Curs 4: Bugetul UE. Partajarea competenţelor la nivelul UE.

Principiul
subsidiaritatii. Inițiative cetățenești la nivelul UE
4.1. Bugetul comunitar și alocarea bugetară 2014-2020.
https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/eu-budget/how-it-works/annual-lifecycle/figures-
2014-2020_en

Deși bugetul UE este adoptat în fiecare an, acesta trebuie să se înscrie în limitele
cadrului financiar multianual (CFM). CFM este un plan de cheltuieli prin care sunt fixate
cuantumurile anuale maxime pe care UE le poate cheltui în diferite domenii de activitate,
pe o perioadă de șapte ani.
Pentru perioada de finanțare 2014-2020, UE își propune să îndeplinească obiectivele
Strategiei Europa 2020 privind creșterea economică, punând accentul pe elementele de care
are nevoie Europa pentru a depăși criza economică și financiară și axându-se pe domeniile în
care contribuția UE poate schimba cu adevărat lucrurile. În urma intervenției statelor membre,
o parte din propunerile Comisiei de reformare radicală au pierdut din impact, însă o serie de
modificări foarte importante au fost menținute. Printre elemente-cheie ale CFM 2014-2020 se
numără:
 Accentul pus pe creșterea economică, ocuparea forței de muncă și
competitivitate, prin sporirea investițiilor în educație și cercetare și prin crearea unui
nou fond pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei destinat stimulării
proiectelor paneuropene de infrastructură din domeniul transporturilor, al energiei și al
tehnologiilor informației și comunicațiilor.
 Calitatea sporită a cheltuielilor, datorată simplificării normelor aferente fondurilor
UE, accentului clar pus pe investiții care dau rezultate concrete, precum și posibilității
de a suspenda finanțarea din partea UE în cazul în care o țară nu pune în aplicare
politici economice și fiscale solide.
 O politică agricolă comună reformată, pentru o agricultură europeană mai
competitivă și mai ecologică.
 Combaterea schimbărilor climatice ca element constitutiv esențial al tuturor
politicilor majore ale UE, un procent de 20 % din CFM 2014-2020 fiind dedicat
acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice.
 Solidaritatea cu cele mai sărace țări și regiuni din UE, prin concentrarea celei mai
mari părți a finanțării regionale în zonele respective și prin instituirea unui nou fond
pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.
 Limitarea creșterii cheltuielilor administrative datorită reducerilor de personal din
instituțiile europene.

Care sunt sursele de constituire a fondurilor bugetului comunitar?

 Conform normelor convenite pentru perioada 2014-2020, UE poate colecta resurse

proprii pentru plăți până la un plafon de 1,20% din totalul veniturilor naționale
brute ale tuturor statelor membre.
 Pentru ciclul bugetar actual de șapte ani, normele stabilesc următoarele tipuri de
resurse proprii:
- resurse proprii bazate pe VNB: rezultând dintr-o rată uniformă aplicată venitului
național brut al statelor membre; această cotă este ajustată în fiecare an, în vederea
echilibrării veniturilor și cheltuielilor
 - resurse proprii bazate pe TVA: provenind dintr-o rată uniformă de 0,3% aplicată
bazei TVA-ului fiecărui stat membru în parte, baza impozabilă TVA fiind
plafonată la 50% din venitul național brut (VNB) pentru fiecare țară
- resursele proprii tradiționale: provenind, în principal, din taxe vamale și cotizații
pentru zahăr
 Corecții
- Corecția în favoarea UK, care a atins valoarea de 5 miliarde EUR în 2018. Către
UK s-a rambursat 66 % din contribuția netă înregistrată (diferența dintre cee ace
contribuie și cee ace primește). Celelalte statele membre ale UE suportă în comun
costul corecției în favoarea UK, proporțional cu ponderea lor relativă în VNB-ul
UE. Începând cu anul 2002, Germania, Austria, Olanda și Suedia au plătit doar
25% din cota lor normală de finanțare a corecției în favoarea UK.
- Corecții sub forma unor sume forfetare, care constituie reduceri ale
contribuțiilor anuale bazate pe VNB pentru perioada 2014-2020, acordate unui
număr de patru state membre (la nivelul prețurilor din 2011): Danemarca – 130 de
milioane EUR, Olanda – 695 de milioane EUR, Suedia – 185 de milioane EUR,
Austria – 30 de milioane în 2014, 20 de milioane în 2015 și 10 milioane în 2016
- Cotă redusă de TVA – o cotă redusă de 0,15%, în loc de 0,30%, se aplică în
favoarea a trei state membre în perioada 2014-2020: Germania, Olanda, Suedia.

