Universitatea Transilvania din Brașov

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor

Program de studii: Management Financiar-Bancar

Modelarea deciziei economice

-Aplicații rezolvate-

Masterand: Barbu Elena-Alexandra

Anul II
 Cuprins

Modulul Linear Programming.................................................................................................1

Modulul Transportation............................................................................................................5
Modulul Integer Programming................................................................................................8
Modulul Networks/ Shortest Route.....................................................................................12
Modulul Networks/ Minimum Spanning Tree...................................................................15
Modulul Decision Analysis/ Decision Table........................................................................18
Modulul Forecasting/ Time Series Analysis........................................................................22
 Modulul Linear Programming

1. Societatea comercială Choco S.A. fabrică ciocolată. Aceasta realizează 4

tipuri de ciocolată: amăruie, cu lapte, cu alune, cu fructe. Pentru realizarea celor 4
tipuri de ciocolată, procesul tehnologic în 5 operații succesive: prepararea masei de
cacao și a masei de ciocolată, macinarea miezului de cacao, amestecarea masei de
cacao și a componentelor cu masa de ciocolată, turnarea în forme și răcirea. Timpii
de execuție pe unitatea de produs (în minute) și profitul unitar obținut pentru
fiecare sortiment sunt:

Amestecarea
Prepararea
masei de
masei de Măcinarea
cacao și a Turnarea
Sortiment cacao și a miezului Răcirea Profit
componentelor în forme
masei de de cacao
cu masa de
ciocolată
ciocolată
Amăruie 35 40 28 22 20 15
Cu lapte 51 33 31 27 24 18
Cu alune 42 42 45 32 22 20
Cu fructe 25 30 18 12 10 18

Timpii disponibili estimați pentru fiecare operație sunt:

Operație Timpi (disponibili în minute)
Prepararea masei de cacao și a masei
10560
de ciocolată
Măcinarea miezului de cacao 7450
Amestecarea masei de cacao și a
10030
componentelor cu masa de ciocolată
Turnarea în forme 8500
Răcirea 5230

Determinați programul optim de fabricare, adică numărul produselor în cele

4 variante astfel încât profitul total obținut să fie maxim, știind că numărul
ciocolatelor cu fructe nu depășește 50% din cantitatea totală.
Rezolvare:
x= cantitatea de ciocolată amăruie;
y= cantitatea de ciocolată cu lapte;

1
z= cantitatea de ciocolată cu alune;
t= cantitatea de ciocolată cu fructe.
[max]f(x,y,z,t)= 15x+18y+20z+18t
-Prepararea masei de cacao și a masei de ciocolată: 35x+51y+42z+25t ≤ 10560
-Măcinarea miezului de cacao: 40x+33y+42z+30t ≤ 7450
-Amestecarea masei de cacao și a componentelor cu masa de ciocolată:
28x+31y+45z+18t ≤ 10030
-Turnarea în forme: 22x+27y+32z+12t ≤ 8500
-Răcirea: 20x+24y+22z+10t ≤ 5230
50
t ≤50%(x+y+z+t)⇒ t ≤ (x+y+z+t)⇒2t≤x+y+z+t ⇒x+y+z-t ≥0
100
x, y, z, t ≥0
QM:

x=0 z=0
y=118,25 t=118,25
Max= 4257,17
Interpretare:
Choco S.A. trebuie să producă 118,25 bucăți de ciocolată cu lapte și 118,25
bucăți de ciocolată cu fructe cu un profit maxim de 4257,14 RON.

2
 2. Societatea comercială ABC trebuie să răspundă unei cereri de 43 de
bucăți de manuale școlare, eșalonată pe 6 luni. La începutul fiecărei luni, unitatea
se poate aproviziona cu orice cantitate din produusul respectiv la un preț ce
variază de la o lună la alta.

