Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN


AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

SPECIALIZAREA: MASTER MANAGEMENT ȘI


DEZVOLTARE RURALĂ

STUDIUL PIEŢEI DE CEREALE LA NIVEL NAŢIONAL, EUROPEAN


ŞI MONDIAL

Coordonator Ştiinţific: Masterand:


Prof. Univ. Dr. Dona Ion Lincă I. Eduart Liviu

BUCUREŞTI
2018
Introducere

Capitolul I - Piața de cereale din România

Capitolul II - Piața de cereale din Uniunea Europeană

Capitolul III - Piața de cereale mondială

Studiu de caz – Analiza comparativă intre piața cerealelor din Franța


si România

Concluzii

Bibliografie
Produs Export în 2014 Export în 2015 Export în 2016
Grâu 980.997 963.442 692.481
Porumb 735.876 745.299 959.860
Orz 223.817 229.705 299.072
Orez 11.465 10.996 9.308
Hrisca și mei 6.889 9.751 3.784
Sorg 1.358 4.200 3.277
Ovaz 1.107 445 249
Secara 231 32 16
Total export 1.961.740 1.963.870 1.988.047
• În anul 2014 România a exportat cereale in valoare de 1 mld. 961 mil. 740 mii euro, ceea ce inseamnă 1.6% din PIB-ul
României din 2014.
• Anul 2015, al doilea an favorabil agriculturii nu aduce nici un fel de creștere sau scădere notabilă in exportul României.
• Anul 2016 cel de-al treilea an consecutiv, creșterea este de numai 2% față de 2015 si 3% față de 2014
Produs Import în 2014 Import în 2015 Import în 2016
Porumb 120.912 121.656 293.960
Grâu 122.899 115.726 115.453
Orez 23.157 27.273 30.706
Orz 44.244 17.056 83.090
Hrisca și mei 1.634 1.015 2.628
Sorg 1.610 899 1.034
Ovaz 316 254 201
Secara 28 108 142
Total import 314.800 283.987 539.534

• Importurile de cereale din anul 2014 se situează la nivelul sumei de 314.8 milioane euro, o suma relativ mică având in
vedere populația României de 20 de milioane locuitori.
• Anul 2015 aduce o scădere valorică a importurilor de 9.8 procente pe seama stocurilor făcute.
• In anul 2016 insă importurile cresc dramatic față de anul 2014, cantitatea foarte mare de porumb exportată de producătorii
privați interesați de profit aduce România in poziția de a importa porumb, importurile cresc cu 90 de procente.
Capitolul I - Piața de cereale din România

Balanța import/export a României pentru cereale în perioada 2012-2014

(mii euro)

An Total export (x) Total Import (y) x-y


2014 1.961.740 314.800 1.646.940
2015 1.963.870 283.987 1.679.883
2016 1.988.047 539.534 1.448.513

Sursa: Prelucrare date

• În anul 2014 comerțul de cereale aduce in bugetul României si al fermierilor 1 mld. 646 de
milioane si 940 de mii de euro.
• Anul 2015 creșterile nu sunt spectaculoase de numai 2%.
• Anul 2016 insă inregistrăm o scădere in balanța de plăti, scădere de 16 procente, pe baza
importului masiv de porumb
Capitolul II Piața cu cereale din Uniunea Europeana

