NUME : Elena-

Alexandra Barbu

FACULTATEA : Științe
economice și
administrarea afacerilor

SPECIALIZAREA :
Finanțe și bănci

Sumar

1. Prezentarea generală a firmei;

2. Mediul de marketing: mediul intern & mediul extern;

 Micromediul de marketing: interior & exterior;

 Macromediul de marketing: factori politici, sociali, culturali etc.;

3. Mixul de marketing;

 politica de produs;
 politica de preț;
 politica de promovare( plasare);

1
4. Rezumat al lucrării;
5. Webografie.

Prezentarea firmei

Scurt istoric- NIVEA

„În luna martie a anului 1882, farmacistul Carl Paul Beiesdorf înfiinţează o
companie care producea plasturi medicali, benzi adezive și leucoplast. După
numai opt ani de zile, afacerea polonezului, firma Beiersdorf, va fi preluată de
doctorul Oscar Troplowitz. La sugestia consultantului său, dermatologul Paul
Gerson Unna, inventează Euceritul, compusul care stă la baza cremei apărute 11
ani mai târziu. Chimistul Isaac Lifschutz lucrase mult timp la agentul de
emulsifiere Eucerit, care făcea posibilă combinarea apei şi a uleiului într-o cremă
stabilă, iar Unna a mizat pe faima lui Lifschutz.”

În decembrie 1911, la scurtă vreme dupa inventarea sa, Nivea Creme a început
să fie vândută într-o cutie galbenă. „Decorațiile delicate cu motive verzi reflectau
un curent popular al perioadei, respectiv Art Nouveau (în franceză "artă nouă")
reprezentat prin intercalarea de forme ornamentale inspirate de natură.

În concordanță cu obiceiul de a denumi produse farmaceutice cu sintagme de

origine latină, Troplowitz a dat numele cremei sale "Nivea", un derivat al
adjectivului de origine Latină "niveus/Nivea/niveum" care înseamnă “albă ca

2
zăpada”. Această cremă reprezintă produsul de bază al universului Nivea,
formula sa modificându-se foarte puțin în decursul anilor.”

Prima reclamă Nivea a fost creată de renumitul artist de materiale promoționale,

Hans Rudi Erdt care a dezvoltat posterul "Precum o femeie printre stele" în 1912.
El a reprezentat unul dintre artiștii grafici de "nouă generație" specializați în arta
promoțională. Stilul reprezentativ al lui Erdt a avut o influență semnificativă
asupra artei de dezvoltare de postere în Germania anului 1920. În comunicarea
Nivea, Erdt a portretizat femeia ideala caracteristică vremii respective: fragilă,
eterică, delicată. Următoarele reclame Nivea prezentau “băieţii NIVEA”- trei băieţi
sănătoşi. Era subliniată astfel noua temă a reclamei ce reliefa naturaleţea,
prospeţimea şi activitatea. Noul mesaj era: „NIVEA alegerea ideală pentru
întreaga familie.” Personajele din reclame erau alese din rândul consumatorilor
în urma unor competiţii, punându-se astfel consumatorul în centrul reclamei
brandului.

În 1914, compania dezvolta relații comerciale cu 34 de țări iar 42% din veniturile
sale erau generate peste granița țării de origine. În 1919 gama Nivea s-a extins
prin apariția primului săpun Nivea. Unul dintre primele postere datând din 1922,
aparținând Annei Lunemann, arată gama de produse ce cuprindea o Pudră, un
Tub de Cremă și Săpunul.

În anii '20 şi ’30 gama de produse NIVEA s-a extins prin lansarea de produse
destinate îngrijirii capului şi scalpului. Laptele de păr NIVEA oferea aceeași
calitate în ceea ce priveşte îngrijirea părului aşa cum Crema NIVEA o făcea
pentru piele. În 1922 a fost dezvoltat primul produs NIVEA special pentru bărbaţi:
Săpunul pentru ras NIVEA, un premergător al spumei şi gelului de ras. Împreună
cu Crema NIVEA ce juca rolul unui After Shave reprezentau prima rutină de
îngrijire a bărbaţilor.

