CONSILIUL DE PROGRAMARE ECONOMIC Ă

CONVERGENȚA REALĂ

Bucuresti, 23 februarie 2018

 Sumar

1. Concept
2. Evaluarea convergenței reale
3. Convergența regională
4. Beneficii și costuri ale aderării la Zona Euro

2
1. CONCEPT

3
 Convergenţa - unul din principalele repere ale
strategiei integrării europene

¾Termenul s‐a folosit doar spre a caracteriza tendinţele de apropiere a nivelurilor

de dezvoltare a economiilor reale sau procesul ajungerii din urmă a economiilor
avansate de către economiile sărace
¾Termenul s‐a extins şi asupra evoluţiei în timp a unor aspecte legate de
îndeplinirea condiţiilor de aderare la Uniunea Europeană
¾De asemenea, termenul contine si atenuarea la un nivel satisafactor a decalajelor
de dezvoltare intre regiunile statelor candidate
¾Apropierea nivelului indicatorilor economici, sociali, monetari, financiari şi de
perfoarmanţă ai ţărilor/regiunilor, asigurarea reducerii decalajelor privind nivelul de
dezvoltare, asigurarea stabilităţii monetare şi financiare în toate ţările, precum şi
compatibilizarea structurilor şi mecanismelor instituţionale şi administrative ale
diferitelor ţări/regiuni fac obiectul studiilor despre convergenţă
 Convergenta reală – concept structural

Convergenţa reală exprimă:

¾Tendinţele de apropiere a nivelurilor de dezvoltare a economiilor reale, inclusiv
procesul‐tendinţă de reducere a decalajelor dintre economiile avansate şi
economiile sărace prin creşterea ritmurilor de dezvoltare a celor de pe urmă;
¾Măsura în care evoluează în timp procesele legate de îndeplinirea condiţiilor de
aderare la Uniunea Europeană prin compatibilizarea instituţională şi
administrativă (transpunerea şi aplicarea acquis‐ului comunitar);
¾Măsura în care evoluează în timp procesele corelate asigurării stabilităţii
economice şi monetare, precum şi procesele legate de asigurarea criteriilor de
acces la Zona Euro a ţărilor membre UE;
¾Gradul în care procesul de integrare prinde contur real (măsura în care
strategiile de integrare sunt implementate la nivelul statelor membre, al Uniunii
Europene ca organism supranaţional).
2. EVALUAREA CONVERGENȚEI REALE

6
 Produsul intern brut pe locuitor la PCS în anul 2016

270 258

240

210
183
180

150
128 128 124
123 123
118
120 109 107
104
97 96 92 88
90 83 83
77 77 75 75
68 68 67 65
60 58
60 49

30

Sursa:Eurostat
 Evolutia PIB/locuitor in Romania
18000 70,0

16000
60,0
14000
50,0
12000

10000 40,0

8000 30,0

6000
20,0
4000
10,0
2000

0 0,0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

PIB/locuitor la PCS % din media UE28 (sc dr)

 Evolutia convergentei PIB/loc la PCS fata de media UE 28 in
perioada 2007‐2016
40,0
‐ modificari procentuale ‐

30,0

20,0 18,8

10,0

0,0

-10,0

-20,0

-30,0

Sursa: Eurostat
¾După aderarea sa la UE, România a înregistrat a treia cea mai mare reducere de decalaj, cu
18,8 puncte procentuale;
¾Pentru comparaţie în perioada de pre‐aderare (2000‐2006) decalajul s‐a redus cu doar
12,8 puncte procentuale.
 Evoluţia convergenţei consumului populaţiei pe locuitor
la PCS faţă de media UE28 în perioada 2007‐2015

