Piaţa muncii

Oferta de muncă şi cererea de

muncă. Echilibru pietei muncii.
Monopol si monopson.
 • Timpul total de care dispune
un individ se împarte în timp
liber(l) şi timp de muncă(l’):
H=l+l’.
• Costul de oportunitate al unei
Oferta de ore de timp liber este dat de
muncă cantitatea de bunuri care s-ar
putea obţine cu veniturile
individuală încasate dintr-o oră de
muncă: salariul real orar (w).
• W=salariul nominal =>
w=salariul real= salariul
nominal(W)/preţ(P).
 • Dacă individul ar muncii în
continuu, el ar încasa un venit:
wH. Timpul de muncă îi
permite acestuia un consum:
• C=l’w
Oferta • Dacă sacrifică o parte din
individuală consumul potenţial în favoarea
timpului liber, această parte
de muncă are valoarea: lw.
• Constrângerea bugetară a
individului va fi:
• wH=lw+C
• H=l+l’ => wH=wl+wl’
 Constângerea bugetară
• Ansamblul combinaţiilor între consum şi timpul
liber pentru care individul îşi consumă întregul
venit: wH=lw+C. Prelucrând avem:
• w(H-l)=C, cu H-l timpul de muncă.
C

wH

Panta= - w
0 l=H Timp liber/de munca
 Curba de indiferenţă
• Ansamblul combinaţiilor de consum şi timp
liber pentru care satisfacţia individului este
constantă.
C

U(C,l)=ct.
timp
 Optimul “consumatorului”
• Tangenţa linia bugetului – curba de indiferenţă
Consum

wH

CE E

0 lE H=l timp
Timp liber Timp de muncă
 • Efectul de substituţie = modificarea consumului de “timp
Efect de liber” ca urmare a faptului că creşterea salariului real
face timpul de muncă mai atractiv:
venit şi efect • w creşte►Es+ pentru timpul de muncă
•
de Efectul de venit = modificarea consumului de timp liber
ca urmare a faptului că creşterea salariului real este o
substituţie •
creştere de venit:
w creşte ►Ev – pentru timpul de muncă
 Oferta de muncă individuală
• Relaţia w-cantitate de muncă individuală
Es<EV
w

Es=EV

Es>EV

Timp de muncă
 Oferta agregată de muncă
• Suma ofertelor individuale. În ipoteza
pantei pozitive: Oferta de muncă
w individuală
agregată
 Factorii care
deplasează
oferta de muncă
• Modificarea preferințelor (de
exemplu, intrarea femeilor pe
piața muncii în epoca modernă)
• Modificarea oportunităților
alternative (de exemplu,
creșterea salariilor pe o piață a
muncii determină reducerea
ofertei pe o altă piață)
• Migrația forței de muncă
• Factori demografici
 Salarii mai mari

Mai multe locuri de muncă

Ce vor Stabilitate mare a locurilor de muncă

sindicatele?
Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă

Colaborare pe probleme specifice cu

patronatul în administrarea
întreprinderii
 Cca. 1/3 – 1/5 din forța de muncă
este sindicalizată

Sindicatele
în
România http://www.worker-participation.eu/in
dex.php/National-Industrial-Relation
s/Countries/Romania
Despre principalele grupari
sindicale se poate citi la
http://www.ilo.org/budapest/countrie
s-covered/romania/lang--en/index.ht
m
 • Ansamblul combinaţiilor
de niveluri de ocupare şi
niveluri de salariu pentru
care satisfacţia
Curba de
sindicatului este
indiferenţă constantă.
a
• Panta curbei de
sindicatului
indiferenţă: RmS arată
preţul la care sindicatul
substituie ocuparea cu
salarii mai mari.
 Curba de indiferenţă a sindicatului
• RmS=4/10=0,4 euro cedaţi ca salariu pentru un loc de muncă în plus

10 A

B
6
Curba de indiferenţă

20 30 Nivel de ocupare
 Optimul sindicatului

Cererea de muncă

E
W*

L* L
 Oferta colectivă şi oferta individuală

w
Oferta colectivă

Oferta individuală agregată

w*

w’

Cerere de muncă

L* L’ L’’ L
Cererea de • Cantitatea de muncă pe care firma doreşte şi poate să o
achiziţioneze în funcţie de nivelul salariului, de-a lungul
muncă unei perioade de timp.
Cererea de muncă pe termen scurt
• O firmă angajază lucrători până când
salariul real=productivitatea marginală a
muncii.
• Cererea de muncă individuală depinde de
curba productivităţii marginale în zona sa
descrescătoare.
w

L
 Productivitatea
marginală a muncii
Factorii care
influenţează Creşterea stocului
cererea de de capital
muncă
Progresul
tehnologic
 Echilibrul pieţei muncii pe o piaţă
perfect concurenţială
• Cerere=ofertă
Salariul real
Ofertă de muncă

w
Cerere de muncă

L Cantitatea de muncă
 Şomaj voluntar
• Persoane care nu doresc să lucreze la
nivelul dat al salariului
w