Structura veniturilor bugetului comunitar - 2020

80.0%

70.0% 68.1%

60.0%

50.0%

40.0%

30.0%

20.0% 17.2%
14.7%
10.0%

0.0%
Resursa VNB Resursa TVA Corectii si Resurse traditionale

Care sunt domeniile finanțate de către bugetul comunitar?

 34% pentru coeziune economică, socială și teritorială – principalii beneficiari sunt
țările din Europa Centrală și de Est caracterizate printr-un nivel mai redus de
dezvoltare
 13% pentru creșterea competitivității prin crearea de locuri de muncă și creștere
economică – în special, pentru regiunile din țările relativ mai dezvoltate ale UE

Beneficiarii fondurilor europene structurale și de investiții (coeziune economică și

 competitivitate) 2014-2020

Regiuni Regiuni Regiuni

(PIB/locuit (75%<PIB (PIB/locuit Fondul
Fondul de Cooperare Inițiativa Dezvoltare
Total or <75% /locuitor<9 or>90% pentru
coeziune teritorială tineri rurală
din media 0% din din media pescuit
UE) media UE) UE)
EU28 453180.6 63399.7 182171.8 35381.1 54350.5 9623.4 3211.2 95577.1 5749.3
Polonia 89039.4 23208 51163.6 - 2242.4 700.5 252.4 10941.2 531.2
Italia 43790 - 22324.6 1102 7692.2 1136.7 567.5 10429.7 537.3
Spania 38011.9 - 2040.4 13399.5 11074.4 617.6 943.5 8290.8 1161.6
România 31177.9 6935 15058.8 - 441.3 452.7 106 8015.7 168.4
Germania 27672.3 - - 9771.5 8498 965.4 - 8217.9 219.6
Franța 26350.2 - 3407.8 4253.3 6348.5 1089.3 310.2 9909.7 588
Portugalia 25915.3 2861.7 16671.2 257.6 1275.5 122.4 160.8 4057.8 392.5
Ungaria 25400.3 6025.4 15005.2 - 463.7 361.8 49.8 3455.3 39.1
Cehia 24184.3 6258.9 15282.5 - 88.2 339.7 13.6 2170.3 31.1
Grecia 20106.6 3250.2 7034.2 2306.1 2528.2 231.7 171.5 4196 388.8
Slovacia 15897.7 4168.3 9483.7 - 44.2 223.4 72.2 1890.2 15.8
Marea
14663.2 - 2383.2 2617.4 5767.6 865.6 206.1 2580.2 243.1
Britanie
Croația 11187.2 2559.5 5837.5 - - 146.1 66.2 2325.2 252.6
Bulgaria 10015.3 2278.3 5089.3 - - 165.7 55.2 2338.8 88.1
Lituania 8499.6 2048.9 4628.7 - - 113.8 31.8 1613.1 63.4
Letonia 5620.6 1349.4 3039.8 - - 93.6 29 969 139.8
Austria 5180.2 - - 72.3 906 257.3 - 3937.6 7
Estonia 4416.8 1073.3 2461.2 - - 55.4 - 725.9 101
Suedia 3971.2 - - - 1512.4 342.3 44.2 1745.3 120.2
Slovenia 3937.4 895.4 1260 - 847.3 62.9 9.2 837.8 24.8
Finlanda 3920.6 - - - 999.1 161.3 2380.4 74.4
Irlanda 3526.1 - - - 951.6 168.8 68.1 2190 147.6
Belgia 2877.5 - - 1039.7 938.6 263.2 42.4 551.8 41.7
Olanda 2113.1 - - - 1014.6 389.7 - 607.3 101.5
Danemarc
1391.1 - - 71.4 255.1 226.9 - 629.4 208.4
a
Cipru 907.6 269.5 - - 421.8 32.8 11.6 132.2 39.7
Malta 846.6 217.7 - 490.2 - 17 - 99 22.6
Luxembu
160.3 - - - 39.6 20.2 - 100.6 -
rg

 29% pentru plăți directe (subvenții) și măsuri de susținere a piaței în agricultură

– principalii beneficiari sunt Franța, Germania, Spania și Italia
 Beneficiarii subvențiilor agricole (2014-2020)

