O ANALIZĂ ASUPRA ȘOMAJULUI PE PLAN

NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL
Elena-Alexandra BARBU, Cătălina-Ioana CERNEA
Coordonator ştiinţific: Lect. dr. Adriana LITRĂ

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor/ Finanțe și Bănci/ Anul I

 Rezumat
Ocuparea forței de muncă a crescut puțin in Europa în ultimele trei decenii,iar șomajul a părut a
avea un trend ascendent.Însă șomajul nu reprezintă trend pe termen lung. Șomajul este astăzi
unul din fenomenele cele mai puțin acceptate care afectează economiile tuturor țărilor.
Noțiunea de șomaj provine de la cuvântul “chomage” din limba franceză, la rândul său preluat
din limba greacă “cauma” care însemna “caldură mare” din cauza căreia se întrerupea orice
activitate. La origine noțiunea de șomaj reprezenta întreruperea lucrului din cauza
temperaturilor ridicate. Șomajul se poate caracteriza ca o stare negativă a economiei care
afectează o parte din populația activă disponibilă prin neasigurarea locurilor de muncă. Șomeri
sunt toți acei apți de muncă, dar care nu găsesc de lucru și care pot fi angajați, parțial sau în
întregime, numai în anumite momente ale dezvoltării economice. Ei reprezintă, un surplus de
forță de muncă,în raport cu numărul celor angajați,în condiții de rentabilitate impuse de
economia de piață.

Cuvinte cheie: piața concurențială, salariul,șomeri,forța de muncă.

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor/ Finanțe și Bănci/ Anul I

 Scurtă descriere despre șomaj
În termenii pieței muncii, șomajul este un fenomen macroeconomic opus ocupării,
reprezentând un surplus relativ de populație activă față de populația care poate fi angajată în
condiții de rentabilitate, impuse de piață. Șomajul a devenit o problemă, odată cu dezvoltarea
industrială, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIIIlea, în perioadele de recesiune,
când întreprinderile industriale își micşorau producția și, drept urmare, eliberau un număr
important de muncitori, care deveneau șomeri. În România, șomajul are la origine, parțial, și
transformările de structură a economiei naționale, după criteriul de eficienţă, în vederea
adaptării la mediul concurențial.

Ocuparea şi somajul în anul 2014

În anul 2014, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,0%, iar
rata şomajului de 6,8%. Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de
65,7%, la o distanţă de 4,3 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în
contextul Strategiei Europa 2020. În anul 2014 populaţia activă a României era de 9243 mii
persoane, din care 8614 mii persoane ocupate şi 629 mii şomeri.

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor/ Finanțe și Bănci/ Anul I

 Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la
1000 persoane ocupate) a fost de 1313‰, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin
(1704‰, faţă de 1008‰ în cazul bărbaţilor) şi pentru mediul rural (1330‰, comparativ cu
1299‰ în mediul urban). Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost
de 65,7%.

Ocuparea. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) de 61,0% a crescut
faţă de anul anterior cu 0,9 puncte procentuale. Acest indicator avea, ca şi în anii anteriori,
valori mai ridicate pentru bărbaţi (68,7%, faţă de 53,3% pentru femei) şi pentru persoanele
din mediul rural (61,7%, faţă de 60,5% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24
ani) era de 22,5%. Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 43,1%.

Notă: Datele pentru anul 2014 au fost estimate pe baza populaţiei rezidente. Datele pentru
anii 2006-2013 au fost recalculate în funcţie de populaţia rezidentă reestimată în condiţii de
comparabilitate cu rezultatele Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011.

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor/ Finanțe și Bănci/ Anul I

 Şomajul
Rata şomajului a fost de 6,8%, în scădere faţă de anul precedent (7,1%). Pe sexe, ecartul dintre
cele două rate ale şomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,3% pentru bărbaţi faţă de
6,1% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 2,8 puncte procentuale (8,1% pentru urban
faţă de 5,3% pentru rural). Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (24,0%) în rândul
tinerilor (15-24 ani).

Rata şomajului pe grupe de vârstă,

sexe şi medii, în anul 2014

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor/ Finanțe și Bănci/ Anul I

Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care
rata şomajului a fost de 7,2%, respectiv 6,7% mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru
şomerii cu studii superioare (5,8%). Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi
peste) a fost de 2,8%. Incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în
şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 41,1%. Şomajul pe termen lung s-a
manifestat mai pregnant în cazul bărbaţilor (41,8% faţă de 40,0% în cazul femeilor) şi în
mediul urban (42,1% faţă de 39,2% în mediul rural). Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului
de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 14,3%, iar incidenţa şomajului de
lungă durată în rândul tineretului de 59,7%.

OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI SALARIILE PE O PIAȚĂ CONCURENȚIALĂ A FORȚEI DE

MUNCĂ:

S2 S0
Rata salariilor

S1

W2

W0
W1

D0

0 q2 q0 q1
Cantitatea de forță de muncă

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor/ Finanțe și Bănci/ Anul I

 S0
Rata salariilor

W2

W0 D2
W1

D0
D1
0
q1 q0 q2
Cantitatea de forță de muncă

Pe o piață a forței de muncă cu concurență perfectă, salariile și ocuparea forței de muncă se

modifică în aceeași direcție când cererea se modifică, și în direcții opuse, când oferta se
modifică; în ambele cazuri nu există un șomaj involuntar. Figura arată o piață concurențiala
pentru un anumit tip de forță de muncă. În partea (i), curbele cererii D1 și D2 și D0 sunt
cererile de pe această piață, când trece printr-o perioadă de depresiune, un boom și când
venitul național este la nivelul său potențial.Pe măsură ce cererea crește de la D1 la D0 și apoi
la D2, salariile cresc de la w1, la w0,respectiv w2, iar ocuparea forței de muncă crește de la q1,
la q0, respectiv la q2. Însă nu există niciodată șomaj involuntar.

În partea (iii), oferta de forță de muncă fluctuează de la S1 la S0 și apoi la S2, iar salariile
fluctuează de la w1, la w0, la w2.În acest caz, salariile scad de la w2 la w0 și la w1 când
ocuparea forței de muncă crește și invers, dar din nou, nu există șomaj involuntar.

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor/ Finanțe și Bănci/ Anul I

 S0
Rata salariilor

W’2 D2
W0
W’1
D0
D1
0 q1 q’1 q0 q2 q’2
Cantitatea de forță de muncă

ȘOMAJUL PE O PIAȚĂ A FORȚEI DE MUNCĂ CU

SALARII “INERȚIALE” (RIGIDE)
Când rata salariului nu se schimbă destul pentru a egala întotdeauna cererea și oferta, va
exista șomaj în perioadele de criză, respectiv nevoia de forță de muncă în cele de boom pe
fiecare piață individuală de forță de muncă.

Când cererea este la nivelul său normal, D0, piața este golită la rata salariului w0, ocuparea
forței de muncă este q0, și nu există șomaj. Într-o recesiune, cererea scade la D1, dar salariul
scade numai până la w1´.

Drept rezultat, cererea de forță de muncă este q1, iar oferta este q1´. Ocuparea este
determinată de cantitatea cerută, q1; restul ofertei, pentru care nu există cerere, q1´-q1 este
șomeră. Într-un boom, cererea crește la D2, dar rata salariului crește numai la w2´. Drept
rezultat, cererea este q2`, în timp ce oferta este de numai q2. Ocuparea forței de muncă crește
la q2, adică cantitatea oferită; restul cererii nu poate fi satisfacută, determinând o cerere
excesivă de forță de muncă de q2´–q2.

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor/ Finanțe și Bănci/ Anul I

 Concluzii:

Astăzi un lucrător din 10 nu are de lucru față de unul din 30 în urmă cu 20 de ani. Această
constatare vorbește de la sine despre amploarea fenomenului contemporan.
Munca nu este doar mijlocul de a-ți caștiga existența, este de părere Michel Didier în cartea sa
"Economia-Regulile jocului", ci este un mod de a te identifica.

Bibliografie
 Irena Mocanu, „Șomajul din România”, Ed. Universitară;

 K. Alec Chrystal, „Economia pozitivă”, Ed. Economică;

 Richard Lipsey, „Principiile economiei”, Ed. Economică.

Webografie
 http://www.asecib.ase.ro/Roman/am/cap6.pdf

 https://www.google.ro/search?q=Rata+%C5%9Fomajului+pe+grupe+de+v%C3%A
2rst%C4%83,+sexe+%C5%9Fi+medii,+%C3%AEn+anul+2014&biw=1366&bih=66
7&source=Inms&tbm=ish&sa=x&ved=0ahUKEwi9tpWMvlnMAhUF1iwKHftHCQoQ_
AUIBigB#imgrc=i3sm9chJUnA2tM%3A

 https://www.google.ro/search?q=Evolu%C5%A3ia+ratei+de+ocupare+a+popula%
C5%A3iei+de+15+ani+C5%9Fi+peste,+pe+grupe+de+v%C3%A2rst%C4%83&biw=
1366&bih=667&source=Inms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwifpKm2u4nMAhXEI
CwKHRDaBIEQ_AUIBigB#imgrc=th5KL16q4idBvM%3A

 http://www.revistadestatistica.ro/wp-
content/uploads/2014/02/rrs_06_2013_a3ro.pdf

 http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-
somaj/somaj_2014r.pdf

http://www.asecib.ase.ro/Roman/am/cap6.pdf

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor/ Finanțe și Bănci/ Anul I