Luna Cererea Luna Preț unitar

Luna 1 7 Luna 1 12

Luna 2 9 Luna 2 13

Luna 3 8 Luna 3 12

Luna 4 7 Luna 4 11

Luna 5 6 Luna 5 10

Să se definească un model pentru politica optimă aprovizionare a firmei astfel

încât toate cererile să fie satisfăcute știind că în stoc se găsesc la începutul primei
luni 6 bucăți din perioada anterioară. Capacitatea maximă a depozitului este de 12
bucăți, iar la sfârșitul lunii a patra toate produsele sunt vândute.
Rezolvare:
x1= cantitatea de manuale școlare cu care se aprovizionează societatea în luna 1;
x2= cantitatea de manuale școlare cu care se aprovizionează societatea în luna 2;
x3= cantitatea de manuale școlare cu care se aprovizionează societatea în luna 3;
x4= cantitatea de manuale școlare cu care se aprovizionează societatea în luna 4;
x5= cantitatea de manuale școlare cu care se aprovizionează societatea în luna 5.

7≤x1+6≤12 →luna 1;
9≤x1-1+x2≤13 →luna 2;
8≤x1+x2-10+x3≤12 →luna 3;
7≤x1+x2+x3-18≤11 →luna 4;
X1+x2+x3+x4-25+x5=6 →luna 5.

3
[min] f(X1+x2+x3+x4+x5)=12X1+13x2+12x3+11x4+10x5
X1≥1
Luna 1
X1≤6
X1+x2≥10
Luna 2
X1+x2≤14
X1+x2+x3≥18
Luna 3
X1+x2+x3≤22
X1+x2+x3+x4≥25
Luna 4
X1+x2+x3+x4≤29
X1+x2+x3+x4+x5=31 Luna 5
X1,x2,x3,x4,x5≥0
QM:

X1=6 x3=8 x5=6

X2=4 x4=7 Optimal value=357
Interpretare:
Societatea comercială ABC trebuie să se aprovizioneze în prima lună cu 6
manuale școlare, în luna a doua cu 4 manuale școlare, în luna a treia cu 8 manuale
școlare, în luna a patra cu 7 manuale școlare și în luna a cincea cu 6 manuale
școlare, cu un preț minim de achiziție de 357 RON.

4
 Modulul Transportation

O societate producătoare de mașini dispune de 4 fabrici și 5 centre de

distribuție. Fabricile sunt plasate în București, Cluj, Timiș și Tulcea. Capacitățile de
producție ale fabricilor sunt:
Fabrica Capacitatea de producție
București 2000
Cluj 2500
Timiș 500
Tulcea 1000
Centrele de distribuție sunt plasate în Bacău, Argeș, Alba, Constanța și
Mureș. Cererea de mașini în aceste centre este următoarea:
Centre de distribuție Cererea
Bacău 650
Argeș 470
Alba 230
Constanța 580
Mureș 150
Costurile unitare de transport pentru fiecare rută sunt prezentate în tabelul
următor:
Cost Bacău Argeș Alba Constanța Mureș

București X11 62 X12

47 84 X14 75 X15 58
X13

Cluj X21
53 X22
40 X23 39 X24 64 X25 87

Timiș X31 46 X32 73 X33 108 X34 112 X35 135

Tulcea X41 24 X42 51 X43 16 X44 20 X45 43

Să se determine numărul de mașini care trebuie transportat de la fiecare

fabrică la fiecare centru de distribuție astfel încât costul de transport să fie minim.
Rezolvare:
X11= cantitatea de mașini transportate de la București la Bacău;
X12= cantitatea de mașini transportate de la București la Argeș;
X13= cantitatea de mașini transportate de la București la Alba;
X14= cantitatea de mașini transportate de la București la Constanța;
X15= cantitatea de mașini transportate de la București la Mureș;
X21= cantitatea de mașini transportate de la Cluj la Bacău;
X22= cantitatea de mașini transportate de la Cluj la Argeș;

5
X23= cantitatea de mașini transportate de la Cluj la Alba;
X24= cantitatea de mașini transportate de la Cluj la Constanța;
X25= cantitatea de mașini transportate de la Cluj la Mureș;
X31=cantitatea de mașini transportate de la Timiș la Bacău;
X32=cantitatea de mașini transportate de la Timiș la Argeș;
X33=cantitatea de mașini transportate de la Timiș la Alba;
X34=cantitatea de mașini transportate de la Timiș la Constanța;
X35=cantitatea de mașini transportate de la Timiș la Mureș;
X41=cantitatea de mașini transportate de la Tulcea la Bacău
X42=cantitatea de mașini transportate de la Tulcea la Argeș;
X43=cantitatea de mașini transportate de la Tulcea la Alba;
X44=cantitatea de mașini transportate de la Tulcea la Constanța
X45=cantitatea de mașini transportate de la Tulcea la Mureș.