‐modificari procentuale ‐

Sursa: Eurostat
 PIB/locuitor la PCS ca pondere in media UE in anul 2016

100

90 86,2

80
75,0
71,3
70
64,7
62,3
60

50

40

30

20

10

0
Bulgaria Cehia Estonia Croatia Letonia Lituania Ungaria Polonia Romania Slovenia Slovacia

2016 anul anterior adoptarii euro

11
 Structura produsului intern brut pe ramuri

- % din PIB -

60,0 55,4
51,2
50,0

40,0

30,0
23,1 24,1
20,0

9,3
10,0 4,8 6,1
4,1

0,0
Industrie Agricultura, Constructii Total servicii
silvicultura, pescuit

2007 2016

Sursa: INS
 Ponderea serviciilor in PIB in UE in 2016

- % din PIB -
78,6
80,0
75,6
73,8
75,0
70,6 70,5 70,2
69,6 68,9
70,0 66,9 66,5 66,1
65,8 65,7 65,7 65,5 64,9
65,0 63,2
62,0
61,0 60,5 60,4
58,4 57,8
60,0 56,8 56,3
55,6 55,4 55,3 55,0
54,0
55,0
50,0
45,0
40,0

Romania
Slovenia
Finland

Bulgaria
France

Lithuania

Poland
Luxembourg

Estonia

Hungary
United Kingdom

Czech Republic
Croatia

Slovakia
Belgium

Denmark

Latvia

Ireland
Netherlands

Euro area
Cyprus

Greece

Germany
Portugal
Spain

Austria
Malta

Sweden
Italy

EU 28

Sursa: Eurostat
 Ponderea VAB industrie in PIB in anul 2016

-%-
30

24,1
25 23,1

20 17,9 17,4

15

10

0
2007 2016

UE 28 Romania

Sursa: INS, Eurostat

 Ponderea VAB din servicii in PIB in anul 2016

-%-
70 64,4 66,1

60 55,4
51,2
50

40

30

20

10

0
2007 2016

UE 28 Romania

Sursa: INS; Eurostat

Ponderea persoanelor ocupate în agricultură (zona euro și România)

Sursa: Eurostat

16
 Creşterea PIB potenţial în anul 2016 ‐ România este a 3‐a ţară

4.5
3.5

2.8

1.3
1.0
%

-0.8

-2.5

AT

MT
CY

LV
FI

SI
IT

PT

LT

CZ

BG

RO
ES

DK

BE

UK

DE

EE

SK

SE

IE
EL

UE28

NL

PL
FR

HR

HU

LU
Sursa: Prognoza de toamnă 2017 a Comisiei Europene

Romania are a treia dinamica a PIB potential din UE (3.5%) dua Malta si Irlanda. Dinamica
este de aproape 3 ori mai mare decat media UE.
17
 Evoluţia PIB potenţial si contribuţia factorilor

‐%, puncte procentuale ‐

10.0

8.0

6.0

4.0

2.0

0.0

-2.0

-4.0
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020
Munca Capital TFP PIB potential

Sursa: CNP, Prognoza de toamna 2017

In contextul masurilor din Programul de Guvernare, dinamica medie a PIB real de 5,5% anual, este usor peste
potential (5,2% in perioada 2017 – 2020).
 Diferenţe dintre dinamicile PIB real şi cele ale
PIB potenţial în anul 2016

2.9

1.6
1.0

0.6

0.2

-1.2

IT
MT

AT
CZ

LT

PT

FI

SI
IE
PL

HU
FR

LU

EL
UE28
NL

HR
BG
RO
EE

BE
DE

DK

LV
UK

SE

SK

ES
CY
Sursa: Prognoza de toamnă 2017 a Comisiei Europene

În majoritatea statelor membre UE creşterea PIB potenţial este peste creşterea

economică efectivă. 19
3. CONVERGENȚA REGIONALA

20
 Indicele disparitatii regionale in Romania in 2015

Bucuresti Ilfov 238,8

Centru 91,5
Nord- Vest 87,3
Vest 100,0
Sud -Vest… 70,3
Sud Muntenia 83,0
Sud - Est 88,5
Nord-Est 60,0

0,0 50,0 100,0 150,0 200,0 250,0

Sursa: Eurostat
 25
30
35
40
45
50
55
Swietokrzyskie (PL)

Dytiki Ellada (EL)

50

Sursa: Eurostat
Nord-Vest (RO)

Warmińsko-Mazurskie (PL)
49

Podlaskie (PL)

Anatoliki Makedonia, Thraki (EL)

Dél-Alföld (HU)
48

Ipeiros (EL)

Podkarpackie (PL)