Restul țărilor 18.8%

Franța 17.9%

Irlanda 2.8%

Ungaria 2,9%
Spania 12.6%

România 4.1%

Grecia 4.7%

Germania 11.3%

UK 7.1%

Polonia 7.8% Italia 10.0%

4.2. Cine sunt contribuabilii și beneficiarii bugetului comunitar?

Net contribuabilii. Deoarece cea mai importantă sursă de constituire a bugetului
comunitar o constituie resursa VNB, rezultă că economiile cele mai mari ale UE vor contribui
cel mai mult la buget. În contextul în care economiile cele mai mari au un grad de dezvoltare
ridicat, atunci respectivele țări vor beneficia mai puțin în contul politicii de coeziune, ceea ce
le transformă în postura de a fi net contribuabile la buget. Țările dezvoltate care au sector
agricol dezvoltat vor fi beneficiare ale politicii agricole comune, ceea ce compensează parțial
impactul politicii de coeziune descris anterior.
ȚĂRILE NET CONTRIBUABILE LA BUGETUL COMUNITAR - 2019
Contribuție (% Net beneficiari (%
VNB (% din VNB
din bugetul total din VNB national,
UE-28, 2019)
al UE, 2019) 2019)
GERMANIA 21.49% 20.92% -0.41%
OLANDA 4.95% 4.32% -0.36%
DANEMARCA 1.94% 1.95% -0.32%
AUSTRIA 2.41% 2.55% -0.31%
SUEDIA 2.96% 2.47% -0.29%
MAREA
BRITANIE 15.13% 11.39% -0.27%
FRANȚA 15.04% 17.02% -0.27%
FINLANDA 1.46% 1.63% -0.23%
ITALIA 10.96% 12.12% -0.23%
BELGIA 2.90% 3.13% -0.12%
IRLANDA 1.63% 1.62% -0.01%

Net beneficiarii. Țările din Europa Centrală și de Est sunt economii de mici dimensiuni
(exceptând Polonia și România) relativ mai puțin dezvoltate, cu decalaje regionale mari, ceea
ce le transformă în postura de a primi mai mult decât contribuie, în special, ca urmare a
politicii de coeziune. Dacă respectivele țări au și un sector agricol important, atunci vor fi
beneficiare ale politicii agricole comune, ceea ce amplifică impactul politicii de coeziune.

ȚĂRILE NET BENEFICIARE ALE BUGETULUI COMUNITAR - 2019

VNB (% din VNB Contributie (% Net contribuabili

 din bugetul total (% din VNB
UE-28, 2019)
al UE, 2019) national, 2019)
LETONIA 0.18% 0.20% 3.68%
UNGARIA 0.84% 0.88% 3.67%
ESTONIA 0.17% 0.19% 3.36%
CROAȚIA 0.32% 0.36% 3.02%
BULGARIA 0.37% 0.40% 2.78%
LITUANIA 0.28% 0.30% 2.48%
POLONIA 3.06% 3.41% 2.40%
GRECIA 1.13% 1.23% 1.97%
CEHIA 1.28% 1.39% 1.67%
SLOVACIA 0.56% 0.61% 1.65%
ROMÂNIA 1.34% 1.38% 1.53%
PORTUGALIA 1.26% 1.39% 1.24%
MALTA 0.07% 0.09% 1.18%
SLOVENIA 0.29% 0.33% 1.09%
CIPRU 0.13% 0.15% 0.34%
SPANIA 7.58% 8.28% 0.06%
LUXEMBURG 0.26% 0.30% 0.04%

Politica de coeziune a UE vizează reducerea decalajelor economice,

sociale și teritoriale dintre țări și regiuni în cadrul UE, precum și promovarea
coeziunii, a creșterii economice și a ocupării forței de muncă. Principalele
criterii de acordare ale fondurilor europene se referă la:
 PIB-ul pe locuitor la nivelul regiunilor NUTS 2 – regiunile mai puțin
dezvoltate fiind acelea care au un PIB/locuitor < 75% media UE
 VNB pe locuitor al unei țări – țările de coeziune (mai puțin dezvoltate)
sunt acelea care au un VNB/locuitor < 75% media UE
Categoriile de beneficiari ai bugetului politicii de coeziune 2014-2020
0.4% 2.2% 0.6% 0.9%
18.1%
15.5%