„În Europa anilor ’20 oamenii doreau să-și trăiasca viața la maximum. Brandul
Nivea, deja interesant și atrăgător pentru oamenii activi a fost complet relansat
atât în ceea ce privește ambalajul cât și promovarea. De la culoarea galbenă s-a
trecut la culorile albastru si alb, culori care sunt şi astăzi reprezentative pentru
brand.

Pretențioasa decorare de pe cutie în stil Art Nouveau a făcut loc unui aspect mult
mai succint. Cutia albastră inscripționată cu logo-ul alb Nivea și-a făcut apariția în
1925. Schimbată minimal în anii ce-au urmat, cutia de Cremă Nivea cu unica
combinație a culorilor a devenit un design clasic neschimbat cu trecerea timpului.
În jurul anului 1931 Beiersdorf, compania din spatele brandului Nivea, avea 20
de centre de producție în toata lumea și un număr de 1400 de angajați.

3
În 1931 gama extinsă de utilizări ale Cremei NIVEA a fost facută clară adaugând
cuvintele "pentru casă și sport" cutiei de cremă NIVEA. Acesta a facut din NIVEA
produsul ideal pentru activitatea oricarei familii. Produsele de îngrijire a părului
NIVEA erau deja disponibile încă din anii 1920, dar acum gama de produse
cuprindea un şampon precum şi primele produse de styling sub forma fixativului
de păr NIVEA şi NIVEA briliantină.”

La începutul anilor 30, gama NIVEA s-a extins prin adăugarea uleiului NIVEA.
Uleiul de corp conţinand Eucerit a fost conceput în special pentru oamenii sportivi
şi pentru masaj. Luând în considerare pielea foarte sensibilă a bebeluşilor şi a
copiilor, NIVEA a dezvoltat în anul 1936 un săpun pentru copii, un predecesor al
numeroaselor produse ce urmau să apară ce erau destinate consumatorilor
tineri.

MEDIUL
DE

MARKETING

Stim cu totii ca marketingul nu “opereaza in vid” ci dimpotriva, intr-un mediu aflat in continua
schimbare. “Alti actori din acest mediu – furnizori, inermediari, clienti, concurenti, grupuri de public
si altii- vor actiona impreuna cu firma sau in defavoarea ei . Principalele forte de mediu –
demografice, economice, culturale, si politice – determina ocazii favorabile de marketing, ridica
amenintari si exercita influenta asupra capacitatii firmei de a-i servi pe clienti si de a-si edifica relatii
durabile cu ei.”
Mediul de marketing se compune dintr-un micromediu si dintr-un macromediu. In continuare
vom prezenta cateva elemente esentiale ale celor doua componente ale mediului de marketing pentru
firma noastra.

4
 Micromediul firmei
Totalitatea factorilor ce actioneaza direct asupra firmei reprezinta micromediul.
In cazul nostru urmatorii factori au o influenta directa asupra activitatilor si chiar performantelor
firmei:
Firma insasi
Furnizorii
Firmele concurente
Clientii

1) Firma insasi prin mediul ei intern are o influenta foarte ridicata asupra performantelor pe care le
obtine. Astfel colaborarea armonioasa dintre toate departamentele firmei: cel contabil- financiar cu cel
de aprovizionari, sau mai ales cu cel de cercetare-dezvoltare si cu cel de marketing asigura dezvoltarea
pe termen lung a firmei. De pilda atunci cand departamentul de cercetare dezvoltare au dorit sa obtina
mai multe fonduri pentru imbunatatirea produsului existent, au fost cateva mici probleme la
departamentul financiar-contabil insa, printr-o buna comunicare au reusit sa depaseasca neintelegerile
si sa ajunga la un consens spre binele firmei.

2) Furnizorii
Firma producatoare a balsamului depinde intr-o foarte mare masura de furnizorii sai de materii
prime. Punctualitatea si seriozitatea acestora este esentiala pentru bunul mers al firmei si pentru
coordonarea celorlate departamente.
Astfel firma care furnizeaza ambalajul de plastic este de o mare importanta pentru întreprindere.
Daca aceasta ar intarzia cu livrarea ambalajelor procesul de productie ar fi incurcat. De asemenea
acelasi lucru s-ar intampla si daca furnizorii de cutii de carton nu si-ar tine promisiunea, sau daca ar
exista probleme cu furnizorii de energie sau de apa.
Un loc important il au si furnizorii de componente chimice sau cei care aprovizioneaza firma
producatoare cu utilaje, sau cei care se ocupa cu service-ul utilajelor. Atunci cand exista o problema
acestia trebuie sa reactioneze prompt si sa o rezolve pentru ca orice timp pierdut inseamna bani
pierduti pentru firma si mai apoi chiar si pentru furnizori deoarece neseriozitatea lor atrage mai apoi
rezilierea contractelor.

