND PROMOVAREA EXPORTURILOR ROMÂNEŞTI

9.1. Facilitaţi vamale.

De la 1 ianuarie 2007, data aderării la Uniunea Europeană, nu există limite la

exporturile noastre în Franţa, produsele româneşti bucurându-se de aceleaşi condiţii de

38
acces ca mărfurile de origină comunitară. Problemele cu care se mai confuntă
exportatorii români sunt cele legate de asigurarea standardelor de calitate, pentru a
putea face faţă competitivităţii sporite pe o piaţă exigentă. Un impediment îl reprezintă
şi nerespectarea termenelor de livrare asumate prin contract.

9.2. Relaţii financiare şi bancare româno-franceze

Exporturile româneşti pot beneficia şi de suportul financiar generat de următoarele

elemente :

- linii de credit cumpărator cu garanţii guvernamentale franceze acordate prin

intermediul organismului de grantare specializat COFACE ;

- aranjamente speciale bilaterale între principalele bănci franceze cu Banca Comercială

Română şi în mai mică măsură cu alte bănci româneşti;

- cumpărarea de catre Société Générale a pachetului majoritar de acţiuni la Banca

Română de Dezvoltare, deţinând în prezent poziţia a doua în sistemul bancar din
România;

- nu sunt creanţe guvernamentale de recuperat pe relaţia Franţa.

9.3. Elemente de analiză sectorială în 2008

Analiştii prevăd pentru 2008 o uşoară încetinire a activităţii economice (creşterea PIB
este prognozată la 1,7% faţă de 1,9-2,0% estimări în 2007), precum şi a schimburilor
comerciale externe ale Franţei (creşterea importurilor cu 3,7% şi a exporturilor cu 2,4%,
faţă de respectiv 4,1% şi 3,0% în 2007).

Analiza sectorială, prezentată, în continuare, anticipează unele tendinţe care pot fi utile
în construirea unor strategii de piaţă din partea societăţilor comerciale româneşti:

• Siderurgie. Producţia a înregistrat o uşoară scădere pe primele zece luni din 2007
(-1,5%). Activitatea în sectorul produselor plate s-a menţinut la un nivel global
satisfăcător, datorită lansării pe piaţă de noi modele de către constructorii de
automobile. Produsele lungi au beneficiat de cererea europeană de camioane grele
şi de activitatea în construcţii până la sfârşitul 2007. În 2008, piaţa urmeaza a se
stabiliza : producţia şi cererea vor varia puţin, în timp ce preţurile de vânzare nu vor
repercuta imediat creşterea costurilor la inputuri. Atonia cererii în sectoarele
construcţiilor şi aparate electromenajere va fi compensată de creşterea sensibilă a
cererii în industria automobiluluii, aeronautică şi sectorul feroviar.

• Construcţii şi lucrări publice. Sectorul imobiliar rezidenţial a scăzut în 2007.

Permisele de construcţie şi începerea de noi şantiere au scăzut uşor. În 2008,
stabilizarea preţurilor va continua. Totuşi, incertitudinile legate de criza “subprime”
din Statele Unite şi condiţiile de acces la credite, mai dificile pentru particulari, ar
putea să îi determine pe aceştia din urmă să aştepte o scădere a preţurilor
locuinţelor. În sectorul lucrărilor publice, activitatea va fi susţinută.

• Textile-îmbrăcaminte. Conjunctura a fost favorabilă în 2007 (primele 9 luni) cu o

creştere a consumului de îmbrăcăminte de 3% şi a textilelor cu 2%. Vânzările pe

39
 piaţa internaţională s-au comportat, de asemenea, bine atât către partenerii
europeni şi zonele emergente pentru îmbrăcăminte şi către ţările Euromed pentru
textile. Sectorul textile începe să beneficieze de poziţionarea textilelor tehnice cu o
puternică valoare adăugată.

• Hârtie –Carton. Sectorul, fie că este vorba de hârtie folosită în scopuri grafice sau
de hârtie pentru ambalaje, a beneficiat de un nivel al comenzilor foarte satisfăcător
pe piaţa internă şi la export. În 2008, acest sector va continua să facă faţă creşterii
preţurilor la materii prime fibroase, datorită în special creşterii puternice începând cu
iulie 2007 a taxei pe lemnul importat din Rusia. Preţurile vor continua să crească,
sub efectul creşterii costurilor de producţie, în mod deosebit la energie. Piaţa hărtiei
pentru ziar va rămâne afectată de concurenţa nord-americană.

• Industria mecanică. Carnetele de comenzi din acest sector vor fi bine orientate, cu
excepţia fabricaţiei de transmisiuni care pare să fi atins un palier. Mecanica de
precizie îşi va aduce contribuţia în ansamblul acestui domeniu de activitate.

• Industria automobilului. Deşi înmatriculările de maşini particulare în Franţa au

crescut cu 3,5% în 2007 faţă de 2006, înmatriculările de automobile franceze au
scăzut cu 1%. În 2008, constructorii francezi vor trebui să facă faţă preţurilor ridicate
la inputuri şi unor constrângeri de mediu în materie de emisii de CO2.