10.1%

52.1%

Fondul de coeziune Regiuni mai putin dezvoltate

Regiuni de tranzitie Regiuni mai dezvoltate
Regiuni ultraperiferice si nordice slab populate Cooperare transfrontaliera
Cooperare transnationala Intitiativa pentru ocuparea tinerilor
 4.3. Bugetul european 2021-2027

 Cadrul financiar multianual este de 1,07 trilioane euro, fiind completat cu

instrumentul temporar de redresare NextGenerationEU (0,75 trilioane
euro)
 50 % din bugetul total (1,82 trilioane euro) va sprijini modernizarea
Uniunii Europene prin cercetare și inovare, prin tranziții climatice și
digitale echitabile, prin pregătire, redresare și reziliență.
 30 % din bugetul UE va fi cheltuit pentru combaterea schimbărilor
climatice – protecția biodiversității și pe aspectele legate de gen.
 20 % din instrumentul NextGenerationEU va fi investit în transformarea
digitală.
 În 2026 și 2027, 10 % din cheltuielile anuale din cadrul bugetului pe
termen lung vor contribui la stoparea și inversarea declinului
biodiversității.
 O serie de priorități noi și consolidate au cea mai mare pondere în cadrul
bugetului pe termen lung, și anume 31,9 %.
 Finanțarea bugetului comunitar 2021-2027

 resurse proprii, care reprezintă peste 90% din venituri

 excedent de venituri ale UE – ceea ce rămâne după ce au fost efectuate
plățile din anul precedent
 alte surse – în principal, amenzile aplicate companiilor care încalcă dreptul
concurenței al UE, restituiri și impozite pe salarii
Patru resurse proprii pentru bugetul UE:
a) resursele proprii tradiționale: în principal taxele vamale
- în urma eliminării cotizațiilor pentru zahăr în 2017, taxele vamale la
importurile din afara UE sunt singurele resurse proprii tradiționale ale
bugetului UE
- statele membre sunt responsabile de colectarea taxelor vamale la
frontierele lor externe; în perioada 2021-2027, autoritățile naționale
rețin 25% din taxele vamale colectate.
b) contribuțiile bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) din partea
statelor membre
- la baza taxei pe valoarea adăugată a fiecărui stat membru se aplică o
rată uniformă de 0,3%, baza impozabilă a TVA-ului fiind plafonată la
50% din VNB pentru fiecare țară.
c) contribuțiile bazate pe venitul național brut (VNB) din partea statelor
membre, care sunt ajustate pentru a echilibra veniturile și cheltuielile
- reprezintă aproximativ 1% din VNB al fiecărei țări
- contribuțiile bazate pe VNB au devenit componenta predominantă a
sistemului de resurse proprii, reprezentând peste 70 % din veniturile
UE.
- unele țări primesc rambursări - sau corecții - al căror rol este să reducă
diferența dintre ceea ce plătesc bugetului UE și ceea ce primesc din
partea acestuia. În ceea ce privește bugetul pentru perioada 2021-2027,
UE aplică corecții forfetare pentru a reduce contribuțiile anuale bazate
pe VNB ale Austriei, Danemarcei, Germaniei, Țărilor de Jos și
Suediei.
d) contribuțiile naționale bazate pe cantitatea de deșeuri de ambalaje din
plastic nereciclate generate de un stat membru
- Resursa proprie bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate
este în vigoare de la 1 ianuarie 2021.
- Noua taxă este calculată pe baza greutății deșeurilor de ambalaje din
plastic nereciclate din fiecare stat membru, cu o cotă de apel de 0,80 EUR
pe kilogram. Aceasta include un mecanism de evitare a unui impact
regresiv excesiv asupra contribuțiilor naționale.
4.4. Absorbția fondurilor europene de dezvoltare. Cazul României

Perioada 2007-2013

 României i-au fost alocate aproximativ 27,5 mld euro în perioada 2007-
2013 în contul Politicii de coeziune (fonduri structurale şi de coeziune) –
19,2 mld euro şi al Politicii Agricole Comune – 8,3 mld euro;

Rata totală de absorbție 2007-2013 a fost de 90,44% - am pierdut

aproximativ 1,8 miliarde de euro…

 Aprox. 500 de milioane de euro neaccesare pentru POS Transport

 400 de milioane de euro neaccesare pentru POS Dezvoltarea Resurselor

Umane
 400 de milioane de euro neaccesare pentru POS Mediu
  300 de milioane de euro neaccesare pentru PO Regional