Producția recoltată de cereale (inclusiv orez) în UE a fost estimată la 345.045.210 tone în 2016.
Această producție a fost cea mai mare dupa cea din 2008 când producția totală de cereale a fost de
316.801.100 tone. A reprezentat o optime din producția de cereale înregistrată la nivel global ,
ceea ce face UE unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume.
2014 2015 2016
Uniunea Europeana (28 tari) 307,658.48 332,022.83 345.045.21
Belgia 3,155.9 3,172.99 3,280.71
Bulgaria 9,153.93 9,530.42 8,679.13
Cehia 7,512.61 8,779.3 8,183.51
Danemarca 9,050.7 9,764.4 10,023 Producția de cereale pe categorii in UE pentru anul 2016
Germania 47,757.2 52,010.4 48,917.7
Estonia 975.5 1,221.6 1,535.3 7.20%
Irlanda 2,400.6 2,597.81 2,633.55
Grecia 4,640.24 4,261.59 4,173.47
Spania 25,373.44 20,564.24 19,535.98 Grau
Franta 67,323.34 72,714.92 72,157.24 Orz
Croatia 3,187.88 2,994.8 2,760.3 21.50%
Italia 18,212.33 19,412.82 17,553.1 44.50% Secara
Cipru 51.92 7.36 72.19
Letonia 1,948.7 2,227.2 3,021.5
Triticale
Lituania 4,474.8 5,123.2 6,066.71 3.80% Porumb boabe
Luxemburg 173.3 168.56 176.52
Ungaria 13,609.91 16,613.38 14,036.18 3.50% Altele
19.60%
Malta 0 0 0
Olanda 1,823 1,767 1,706.47
Austria 4,590.15 5,710.27 4,843.8
Polonia 28,455.1 31,945.4 28,002.7
Portugalia 1,363.56 1,334.49 1,194.81
Romania 20,897.08 22,070.74 18,672.48
Slovenia 457.34 649.06 635.1
Slovacia 3,411.96 4,708.34 3,834.48
Finlanda 4,062.8 4,127.8 3,695.5
Suedia 4,992.6 5,782.5 6,168.8
Islanda : : 0
Liechtenstein
(mii tone) Sursa: Eurostat, Crops products, annual: data : :
Norvegia 965 1,238.2 1,266
Elvetia : 963.43 892.09
Balanța import/export a Uniunii Europene pentru cereale în perioada 2014-2016
Import (y) Export (x) x-y
(mii euro)
2014 18.760.395 22.459.647 3.699.252
2015 18.204.265 21.051.499 2.847.234
2016 18.585.676 22,626,279 4.040.603

Cei mai mari producători de cereale in 2016 au fost :


- Franța cu 67 mil. tone
- Germania 47 mil. tone
- Polonia 28 mil. tone
- Spania 25 mil tone
- România 21. mil tone
Capitolul III Piața de cereale mondială

- La nivel mondial, producția de alimente va trebui să se dubleze pentru a


putea hrăni 9 miliarde de oameni populația estimată în 2050.
- Piaţa mondială de cereale se caracterizează în perioada 2014-2016
printr-o creștere cu 0,8% a suprafeţei cultivate şi o creştere cu 2,7% a producţiei.
Balanța import/export cereale pe plan mondial

Pondere Valoare Valoare Valoare


Valoare exportata Valoare exportata Valoare exportata pentru anul Pondere în 2016
Exportatori Importatori importata în importata în importata în
în 2014 în 2015 în 2016 2016 (%)
2014 2015 2016
(%) Global 98.900.622 96.928.218 93.707.678 100
Global 93.311.826 92.481.057 88.651.709 100 Japonia 6.783.673 6.450.155 5.211.549 5.6
SUA 16.046.981 15.302.202 17.254.765 19.5 China 3.693.896 3.804.808 4.645.238 5
India 6.787.313 8.727.577 7.567.695 8.5 Egipt 4.159.192 3.560.595 3.800.827 4.1
Franta 6.954.497 8.183.435 6.748.681 7.6 Iran 3.387.899 3.719.703 3.701.588 4
Canada 5.849.305 60.77.558 6.575.528 7.4 Arabia Saudita 3.870.026 4.554.560 3.469.736 3.7
Australia 6.702.314 60.58.922 5.587.951 6.3
Mexic 4.231.363 3.238.454 3.203.928 3.4
Rusia 4.861.066 3.577.727 5.245.445 5.9
Ucraina 5.420.366 4.796.768 4.923.190 5.6 Corea de Sud 3.579.722 3.638.022 3.162.806 3.4
Thailand 3.679.193 3.482.904 4.310.413 4.9 Italia 2.492.712 2.746.783 3.027.481 3.2
Argentina 7.409.708 6.250.373 3.939.622 4.4 Algeria 2.534.353 2.464.201 2.741.893 2.9
Brazilia 5.094.348 5.321.369 3.338.876 3.8 Indonesia 2.888.110 2.726.470 2.712.731 2.9
Germania 2.580.883 3.217.547 2.919.075 3.3 SUA 2.566.073 3.299.344 2.602.606 2.8
Româia 1.333.006 1.995.883 1.985.132 2.2 Germania 2.407.547 2.525.354 2.597.448 2.8
Pakistan 1.602.384 1.642.037 1.663.586 1.9 Olanda 2.597.110 2.827.195 2.517.177 2.7
Vietnam 2.865.674 2.212.893 1.303.029 1.5 Spania 2.973.524 2.308.321 2.358.251 2.5
Ungaria 1.529.392 1.308.367 1.223.122 1.4 Brazilia 1.845.720 2.343.113 1.797.516 1.9
Polonia 644.366 838.562 1.004.255 1.1 Turcia 1.177.733 1.505.778 1.759.198 1.9
Bulgaria 826.503 1.189.826 926.840 1 Belgia 2.010.549 1.948.356 1.737.232 1.9
Kazakhstan 1.317.896 991.771 853.858 1 Maroc 1.727.573 1.150.019 1.603.436 1.7
Italia 633.454 608.721 685.762 0.8 Nigeria 2.671.656 1.049.609 1.558.945 1.7
Uruguay 828.165 672.376 673.221 0.8 Anglia 1.308.301 1.785.297 1.441.951 1.5
Studiu de caz – Analiza comparativă intre piața cerealelor din Franța si România