3) Firmele concurente
Concurenta este foarte importanta pentru o firma. Existenta concurentei o mentine cu picioarele
pe pamant si o ajuta sa ramana pe pozitia detinuta sau chiar sa lupte sa atinga o pozitie mai ridicata.
Pe piata din Romania, produsul nostru are ca si concurent direct after shave-ul hidrating balm
Adidas. Este singurul produs care se adreseaza aceluiasi segment de piata ca si al nostru. Se bazeaza
pe aceleasi avantaje ca si noi, are un pret chiar mai mic decat al nostru (cu 2 Ron) si se bucura de
renumele firmei

Adidas. Insa avantajul nostru fata de ei este ca produsul nostru este mai cunoscut pe piata romaneasca
datorita intensei campanii publicitare desfasurate.
Nu trebuie neglijati nici concurentii indirecti, adica ceilalti producatori de after shave la un pret
apropiat de al nostru, chiar daca acesta nu este sub forma de balsam. La noi aceste firme ar putea fi
Gillete si STR8 care au produse cu un pret apropiat de al nostru, dar care sunt pe baza de alcool si se

5
bazeaza mai mult pe miros, decat pe ingrijire si hidratare, deci piata noastra este un pic diferita de a
lor.
4) Clientii
Firma Nivea exista pentru ca exista clientii sai, pentru ca exista nevoile clientilor ce trebuie
satisfacute. Din acest motiv, ei sunt de o importanta foarte mare pentru firma.
Clientii acestei organizatii sunt formati din :
Distribuitori ;
Consumatori finali.

Distribuitorii sunt cei care fac posibila existenta produselor in magazine, in locurile de desfacere cu
amanuntul. Pastrarea unei bune relatii cu distribuitorii, a unei permanente comunicari este vitala
pentru firma deoarece astfel produsele ajung acolo unde trebuie, adica la consumatorul final. Firma
care se ocupa de distributia produselor Nivea este S.C. RONIV S.R.L. Pentru a atrage distribuitorii
firma le ofera discounturi atunci cand cantitatea achizitionata depaseste 1000 buc. In acest mod si ei
sunt stimulati sa vanda cat mai mult spre beneficiul tuturor.

Cosumatorul final al produsului nostru este, de fapt, cea mai importanta veriga din acest lant. Pentru el
sunt facute toate aceste eforturi si la urma urmei, de el depinde succesul sau insuccesul afacerii.
Consumatorul final trebuie sa fie mereu multumit de calitatea produsului pentru a mai cumpara si data
viitoare.

Macromediul firmei
Macromediul firmei cuprinde totalitatea factorilor externi care nu pot fi controlati de catre firma,
dar care pot avea o influenta semnificativa, in mod indirect, asupra firmei.
In aceasta categorie putem incadra factorii tehnici, economici, demografici, politico-juridici,
socio-culturali sau naturali.
Asupra firmei noastre sau a produsului in sine - after shave-ul Nivea- pot actiona cativa factori
care sa-i influenteze activitatea cum ar fi :
Factori demografici. Mediul demografic reprezinta una din cele mai importante componente ale
macromediului firmei. Structura populatiei poate influenta in cazul nostru volumul vanzarilor. O mai
mare pondere a barbatilor mai ales in clasele sociale ale segmentului tintit de noi ar putea creste intr-o
anumita masura vanzarile. In Moldova acest lucru din pacate nu este o realitate deoarece statisticile
Institutului National de Statistica din 1 iulie 2006 arata ca in populatia Moldovei barbatii sunt intr-o
pondere de 48,8% fata de femei care au o pondere