L* - L’ = şomaj voluntar
w*

L* L’ Ocuparea
 Şomajul involuntar
• Dezechilibrul pe piaţa muncii:
cerere<oferta
w
ofertă
w’

w*

cerere

L1 L* L2 Ocuparea
L1- L2 = şomaj involuntar
 MONOPSONUL

w
costul marginal
al muncii

w*
oferta de
w2 muncă
w3

w1
cererea de
muncă
L L2 L
Monopolul pe piaţa muncii

Cost marginal al muncii

Oferta de muncă
w*

wE

Cerere de muncă

LMN LE
 MONOPOLUL BILATERAL
• Monopol+Monopson

w
costul marginal al
muncii

w*
oferta de
w2 muncă
w3

w1 cererea de
muncă

L L2 L
 Imperfecţiunile pieţei muncii
• Salariul minim

w
OL

w’

w*

CL

L1 L*
L0 L
Salariul minim
• Salariul minim se poate stabili în moduri
diferite, astfel :
• la nivel regional (Canada, Japonia),
naţional (Franţa, România), sectorial
(Belgia , Irlanda) ;
• în raport cu vârsta beneficiarului (Belgia,
Franţa) ;
• fixat de autorităţile publice sau negociat
între partenerii sociali ;
• calculat în funcţie de inflaţie (Belgia) sau
în funcţie de salariul mediu (Franţa,
Japonia , Spania).
 Statistica
referitoare la
șomaj...
http://ec.europa.eu/eurostat/data/databa
se
 • populaţia ocupată, formată din
persoanele care prestează o muncă
salariată, inclusiv cei care sunt
temporar indisponibili din cauza unei
boli, a unui accident sau pentru că
Câteva sunt în concediu;
• şomerii, care cuprind acele
noțiuni persoane care nu lucrează şi caută
importante... în mod activ un loc de muncă;
• populaţia neocupată, formată din
restul populaţiei în vârstă de muncă;
aici incluzând studenţii, casnicele,
bolnavii inapţi, persoanele care nu
doresc să lucreze etc.
 Rata şomajului

• Rs=Ş/PO

• Rs=Ş/PA

• PA=PO+PANO
 • Practic: excedentul de ofertă de muncă peste cererea
Ce este de muncă => este un dezechilibru pe piaţa muncii;

şomajul? • Teoretic: utilizarea incompletă a resurselor de muncă;

nu este neapărat un dezechilibru.
 J.M. Keynes
• Şomaj keynesian: şomaj de dezechilibru.
• Şomajul care apare atunci când cererea de bunuri şi
servicii este mai mică decât cantitatea totală de bunuri şi
servicii pe care o poate produce economia poartă
numele de şomaj ciclic.

Cerere de muncă
Salariul
nominal
(W)

Oferta de muncă
E1 E0
W*

L1 L0 Cantitate de muncă (L)

Noile teorii
keynesiene

• Cauze ale rigidităţii salariilor nominale şi/sau reale

(prețurile relative):
- Contractele;
- Costurile de tranzacţie;
- Costurile meniu.
Şomajul neoclasic

• Rigidităţile instituţionale:
sindicatele (șomaj involutar pentru
individ, dar voluntar pentru
sindicat), monopsonul, intervenţia
statului;
• Imperfecţiunea informaţiei
=>şomaj fricţional;
• Neconcordanţa dintre structura
cererii şi structura ofertei de
muncă => şomaj
structural=(Mankiw, 2010) cererea
de munca pe o anumita piata este
mai mica decat oferta;
• Şomajul natural va include:
ş.fricţional, ş.structural şi
ş.voluntar.
• Rata naturală a şomajului
corespunde funcţionării normale şi
eficiente a pieţei muncii, date fiind
imperfecţiunea informaţiei şi
constrângerile instituţionale.
 Economia ofertei
• Imperfecţiunea informaţiei => externalităţi:
- Opacitatea informaţiei;
- Lipsa mobilităţii forţei de muncă;
- Pregătire neadecvată;
- Absenţa disponibilităţii pentru adaptare;
• Curba Beveridge:

Rata locurilor
de muncă libere
Curba Beveridge

Rata şomajului
 • Salariul minim => reduce
cererea de muncă şi
măreşte oferta;
• Salariul de eficienta
• Impozitele pe muncă =>
salariul net diferă de
Economia salariul brut => scade
cererea, dar simultan
ofertei scade oferta de muncă, nu
neapărat în aceeaşi
proporţie;
• Ajutorul de şomaj => efect
de hysteresis;
• Legislaţia => măreşte
costul aferent muncii.
 • Relaţiile de muncă:
- Centralizate =>
sindicate/patronat;
Sindicatele care
conştientizează
Economia responsabilitatea
socială pe care o au şi
ofertei care colaborează cu
patronii şi managerii
poartă numele de
sindicate corporatiste.
- Descentralizate.
 Efectele
şomajului
• Reducerea P.I.B.. Arthur
Okun: pentru fiecare procent
cu care rata efectivă a
şomajului depăşeşte rata
naturală, P.I.B. scade cu 2,5
procente => şomajul creşte
mai puţin proporţional decât
scade producţia.
• Explicaţia: fenomenul de
păstrare a forţei de muncă
(firmele nu concediază
concomitent cu reducerea
cererii bunurilor lor pe piaţă).
 Efectele
şomajului
• Creşterea cheltuielilor cu
protecţia socială;
• Reducerea eficienţei forţei de
muncă;
• Reducerea veniturilor
individuale;
• Efecte sociale generale;
• Efecte asupra sănătăţii psihice
a şomerului.
Diminuarea
şomajului

• Stimularea cererii agregate

• Reforma pieţei muncii
• Reducerea efectului de hysteresis
• O atenţie mai mare acordată educaţiei
https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1176
https://www.eurofound.europa.eu/publications/report/2021/covid-19-implications-for-em
ployment-and-working-life