Locuri de munca in sectorul agricol in 2016(*1000 locuitori)


UE – 27 11.746
Populația ocupată in agricultură in Franța
Franta 605 este de numai 605.000 mii de agricultori în
Romania 2.205
Polonia 2.263 timp ce in România populația ocupată
Italia
Spania
1.302
968
in agricultură este de 2.205.000 mii, de 3.7
Germania 609 ori mai mare la o suprafață de 3 ori mai mică.
Suprafata in mii hectare in 2016
UE – 27 440.336
SAU Franta 27.447
SAU Romania 9.400
SAU Spania 24.893
SAU Germania 16.932

Franţa dispune de o suprafaţă cultivabilă importantă, de 27.5 milioane ha, adică ceva mai puţin de jumătate
din suprafaţa totală a teritoriului. Terenurile cultivabile situate de o parte şi de cealaltă a paralelei 45 latitudine
nordică permit o mare diversitate a producţiei.
Suprafata medie a exploatatiilor agricole in 2016 (ha)

UE – 27 12.6
Franta 52.1
Romania 3.7
Cehia 89.3
Danemarca 59.7

La nivelul Uniunii Europene media exploatațiilor agricole este de 12.6 hectare, cele
mai ridicate medii sunt in Cehia, Danemarca si in Franța in timp ce mediile cele mai
mici sunt in România, Polonia si Bulgaria.
Concluzii :
• Piața de cereale din România se carcaterizează prin autosuficiența, nivelul exporturilor este
• determinat de condițiile meteo favorabile ce permit realizarea unui surplus de producție ce
• poate fi exportat.
• Prețurile de vânzare al cerealelor românești in comparație cu prețurile de vânzare din Franta
• sunt cu cel putin 20 de procente mai mici.
• Piata cerealelor din Romania este in continuare marcată de o economie subterană, conform afirmațiilor
din presă, jumătate din cantitatea de cereale se vinde la “negru”.
• Nivelul subvenției agricole pe suprafată, conbtribuția guvernului român ar trebui sa crească substanțial
pentru a determina un cuantum al acesteia competitiv comparativ cu cel din Franța unde subvenția
agricolă este de 313 euro/ha pentru fermele sub 52 de hectare la care se adaugă plata pentru inverzire de
86 de euro si plata redistributivă de 26 euro/ha, adică fermierul francez primește 425 de euro comparativ
cu 207 euro/ha cât primesc fermerii români.
• Accesul pe piața internațională al cerealelor românești este foarte dificil datorită lipsei unui organism
central de valorificare, vorbim aici de burse de mărfuri, in Romania bursa de cereale este foarte slab
reprezentată in timp ce burse precum Bursa din Chicago sau Londra transacționează sume si cantități
colosale in fiecare an.
• Polarizarea agriculturii românești a condus la discrepanțe uriașe din punct de vedere economic si social.
Dacă la un pol se află asociații foarte puternice, ce administrează si cultivă suprafețe foarte mari de teren
agricol de ordinul miilor de hectare la celălalt pol se află exploatații de mici dimensiuni de ordinul a câteva
hectare ce sunt cultivate si lucrate defectuos, in Romania exista 4 milioane de astfel de exploatații iar 1
milion dintre aceste lucrează sub 1 hectar.
• Parcul mecanic agricol este invechit si insuficient, daca in Franța un tractor modern nu lucrează mai mult
de 50 de hectare pe campanie agricolă, un tractor din România trebuie sa facă fața la mai bine de 100 de
hectare per campanie agricolă
Vă mulțumesc pentru atenție

S-ar putea să vă placă și