de 52,2%. De asemenea si o densitate mai mare a populatiei in zonele urbane ar putea influenta in
mod pozitiv performantele firmei. In moldova in mediul urban se concentreaza 53,3% fata de 46,7%
in mediul rural iar proportia barbatilor fata de femei se mentine constanta in ambele medii.
Factorii economici. Mediul economic influenteaza mai ales puterea de cumparare a clientilor firmei.
Cu cat populatia va avea venituri mai mari, cu atat va creste nivelul de trai si vor putea cheltui mai
mult pe produsele de ingrijire. Barbatii care nu isi permiteau pana acum sa foloseasca after shave-ul de
la Nivea vor avea ocazia sa il cumpere. Un alt element al mediului economic este reprezentat de
inflatie care din pacate la noi in tara este inca un fenomen problematic si care are o influenta asupra
preturilor. Inflatia poate afecta atat pretul produsului nostru cat si preturile celorlalte produse. Daca, de
exemplu, cresc preturile produselor de baza, atunci populatia va avea mai putini bani la dispozitie
pentru a cumpara produse de ingrijire.
Factorii socio-culturali. Mediul social poate influenta activitatea firmei sau vanzarile produselor
noastre prin religie. De exemplu, sunt unele religii care isi incurajeaza adeptii de sex masculin sa
poarte barba si atunci cererea de after shave-uri poate fi influentata. Sau chiar moda poate fi un factor
care sa influenteze firma – multi barbati considera ca un look aparent neingrijit, cu barbita, este trendy.

6
De asemenea, sunt persoane care refuza sa mai foloseasca produse care au in componenta chimicale si
care folosesc doar produse naturale atat pentru alimentatie cat si pentru ingrijire.

POLITICA DE PRODUS

Acesta reprezinta conduita pe care o adopta întreprinderea referitor la

dimensiunile, structura si evolutia gamei de produse si servicii ce fac obiectul
propriei sale activitati, atitudine ce se raporteaza permanent la cerintele mediului
de piata, la tendintele manifestate de ceilalti concurenti. La rândul ei,
întreprinderea, prin oferta pusa la dispozitia pietei, joaca un rol activ în
modelarea cererii, atât a agentilor economici cât si a populatiei.

Obiectul de activitate al politicii de produs îl reprezinta bunurile economice

în sensul cel mai cuprinzator al termenului, subsumându-se acestui concept atât
bunurile reale cât si bunurile nominale (bani, hârtii de valoare etc.). La rândul lor
bunurile reale privesc atât bunurile materiale (obiecte) cât si bunurile imateriale
(servicii si drepturi-brevete, licente, etc.). Intrepatrunderea si combinarea acestor
componente ale bunurilor economice este atât de diversa în societatea
contemporana, încât devine tot mai dificil, pentru specialistul chemat a deslusi
comportamentul cumparatorului, de a separa rolul fiecarei entitati în parte, în
decizia de cumparare. Cu toate acestea, consecintele practice pentru
întreprindere ale acestui proces nu pot fi neglijate.

In acceptiunea sa cea mai cuprinzatoare politica de produs cuprinde:

· politica de produs în sens strict

· politica sortimentala

· politica de service si garantie

Intre aceste componente exista o strânsa conditionare, totalitatea

deciziilor pe care le antreneaza reprezentând continutul politicii de produs.

Privita ca un tot unitar, politicii de produs, la nivel de întreprindere, i se pot

atribui trei sarcini principale:

 introducerea produselor noi în fabricatie si pe piata pentru

câstigarea de noi segmente de clientela sau umplerea unor nise de piata, sarcina
ce reprezinta un factor central, de succes, pentru întreprindere. Efectele acestui
demers se cer evaluate în contextul procesului de obsolescenta a produsului, al
cresterii duratei fazei de cercetare-dezvoltare, al unei rate tot mai înalte de