Lubelskie (PL)
47

Sud-Muntenia (RO)

Dél-Dunántúi (HU)
45

Észak-Magyarország (HU)

Észak-Alföld (HU)
43

Sud-Vest Oltenia (RO)

40

Severoiztochen (BG)
39

Yugoiztochen (BG)

Nord-Est (RO)
34

Severen tsentralen (BG)

33
- PIB/PPS pe locuitor comparativ cu UE 28 (=100)

Yuzhen tsentralen (BG)

Mayotte (FR)
32

Severozapaden (BG)
29
Gap-ul de convergenta fata de media UE al ultimelor 20 de regiuni
 Evolutia PIB/locuitor
‐ % din media nationala ‐

Sursa: INS si prognoza de toamna 2017 a CNP

• Convergenta regionala este un proces lent

• Regiunea Bucuresti‐Ilfov nu este rerezentata (in reducere de la 253,7% din
media nationala in 2008 la 224,5% in 2021)
 100,0
150,0
200,0
250,0
300,0

0,0
50,0
Bucuresti

-%-
Constanta

Cluj

Timis

Prahova

Ilfov

Brasov

Sibiu

Alba

Arad

Gorj

Arges

Mures

Bihor

Hunedoara

Dolj

Iasi

Salaj

Tulcea

Galati

Caras - Severin
2015

Bistrita - Nasaud

Valcea

Satu Mare

Braila

Maramures

Dambovita

Harghita

Covasna

Ialomita

Giurgiu

Buzău

Bacau

Olt

Vrancea

Calarasi

Suceava

Neamt

Mehedinti

Teleorman

Botosani
Indici de disparitate fata de media nationala in anul

Vaslui
 Evolutia produsului intern brut pe regiuni

-%-
6,5

6,0

5,5

5,0

4,5

4,0
2018 2019 2020 2021

Nord-Est Sud-Est Sud Muntenia

Sud-Vest Oltenia Vest Nord-Vest
Centru Bucuresti Ilfov Total economie
 Concluzii privind convergența la nivel
regional și județean

• Între județele României, a avut loc un proces de accentuare a

decalajelor economice în perioada 2000 – 2014.

• Totodată, între regiunile din zona ECE, decalajele economice s‐

au redus în perioada 2000 – 2015.

• Aceste evoluții pot fi explicate prin convergența celor mai

performante regiuni ale României la media ECE.
4. BENEFICII ȘI COSTURI ALE
ADERĂRII LA ZONA EURO
 Beneficiile aderării la zona euro
• Creșterea exporturilor.
– Efectul estimat a fost de 5‐10% pentru statele din zona euro (EA11)
înainte de criza economică, mult sub estimarea inițială de 85%.
– Nesemnificative pentru Slovenia și Slovacia.

• Reducerea dobânzilor.
– Scăderi semnificative ale dobânzilor pentru țările cu o istorie de
inflație ridicată înainte de criza economică.
– Dobânzile scăzute au contribuit la criza îndatorării.

• Reducerea costului capitalului și creșterea investițiilor străine

directe.
– efectul estimat asupra ISD în țările din zona euro (EA11) a fost de 17%.

• Creșterea rezistenței la șocuri externe.

 Costurile aderării la zona euro
• Pierderea politicii de curs de schimb (cedarea de suveranitate)
– Politica de curs de schimb poate restabili rapid competitivitatea.
– Un instrument foarte util în timpul crizei economice.
– Devaluarea internă rămâne principalul instrument de ajustare.
– Efecte sociale foarte negative.
• Politica monetară unică (în lipsa reformelor structurale)
– Poate fi neadecvată nevoilor diferitelor state membre.
– Statele în curs de recuperare a decalajelor pot avea nevoi diferite de
statele avansate.
• Limitarea rolului băncilor centrale (funcția de împrumutător de
ultimă instanță rămâne neclară).
• Incertitudini privind modul de funcționare a zonei euro.
• Acumularea de dezechilibre
– Instrumentele actuale de monitorizare a CE, procedura dezechilibrelor
macroeconomice, a mecanismul de alertă și brațul preventiv al PSC pot
preveni acumularea dezechilibrelor.