9.4. Modalităţi şi instrumente de plată folosite în Franţa

În Franţa, printre mijloacele de plată, cartea bancară a devenit instrumentul cel

mai utilizat, detronând cecul a cărei ultilizare este totuşi răspândită. Pentru anul 2006,
cartea bancară a reprezentat 38,0% din volumul tranzacţiilor din sistemul interbancar
faţă de 26% pentru cec.

În cazul că cecul nu este onorat într-un termen de 30 de zile de la data primei

prezentări, acest instrument de plată oferă posibilitatea purtătorului să beneficieze de
un titlu executoriu.

Scrisoarea de schimb este în netă restrângere în raport cu cecul, conservând totuşi

un volum constant de plăţi. Ca modalitate de plată este atrăgătoare pentru întreprinderi,
deoarece ea devine un mijloc de finanţare pe termen scurt.

Viramentul, chiar dacă este mai puţin utilizat decît cecul, a crescut în 2006 comparativ
cu 2005, reprezentând 17% din ansamblul tranzacţiilor. Datorită reţelei Swift, utilizată
de bănci, acest mijloc de plată a devenit rapid şi sigur atât pe plan intern, cât şi
internaţional, în condiţiile instalării unei încrederi reciproce între partenerii comerciali.

Tehnici de încasare. În conformitate cu Legea privind noile reglementări economice

din 15 mai 2001, penalizările de întârziere sunt în mod automat exigibile începând cu
ziua în care urmează datei de plată înscrisă în factura.

Rata dobânzii şi condiţiile de aplicare trebuie fixate prin condiţiile generale de vânzare -
iar în lipsa acestora, rata aplicabilă va fi rata de refinanţare a Băncii Centrele Europene,
majorată cu 7 puncte procentuale.

40
10. SCHIMBURILE COMERCIALE ROMÂNO – FRANCEZE

Schimburile comerciale ale Romaniei cu Franţa se derulează, în baza regimului

comercial definit prin “Tratatul de aderare a României la Uniunea Eurpeană”, semnat la
Luxembourg, în data de 25 aprilie 2005.

Alte acorduri importante pe baza cărora se derulează schimburile bilaterale sunt:

-Acordul privind evitarea dublei impuneri pe venit si avere, semnat la 27.09.1974,

intrat in vigoare la 27.09.1975;

-Acord privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la

21.03.1995, intrat in vigoare la 20.06.1996.

Schimburile comerciale au atins în anul 2007, cel mai ridicat nivel din istoria relaţiilor
comerciale bilaterale, depăşind pentru prima dată pragul de 5 miliarde euro, respectiv
5,4 miliarde euro, din care export 2,3 miliarde euro (+17,1%), iar import 3,2
miliarde euro (+29,6%).
Creşterea volumului schimburilor comerciale în anul 2007, cu 851 milioane euro,
comparativ cu anul precedent, este remarcabilă, dat fiind faptul că la finele lui 2006, s-a
înregistrat un nivel, considerat la momentul respectiv, record, cifrat la 4,6 miliarde euro.

Principalele categorii de mărfuri exportate în Franţa in 2007:

- maşini, aparate şi echipamente electrice

- materii textile si articole din acestea
- vehicule si echipamente de transport
- mobilă şi articole de interior
- metale comune şi articole metalice
- materiale plastice şi articole din material plastic, cauciuc
- încălţăminte
- produse minerale
- produse ale industriei chimice

Principalele categorii de mărfuri importate din Franţa in 2007:

- maşini, aparate şi echipamente electrice

- vehicule si echipamente de transport
- produse chimice şi conexe
- materii textile şi articole din acestea
- metale comune şi articole metalice
- materiale plastice şi articole din material plastic
- animale vii si produse ale regnului animal
- pasta de lemn
- produse ale regnului vegetal

41
11. COOPERAREA ECONOMICĂ ŞI INVESTIŢIILE DIRECTE FRANCEZE ÎN
ROMÂNIA

Conform datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, la data de 31

decembrie 2007, erau înregistrate în România 5.373 societăţi comerciale cu
participare franceză de capital, cu un total subscris de 1.813,5 milioane de euro
(10,22% din valoarea capitalului străin subscris), Franţa ocupând locul 4 în
clasamentul investitorilor străini, după Olanda, Austria şi Germania.

Domeniile în care s-au realizat investiţii sunt: industrie, telecomunicaţii, comerţ cu

amănuntul, transporturi, servicii profesionale, turism, comerţ cu ridicata, construcţii si
agricultură.

Un clasament al societăţilor comerciale cu participare franceză prezintă pe primele

locuri firmele: Automobile-Dacia SA, Orange Romania SA, Hiproma SA (Carrefour),
Lafarge Romcim SA, Apa Nova Bucureşti SA, Vilmar SA, Alcatel Romania SA, World
Trade Center Bucuresti SA, Danone-Producţie şi Distribuţie de Produse Alimentare
SRL, Romcarton SA, etc.

Red. Nicolae Grigoreanu, ministru consilier

Alesandrina Ion, consilier economic

02. 06.2008

42