7
esuare a variantelor de noi produse sau al nivelului scazut de noutate cu care se
prezinta multe dintre prototipurile destinate lansarii la examenul pietei;
 modernizarea produselor introduse pe piata reprezinta sarcina politici
de produs prin care întreprinderea se preocupa permanent de modelarea
prestatiilor sale în asa fel încât sa raspunda cât mai bine modificarilor survenite
în deprinderile de cumparare si obiceiurile de consum, consemnate în timp, la
grupele tinta de clientela vizata pentru respectivele produse. Aceasta sarcina
solicita diferentieri si variatii în structura gamei de produse, relansari sau noi
pozitionari ale unor componente ale gamei pentru a raspunde mai bine
intensificarii concurentei de pe pietele tinta;
 eliminarea produselor "îmbatrânite"în cazul celor la care acceptanta
clientului este în vadita descrestere si care nu mai poseda factori strategici de
succes, se constituie, de asemenea, într-o sarcina a politicii de produs, ce nu
trebuie neglijata de întreprindere. Aceasta din urma, pentru a-si conserva
indicatorii de performanta, trebuie sa promoveze o retragere planificata a
produselor cu obsolescenta evidenta si sa pastreze la un nivel cât mai redus
costurile iesirii lor de pe piata.

8
POLITICA DE PREȚ

Pretul este unul dintre cei patru piloni ai mixului de marketing. Importanta
lui în combinatia mixului variaza în functie de împrejurari. In unele cazuri, el
poate avea un rol deciziv în atingerea obiectivelor întreprinderii, alteori îi revine o
contributie minora sau poate chiar lipsi cu totul din arsenalul pus în miscare.
Inainte, se aprecia ca rolul lui este modest, data fiind flexibilitatea redusa a
pretului si, deci, posibilitatile mai limitate ale firmei de a-l manevra, în comparatie
cu celelalte variabile ale mixului. Ultima perioada pare însa sa indice o tendinta
generala de crestere a rolului acestui instrument în politica de marketing a
întreprinderilor.

Pretul este efectiv folosit ca instrument de marketing, pe baza unor analize

complexe si aprofundate, acestea dovedindu-se un element cu implicatii directe
asupra tuturor activitatilor si actiunilor de marketing ale întreprinderilor.

9
 In general, abordarea economica a concurentei în domeniul stabilirii
preturilor pune în evidenta faptul ca deciziile nu sunt determinate, cum s-ar crede
la prima vedere, de proprietarul produsului, ci de raportul existent pe piata, la un
moment dat, între numarul vânzatorilor si cel al cumparatorilor bunului respectiv.
Acest raport defineste tipul de piata al produsului sau serviciului în cauza, dupa
cum urmeaza:

 Piata polistă, daca numarul de vânzatori este mai mic decât cel al
cumparatorilor. Pe o astfel de piata vânzatorul stabileste pretul pe care îl
propune sau impune cumparatorului. Este cazul cel mai frecvent în comertul
cu amanuntul .
 Piata perfectă, daca numarul vânzatorilor este egal cu cel al cumparatorilor.
Pe aceasta piata vânzatorul si cumparatorul ajung oarecum împreuna la un
anumit pret, care este si un pret de echilibru al intereselor lor.
 Piata pronistă, daca numarul vânzatorilor este mai mare decât numarul
cumparatorilor. Este piata pe care cumparatorul propune sau impune
vânzatorului pretul sau.

Competitia prin preturi
de catre o anumita firma, fie de
pretului poate fi cauzata fie de
termen scurt, de necesitatea
nevândute.
poate sa fie realizata prin scaderea pretului, fie
catre concurentii acestuia. In principiu, scaderea
aparitia pe piata a unui concurent puternic, fie,
de a corecta stocurile prea mari de marfuri

10
POLITICA DE PROMOVARE

Chiar dacă produsul a fost deja lansat, el nu trebuie neglijat ci trebuie susținut în

continuare cu o campanie publicitară serioasă.

Obiectivele politicii de promovare adoptatăde firma Nivea sunt urmatoarele :

1. stimularea cererii – acesta este cel mai important obiectiv al politicii de

promovare. Prin campaniile dezvoltate urmărim săfidelizăm consumatorii
ocazionali, să facem non-consumatorii relativi săîncerce produsul nostru.

2. diferențierea produsului – constă în convingereaconsumatorului de calitatea

produselor, de avantajele deosebite pe care le oferă.

11
3. aducerea aminte – campaniile de promovare au și acest scop – de a le aduce
aminte clienților fidelide produsele existenteși de avantajele pe care le
oferăpentru alecumpăra în continuare.

