O ANALIZĂ ASUPRA Ș OMAJULUI

PE PLAN NAȚ IONAL Ș I

INTERNAȚ IONAL

Elena-Alexandra BARBU, Că tă lina-Ioana CERNEA

Coordonator ştiinţific: Lect. dr. Adriana LITRĂ
 Rezumat

Ocuparea forței de muncă a crescut puțin in Europa în ultimele trei decenii,iar

șomajul a părut a avea un trend ascendent.Însă șomajul nu reprezintă trend pe
termen lung. Șomajul este astăzi unul din fenomenele cele mai puțin acceptate
care afectează economiile tuturor țărilor. Noțiunea de șomaj provine de la
cuvântul “chomage” din limba franceză, la rândul său preluat din limba greacă
“cauma” care însemna “caldură mare” din cauza căreia se întrerupea orice
activitate. La origine noțiunea de șomaj reprezenta întreruperea lucrului din
cauza temperaturilor ridicate. Șomajul se poate caracteriza ca o stare negativă
a economiei care afectează o parte din populația activă disponibilă prin
neasigurarea locurilor de muncă. Șomeri sunt toți acei apți de muncă, dar care
nu găsesc de lucru și care pot fi angajați, parțial sau în întregime, numai în
anumite momente ale dezvoltării economice. Ei reprezintă, un surplus de forță
de muncă,în raport cu numărul celor angajați,în condiții de rentabilitate
impuse de economia de piață.
Cuvinte cheie: piața concurențială, salariul,șomeri,forța de muncă.
 Scurtă descriere despre șomaj

În termenii pieței muncii, șomajul este un fenomen

macroeconomic opus ocupă rii, reprezentâ nd un surplus
relativ de populație activă față de populația care poate fi
angajată în condiții de rentabilitate, impuse de piață .
Ș omajul a devenit o problemă , odată cu dezvoltarea
industrială , începâ nd cu a doua jumă tate a secolului al
XVIIIlea, în perioadele de recesiune, câ nd întreprinderile
industriale își micşorau producția și, drept urmare, eliberau
un numă r important de muncitori, care deveneau șomeri. În
Româ nia, șomajul are la origine, parțial, și transformă rile de
structură a economiei naționale, după criteriul de eficienţă ,
în vederea adaptă rii la mediul concurențial.
 Ocuparea şi somajul în anul 2014

În anul 2014, rata de ocupare a populaţiei în vâ rstă de

muncă (15-64 ani) a fost de 61,0%, iar rata şomajului de
6,8%. Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vâ rstă de
20-64 ani a fost de 65,7%, la o distanţă de 4,3 puncte
procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în
contextul Strategiei Europa 2020. În anul 2014 populaţia
activă a Româ niei era de 9243 mii persoane, din care
8614 mii persoane ocupate şi 629 mii şomeri.
 POPULAȚIA ACTIVĂ (9243)

ȘOMERI
POPULAȚIA OCUPATĂ (8614)
(629)

SALARIAȚI (5850) ALTE CATEGORII

(2764)

IND.+CONSTR. SERVICII (3396) AGRICULTURA (178)

(2276)
 Raportul de dependenţă economică (numă rul persoanelor inactive şi
în şomaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1313‰, mai
ridicat pentru persoanele de sex feminin (1704‰, faţă de 1008‰ în
cazul bă rbaţilor) şi pentru mediul rural (1330‰, comparativ cu
1299‰ în mediul urban). Rata de activitate a populaţiei în vâ rstă de
muncă (15-64 ani) a fost de 65,7%.

Ocuparea. Rata de ocupare a populaţiei în vâ rstă de muncă (15-64

ani) de 61,0% a crescut faţă de anul anterior cu 0,9 puncte
procentuale. Acest indicator avea, ca şi în anii anteriori, valori mai
ridicate pentru bă rbaţi (68,7%, faţă de 53,3% pentru femei) şi pentru
persoanele din mediul rural (61,7%, faţă de 60,5% în mediul urban).
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 22,5%. Rata de ocupare
a persoanelor vâ rstnice (55-64 ani) a fost de 43,1%.
Notă : Datele pentru anul 2014 au fost estimate pe baza populaţiei rezidente. Datele pentru
anii 2006-2013 au fost recalculate în funcţie de populaţia rezidentă reestimată în condiţii de
comparabilitate cu rezultatele Recensă mâ ntului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011.
 Şomajul