Perioada 2014-2020

 României i-au fost alocate 22,4 mld euro în cadrul politicii de coeziune
(FEDR, FSE, Fondul de coeziune) + 106 milioane € din Inițiativa pentru
tineri
 Fondurile alocate României în contul Politicii Agricole Comune au fost
de 18,5 mld euro, din care 8 mld euro pentru dezvoltare rurală și restul
pentru subvenții agricole
 Principalele domenii finanțate în perioada 2014-2020 (mld euro)
 Infrastructura de transport și energetică – 7
 Protejarea mediului și folosirea eficientă a resurselor – 5,8
 Competitivitatea IMM – 4,6
 Incluziune socială – 4,4
 Reducerea emisiilor de carbon (energie regenerabilă) – 3,7
 Creșterea ocupării – 2,8
 Adaptare la schimbări climatice – 2,4
 Pregătire educațională și vocațională – 2
 Rata absorbției (30 octombrie 2023) a fost de 83%, comparativ cu o
medie europeană de 84%
 Din punct de vedere al absorbției pe fondurile structurale și de investiții,
Fondul european pentru agricultură și pentru dezvoltare rurală (EAFRD)
are 81% sume accesate (în funcție de cele alocate de către UE), Fondul de
coeziune (CF) – 92%, Fondul european de dezvoltare regională (ERDF) –
82%, iar Fondul social european (ESF) – 84%. Valorile sunt foarte
apropiate de media europeană, fiind chiar superioare în cazurile EAFRD
și ESF.
https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO/14-20
 Cât a contribuit România și cât a primit efectiv de la bugetul comunitar
2007-2021?
Sume primite (domenii 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
principale) – milioane euro
Coeziune Fonduri 257.6 386.4 615.4 337.1 601.2 736.4 1990.7 2074 2291.3 3217.5 732.8 1091.5 1615.5 2630 2326 3507.5
economica structurale
(politica de
coeziune)
Fondul de 163.8 262.1 302.7 175.2 98.8 427.2 962.5 1554.6 1101.2 1191.1 523.5 568.8 550.1 910.6 960 1543.5
coeziune
Alte sume pentru cresterea 29.6 36.4 47.1 54.6 68.0 58.7 69.0 63.7 77.4 126.6 101.2 135 169.2 203.4 99.5 99.6
competitivatii (proiecte
europene de cercetare…)
Politica Subventii 8.4 480.3 600.4 674.3 796.0 1026.1 1211.2 1334.8 1462.3 1568.9 1829.1 1812.8 1893.1 1978.1 1951 1964
Agricola
Comuna
Dezvoltare 0 561.6 565.9 760.5 894.9 1101.9 1191.6 822.8 1501.5 1140.8 1487 1165.3 798.6 1162.3 1236 899
rurala
Fonduri de 789.1 744.8 618.9 277.8 128.5 49.1 32.1 23.8 29.3 3.8 - - - - - -
preaderare
Total sume primite 1602.4 2666.2 2951.2 2317.4 2659.5 3445.5 5560.6 5943.9 6538 7359.9 4741.6 4865.1 5132.2 6978 6638 8162

Total contributie 1089.4 1217.6 1342.3 1143.1 1225.9 1457.1 1474.3 1458.9 1446.4 1570.2 1391 1654.7 1702.5 2052.3 2467 2350

Sold (rezultat al unor ajustari 596 1581 1693 1245 1452 2032 4143 4520 5155 5790 3381 3211 3430 4926 4171 5812
suplimentare)

http://ec.europa.eu/budget/figures/interactive/index_en.cfm

 77,6 de miliarde de euro a accesat România în perioada 2007-2022

 25 mld euro a reprezentat contribuția României la bugetul UE (2007-2022)

 Beneficiul net al României (2007-2020) – 52,6 miliarde de euro (aprox.

3,3 mld euro/an)

4.5. Coordonatele politicii de coeziune 2021-2027

Eligibilitatea regiunilor beneficiare

 regiuni mai puțin dezvoltate, unde PIB-ul mediu pe locuitor este sub 75 % din
media UE;

 regiuni de tranziție, în care PIB-ul mediu pe locuitor este între 75 % și 100 %

din media UE; o

 regiuni mai dezvoltate, unde PIB-ul mediu pe locuitor este mai mare decât
media UE.