Modalităţile prin care se face în prezent promovarea produselor este:

 Publicitate - Nivea își promovează produsele în presa scrisă, în televiziune
(prin intermediul spoturilor publicitare), panouri publicitare, etc;
 Relații publice - firma Nivea încearcăsă menținărelații cât mai bune cu
publicul român. Acest lucru este realizat printr-o bunăcomunicare cu presa și
cu toate celelalte canale ale mass-media. Toți angajații sunt instruițisăfie cât
mai amabili și cât mai comunicativi și săse poartecivilizat cu toate persoanele
cu care intrăîn contact. Distribuitorii, furnizorii și chiarinvestitorii trebuie tratați
cu aceeași seriozitate și respect pentru a menține și îmbunătăți;
 Imaginea firmei. De asemenea, se încearcăsponsorizareamai multor tipuri de
evenimente pentru caimaginea în ochii publicisă fie îmbunătățită;
 Promovarea vânzărilor - pentru a stimula cererea Nivea a hotărât inițierea a
câteva campanii cu oferte promoționale. Principalele tehnici folosite în acest
sens sunt: reducerile de preț, jocurile și concursurile, cadourile promoționale,
mostrele.

Sloganurile Nivea sunt simple și cuprind aproape de fiecare dată cuvântul

frumusețe, subliniind faptul că îngrijirea Nivea este tot ce trebuie pentru a avea o
piele frumoasă indiferent de vârstă sau de împrejurare.

Se pare totuși că în ultimul timp compania a mizat pe o publicitate agresivă și

exagerată, acest lucru nefiind tocmai favorabil. În 2011, compania Beiersdorf(
Beiersdorf este o companie internațională cu mărci de top precum: NIVEA,
NIVEA MEN, Eucerin, La Pairie, Labello etc.) a fost amendată cu 900.000 de
dolari pentru o reclamă la produsul My Silhouette, care sugera că o loțiune de
corp ajută la pierderea în greutate, informează Daily Mail.

Potrivit Comisiei Federale de Comerț, reclama TV în cauză promovează loțiunea

de corp Nivea, sugerând că acest produs duce la tonifierea abdomenului și la
pierderea câtorva centimetri din talie.

Instituția a decis interzicerea reclamei, întrucât aceasta sugerează că “orice

produs aplicat pe piele duce la pierderea subtanțială în greutate”.

Pentru a proteja consumatorii de publicitatea exagerată, autoritatea a impus

firmei Beiersdorf să elimine sugestiile referitoare la potențialele efecte de
“reducere a greutății corporale” pe care produsul le-ar putea avea.

12
POLITICA DE DISTRIBUȚIE

Pentru a desemna continutul si mecanismul sferei economice care acopera

spatiul si timpul dintre productie si consum, stiinta marketingului a optat pentru
notiunea de distributie - o notiune cuprinzatoare, incluzând procese si activitati
eterogene. In terminologia economica, se folosesc în mod frecvent alte notiuni
pentru a descrie activitatea desfasurata în aceasta sfera, printre care se înscriu:
miscarea marfurilor, circulatia marfurilor, comercializarea marfurilor. Notiunea de
"distributie" este însa cea mai cuprinzatoare, incluzându-le pe toate celelalte.

13
 Conceptul de distributie se refera, ami întâi, la "traseul" pe care îl parcurg
marfurile pe piata pâna ajung la consumatori; producatorul, intermediarii si

consumatorul alcatuiesc ceea ce în terminologia marketingului se numeste canal

de distributie. Conceptul analizat se refera apoi la ansamblul operatiunilor

(vânzare, cumparare, concesiune, consignatie etc) prin care se realizeaza

transferul drepturilor de proprietate asupra marfurilor de la un agent de piata la
altul, pâna la intrarea lor definitiva în sfera consumului. El include, totodata, lantul
proceselor operative la care sunt supuse marfurile în traseul lor spre consumator,
respectiv distributia fizica a marfurilor. Notiunea de distributie se mai refera, în
sfârsit, la aparatul tehnic - retea de unitati, dotari, personal - care realizeaza
asemenea procese si operatiuni.
Distributia se refera, în esenta, la circuitul fizic si economic al marfurilor, la
sistemul de relatii ce intervin între agentii de piata, la activitatile unei mase largi si
eterogene de unitati, apartinând mai multor profiluri economice. Obiectul
activitatii
de distributie îl formeaza marfurile (bunuri si/sau servicii), fluxul lor neîntrerupt de
la producator pâna la consumator.
In privinta participantilor la procesul distributiei, structura acesteia este extrem
de eterogena. Deoarece functioneaza în secvente diferite ale procesului de
distributie, participantii au roluri, preocupari si interese specifice, desfasurând
activitati variate ca profil, amploare, complexitate, forme de organizare etc.
In functie de rolul îndeplinit în canalele de marketing si de fluxurile în care sunt
prezenti, participantii la procesul de distributie pot fi clasificati în urmatoarele
categorii:

a) Participanti primari - din aceasta categorie fac parte firme care detin,
în general, proprietatea asupra marfurilor pe care le distribuie si îsi asuma, în
consecinta, un risc substantial în procesul de adaugare a valorii, în cadrul
distributiei.

b) Ofertantii de servicii functionale - aceasta categorie este constituita

din ofertantii de servicii functionale, care asigura utilitati de timp, loc si forma,
care îi sprijina pe participantii primari în operationalizarea strategiilor de
marketing ale acestora.

Gama serviciilor functionale pe care le ofera acesti participanti include

urmatoarele operatiuni:

 Transportul - deplasarea marfurilor între participantii primari ai canalului

de marketing, prin apelarea la mijloace rutiere, dar si la calea fereta, mijloace
de transport pe apa si transport aerian, inclusiv prin conducte, si care
raspund particularitatilor categoriilor de produse vehiculate;

14
 Depozitarea - prin punerea la dispozitia participantilor primari a unor spatii
de pastrare a marfurilor pe perioade de timp determinate; oferirea de spatii
de depozitare "la cheie", adaptate cerintelor referitoare la distributie ale
clientilor majori;

 Asamblarea - consta în definitivarea formei finale a produsului ce va fi

oferit clientilor finali, operatiuni cum sunt: ambalarea grupata a unor produse

si pregatirea lor pentru actiuni de promovare la punctele de vânzare, combinarea

componentelor produselui în functie de cerintele clientilor, etichetarea etc.

 Preluarea si onorarea comenzilor - servicii solicitate de unii participanti

primari pentru anumite categorii de clienti care lanseaza comenzi de valoare
si frecventa mica, a caror îndeplinire directa de catre participantul primar nu
este eficienta;
 Sortarea - pentru crearea unui sortiment de produse cu o structura
adaptata la cerintele specifice ale unui anumit client; aceasta operatiune
poate consta, de exemplu, în reuniunea marfurilor provenind de la mai multi
producatori în vederea expedierii unui singur lot, cu o structura mixta, a unui
supermagazin;
 Servicii de merchandising- care se refera la aranjarea marfurilor în
spatiul de vânzare a magazinelor, distribuirea de echipamente speciale de
expunere a marfurilor la punctele de vânzare, crearea de pachete
promotionale dintr-un anumit produs, pentru un anumit detailist etc.

c) Furnizorii de servicii de sprijin. Având rolul de a facilita întregul

proces de distributie, acestia nu sunt implicati nici în vânzarea-cumpararea
efectiva a produselor, nici în logistica marfurilor. Cu toate acestea, participarea lor
este esentiala pentru realizarea circulatiei marfurilor. Majoritatea prestatorilor de
servicii de sprijin ofera numai un anumit tip de serviciu. Lista principalelor servicii
de sprijin cuprinde:

- servicii financiare de asigurari

- servicii de comunicare

- servicii de cercetari de marketing si consultanta

- servicii de promovare

15
16
 Concluzii

NIVEA şi-a diversificat gama de produse în anii 90 şi are în gama sa produse

destinate îngrijirii masculine.

1.DETALII DESPRE BRAND

Povestea NIVEA începe cu descoperirea revoluţionară a Eucerit-ului, primul

emulsificator apă în ulei. Acesta a făcut posibilă crearea pentru prima dată a unei
emulsii stabile de acest tip. În 1911 proprietarul Beiersdorf, Oskar Troplowitz, în
strânsă colaborare cu chimistul Isaac Lifschütz şi dermatologul Paul Unna, a
iniţiat dezvoltarea unei creme pentru piele bazată pe această emulsie. În luna
decembrie a acelui an a intrat pe piaţă prima cremă hidratantă pentru îngrijirea
pielii din lume. Tropolowitz i-a dat numele de NIVEA după cuvântul latin « nivius »
care înseamnă « albă ca zăpada ». In decursul anilor brandul NIVEA a rezistat
pe piata adaptandu-se continuu la nevoile şi cerintele cumparatorilor de produse
cosmetice.