Rata şomajului a fost de 6,8%, în scă dere faţă de anul

precedent (7,1%). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate
ale şomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,3%
pentru bă rbaţi faţă de 6,1% pentru femei), iar pe medii
rezidenţiale de 2,8 puncte procentuale (8,1% pentru
urban faţă de 5,3% pentru rural). Rata şomajului avea
nivelul cel mai ridicat (24,0%) în râ ndul tinerilor (15-24
ani).
Rata şomajului pe grupe de vârstă, sexe
şi medii, în anul 2014
Şomajul a afectat în mă sură mai mare absolvenţii
învă ţă mâ ntului mediu şi scă zut, pentru care rata şomajului a
fost de 7,2%, respectiv 6,7% mai mare comparativ cu rata
înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (5,8%). Rata
şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de
2,8%. Incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea
persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a
fost de 41,1%. Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai
pregnant în cazul bă rbaţilor (41,8% faţă de 40,0% în cazul
femeilor) şi în mediul urban (42,1% faţă de 39,2% în mediul
rural). Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată
(în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 14,3%, iar incidenţa
şomajului de lungă durată în râ ndul tineretului de 59,7%.
OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI SALARIILE PE O
PIAȚĂ CONCURENȚIALĂ A FORȚEI DE MUNCĂ:
 S2 S0
Rata salariilor

S1

W2

W0
W1

D0

0 q2 q0 q1
Cantitatea de forță de muncă
Rata salariilor

S0

W2

W0 D2
W1

D0
D1
0
q1 q0 q2
Cantitatea de forță de muncă
 Pe o piață a forței de muncă cu concurență perfectă , salariile și
ocuparea forței de muncă se modifică în aceeași direcție câ nd cererea
se modifică , și în direcții opuse, câ nd oferta se modifică ; în ambele
cazuri nu există un șomaj involuntar. Figura arată o piață
concurențiala pentru un anumit tip de forță de muncă . În partea (i),
curbele cererii D1 și D2 și D0 sunt cererile de pe această piață , câ nd
trece printr-o perioadă de depresiune, un boom și câ nd venitul
național este la nivelul să u potențial.Pe mă sură ce cererea crește de la
D1 la D0 și apoi la D2, salariile cresc de la w1, la w0,respectiv w2, iar
ocuparea forței de muncă crește de la q1, la q0, respectiv la q2. Însă
nu există niciodată șomaj involuntar.
În partea (iii), oferta de forță de muncă fluctuează de la S1 la S0 și
apoi la S2, iar salariile fluctuează de la w1, la w0, la w2.În acest caz,
salariile scad de la w2 la w0 și la w1 câ nd ocuparea forței de muncă
crește și invers, dar din nou, nu există șomaj involuntar.
 S0
Rata salariilor

W’2 D2
W0
W’1
D0
D1
0 q1 q’1 q0 q2 q’2
Cantitatea de forță de muncă
 ȘOMAJUL PE O PIAȚĂ A FORȚEI
DE MUNCĂ CU SALARII “INERȚIALE”
(RIGIDE)
Câ nd rata salariului nu se schimbă destul pentru a egala
întotdeauna cererea și oferta, va exista șomaj în
perioadele de criză , respectiv nevoia de forță de muncă
în cele de boom pe fiecare piață individuală de forță de
muncă .
Câ nd cererea este la nivelul să u normal, D0, piața este
golită la rata salariului w0, ocuparea forței de muncă
este q0, și nu există șomaj. Într-o recesiune, cererea
scade la D1, dar salariul scade numai pâ nă la w1´.
Drept rezultat, cererea de forță de muncă este q1, iar
oferta este q1´. Ocuparea este determinată de cantitatea
cerută , q1; restul ofertei, pentru care nu există cerere, q1
´-q1 este șomeră . Într-un boom, cererea crește la D2, dar
rata salariului crește numai la w2´. Drept rezultat,
cererea este q2`, în timp ce oferta este de numai q2.
Ocuparea forței de muncă crește la q2, adică cantitatea
oferită ; restul cererii nu poate fi satisfacută , determinâ nd
o cerere excesivă de forță de muncă de q2´–q2.
 Bibliografie
Irena Mocanu, „Șomajul din România”, Ed.
Universitară;
K. Alec Chrystal, „Economia pozitivă”, Ed. Economică;
Richard Lipsey, „Principiile economiei”, Ed.
Economică;
 Webografie
http://www.asecib.ase.ro/Roman/am/cap6.pdf
https://www.google.ro/search?q=Rata+%C5%9F
omajului+pe+grupe+de+v%C3%A2rst%C4%83,+s
exe+%C5%9Fi+medii,+%C3%AEn+anul+2014&bi
w=1366&bih=667&source=Inms&tbm=ish&sa=x
&ved=0ahUKEwi9tpWMvlnMAhUF1iwKHftHCQo
Q_AUIBigB#imgrc=i3sm9chJUnA2tM%3A
https://www.google.ro/search?q=Evolu%C5%A3i
a+ratei+de+ocupare+a+popula%C5%A3iei+de+15
+ani+C5%9Fi+peste,+pe+grupe+de+v%C3%A2rst
%C4%83&biw=1366&bih=667&source=Inms&tb
m=isch&sa=X&ved=0ahUKEwifpKm2u4nMAhXEI