Alocarea fondurilor europene în cazul României 2021-2027

Aproximativ 30 mld euro (bani nerambursabili) fonduri structurale și de
coeziune + 21 mld euro PAC (13,5 mld euro plăți directe)
1. Realizarea unui acord de parteneriat și semnarea acestuia de către Comisia Europeană
2. Aprobarea programelor operaționale
3. Acreditarea autorităților de management
4. Lansarea ghidurilor pentru solicitanți în vederea consultării publice
5. Lansarea competițiilor de proiecte
6. Depunerea proiectelor de către beneficiari
7. Evaluarea proiectelor
8. Semnarea contractelor de finanțare
9. Implementarea proiectelor de către beneficiari
10. Verificarea implementării proiectelor la nivelul autorităților de management
11. Decontarea cheltuielilor conform etapelor proiectelor (cereri de rambursare și cereri de
plată)
Programe operaționale și Finanțare Autoritatea de management
Buget (inclusive cofinanțare
30%)
Programul Operațional Specializare inteligentă și fiecare Agenție de Dezvoltare
Regional (POR) (peste 8 mld inovare, IMM-uri, Regională (ADR) din cele 8
euro) digitalizare, eficiență regiuni
energetică, dezvoltare urbană,
mobilitate și conectivitate,
biodiversitate, infrastructura
educațională, turism
Programului Operațional Dezvoltarea capacităților de Ministerul Fondurilor
Creștere Inteligentă, cercetare și inovare și Europene
Digitalizare și Instrumente adoptarea tehnologiilor
Financiare (2,14 mld euro) avansate și îmbunătățirea
conectivității digitale
Programul Operațional cursuri și training-uri pentru Ministerul Fondurilor
Educație și Ocupare (5,7 mld șomeri, persoane defavorizate, Europene
euro) tineri care nu merg la școală și
nici nu au job
Programul Operațional Promovarea eficienței Ministerul Fondurilor
Dezvoltare Durabilă (5,6 mld energetice, a sistemelor și Europene
euro) rețelelor inteligente de energie
 + proiecte de mediu
Programul Operațional de finanțează reconversia zonelor Ministerul Fondurilor
Tranziție Justă (2,5 mld euro) miniere, după închiderea Europene
minelor
Programul Operațional Ministerul Transporturilor
Transport (9 mld euro)
Programul Operațional Ministerul Fondurilor
Sănătate (4,2 mld euro) Europene
Programul Operaţional servicii și asistență pentru Ministerul Fondurilor
Incluziune și Demnitate vârstini, persoane cu Europene
Socială (4,2 mld euro) dizabilități, persoane
defavorizate.
Programul Operațional instruirea, pregătirea și plata Ministerul Fondurilor
Asistență Tehnică suplimentară a personalului Europene
implicat în absorbția de
fonduri europene pe toate
celelalte programe

Finanțarea unui proiect din fonduri europene

 ideea proiectului se încadrează în domeniile de eligibilitateale fondurilor,

respectiv Programul Operațional / Axa Prioritară / Apelul de proiecte
 beneficiarul îndeplinește condițiile de eligibilitate impuse prin Ghidul
solicitantului
 consultarea Ghidului Solicitantului
 elaborarea cererii de finanțare
 depunerea online a cererii în cadrul apelului deschis din cadrul Programului
Operațional în care se încadrează respectivul proiect, până la data limită
 obținerea finanțării depinde în cea mai mare măsură de corectitudinea
completării cererii de finanțare, de calitatea proiectului și de respectarea
condițiilor stabilite prin Ghid
 evaluarea cererii de finanțare și a anexelor aferente de către ofițerii de
evaluare din cadrul AM
 transmiterea răspunsului la solicitarea de clarificări către AM de către
solicitant;
 notificarea solicitantului cu privire la aprobarea proiectului spre finanțare;
 elaborarea contractului/deciziei de finanțare la nivelul AM și transmiterea
către solicitant în vederea semnării de către reprezentantul legal;
 semnarea contractului/deciziei de finanțare de către reprezentantul legal al
AM;
 AM aprobă rapoartele de progres și cererile de plată/rambursare;
 AM efectuează plăți către beneficiari;
 AM monitorizează implementarea proiectelor și asigură prevenirea,
constatarea și sancționarea neregulilor.
Rolul Autorității de Management

 este structura responsabilă de gestionarea și implementarea unuia sau mai

multor programe operaționale și răspunde pentru utilizarea eficientă, efectivă
și transparentă a fondurilor.
 în relația cu beneficiarii proiectelor, Autoritatea de Management reprezintă
partea contractuală semnatară a contractului de finanțare ce are ca obiect
implementarea unui proiect