În prezent compania NIVEA este una din principalele firme producătoare de

cosmetice din lume, produsele sale fiind distribuite pe toate continentele.

Anii ´90 au fost plini de succes pentru NIVEA, pentru faptul ca pe lângă
garantarea în continuare a unei calităţi a produselor individuale, NIVEA şi-a
extins gama de produse în noi domenii cosmetice cum sunt produsele de make-
up (machiaj) şi styling (coafarea părului) şi a făcut inovaţii considerabile în
produsele de îngrijire a pielii: crema de faţă anti-rid cu coenzima Q10, spre
exemplu. NIVEA şi-a extins liniile de producţie pentru a oferi o gamă de produse
cosmetice completă, atât pentru îngrijirea întregii familii cât şi pentru cea
individuală.

Gama de produse oferită de nivea este diversă şi cuprinde produse pentru:

17
-îngrijirea tenului, îngrijirea corpului, îngrijirea părului, îngrijirea mâinilor, îngrijirea
zonei intime, îngrijire masculină (NIVEA for men), îngrijirea bebeluşilor, îngrijirea
buzelor, protecţie solară, deodorante, produse pentru duş şi baie.

Gama destinată bărbaţilor este diversă şi cuprinde produse pentru îngrijirea

tenului, pentru curăţarea tenului, produse pentru bărbierit şi after shave (balsam
hidratant, balsam ten sensibil, balsam revigorant, loţiune revigorantă).

2.OBIECTIVE

NIVEA se bucură de notorietate şi popularitate în rândul femeilor, este un lucru

cert şi acest fapt îi permite să îşi propună noi ţinte şi să îşi lărgească gama de
produse, menţinându-şi atenţia în continuare pe segmentul de piaţă feminin. De
aceea NIVEA şi-a extins Gama de produse, orientându-se catre bărbaţi cu o
nouă gamă NIVEA for men. Astfel îşi propune noi obiective, pe care va încerca
să le atingă cu ajutorul strategiei pro cauza, sponsorizînd o cauză socială.
Obiective propuse:

Pe termen lung:

-Creşterea procentuală a notorietăţii produsului after sahve NIVEA for men

-Creşterea popularităţii produsului after sahve NIVEA for men

-Câştigarea de capital de imagine pentru firma NIVEA

Pe termen scurt:

-Creşterea vânzărilor produsului after shave nivea for men

-Creşterea clienţilor

3.STRATEGIE

Programele de promovare PRO CAUZA, sunt un as în mâna fiecărui brand.

Sponsorizarea unei cauze nobile creşte numărul de cumpărători al produsului
care participă la această campanie.

18
 Webografie

 http://www.e-referate.ro/referate/Politica_de_pret2009-10-21.html

 http://www.scritub.com/management/marketing/LUCRARE-DE-DISERTATIE-
MIXUL-DE16113923.php

 http://www.zf.ro/mediafax-biz-exclusiv/modelul-de-business-al-nivea-una-
dintre-cele-mai-promovate-marci-sa-fie-peste-tot-la-oras-in-zona-rurala-si-in-
magazinele-mici-de-bloc-8443885

 http://biblioteca.regielive.ro/referate/marketing/proiect-marketing-produs-
after-shave-nivea-46973.html

 https://www.google.ro/search?
q=nivea&biw=1366&bih=659&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEw
jZpdi9_cPRAhVK7BQKHbDkChUQ_AUIBigB

 http://portalmanagement.ro/istoria-brandului-nivea/

 https://www.google.ro/search?
q=matricea+bcg+nivea&biw=1366&bih=659&source=lnms&tbm=isch&sa=X&
ved=0ahUKEwjK7vDy8cPRAhVoJ8AKHTi7C0UQ_AUIBigB#imgrc=mB-
flvbJeyyLbM%3A

19