Cost Bacău Argeș Alba Constanța Mureș Oferta

București X11 62 X12

47 84 X14 75 X15 58 2000
X13

Cluj X21
53 X22
40 X23 39 X24 64 X25 87 2500

Timiș X31 46 X32 73 X33 108 X34 112 X35 135 500

Tulcea X41 24 X42 51 X43 16 X44 20 X45 43 1000

Cererea 650 470 230 580 150

[min] f(xij,i= 1,4 , j= 1,5 )=

=62X11+47X12+84X13+75X14+58X15+53X21+40X22+39X23+64X24+87X25+46X31+73X3
2 +108X33+112X34 +135X35+24X41+51X42+16X43+20X44+43X45

București: X11+X12+X13+X14+X15≤2000
Cluj: X21+X22+X23+X24+X25≤2500
Timiș: X31+X32+X33+X34+X35≤500
Tulcea: X41+X42+X43+X44+X45≤1000

Bacău: X11+X21+X31+X41≥650
Argeș: X12+X22+X32+X42≥470
Alba: X13+X23+X33+X43≥230
Constanța: X14+X24+X34+X44≥580
Mureș: X15+X25+X35+X45≥150
xij,i= 1,4 , j= 1,5

6
QM:

x11=0 x12=0 x13=0 x14=0 x15=150

x21=0 x22=470 x23=0 x24=0 x25=0
x31=460 x32=0 x33=0 x34=0 x35=0
x41=190 x42=0 x43=230 x44=580 x45=0
Min= 68500
Interpretare:
Societatea comercială trebuie să transporte 150 de mașini de la București la
Mureș, 470 de mașini de la Cluj la Argeș, 460 de mașini de la Timiș la Bacău,190 de
mașini de la Tulcea la Bacău, 230 de mașini de la Tulcea la Alba și 580 de mașini de
la Tulcea la Constanța, cu un cost minim de transport de 68500 RON.

7
 Modulul Integer Programming

1. A&B Bank are un program de luni până vineri între 08:00-16:00. Bazat pe
experiența anterioară, necesarul de personal pentru relația directă cu clienții diferă
pe parcursul programului astfel:
Perioada orară Numărul minim de personal necesar
08:00-09:00 6
09:00-10:00 5
10:00-11:00 6
11:00-12:00 8
12:00-13:00 7
13:00-14:00 8
14:00-15:00 10
15:00-16:00 10
Banca poate avea două categorii de angajați:
-persoane angajate cu normă întreagă (full-time): aceștia lucrează între 08:00 și
16:00, 5 zile pe săptămână și au pauză zilnică de masă între 11:00-12:00,
12:00-13:00 sau 13:00-14:00, care au un salariu de 35 EUR/oră (inclusiv pentru
ora în care au pauză de masă);
-persoane angajate cu jumătate de normă (part-time): banca mai poate angaja cel
mult două persoane part-time, care lucrează 4 ore consecutive în fiecare zi, fiind
plătiți cu 30 EUR/oră.
Construiți și rezolvați modelul care asigură necesarul de personal la un cost
minim.
Rezolvare:

8
x1= numărul de angajați full-time cu pauza de la 11:00 la 12:00
x2=numărul de angajați full-time cu pauza de la 12:00 la 13:00
x3=numărul de angajați full-time cu pauza de la 13:00 la 14:00
y1=numărul de angajați part-time cu program de la 08:00 la 12:00
y2=numărul de angajați part-time cu program de la 09:00 la 13:00
y3=numărul de angajați part-time cu program de la 10:00 la 14:00
y4=numărul de angajați part-time cu program de la 11:00 la 15:00
y5=numărul de angajați part-time cu program de la 12:00 la 16:00

[min] f(x1,x2,x3,y1,y2,y3,y4,y5)=
=280 x1+280x2+280x3+120y1+120y2+120y3+120y4+120y5

08:00-09:00: x1+x2+x3+y1≥6
09:00-10:00: x1+x2+x3+y1+y2≥5
10:00-11:00: x1+x2+x3+y1+y2+y3≥6
11:00-12:00: x2+x3+y1+y2+y3+y4≥8
12:00-13:00: x1+x3+y1+y2+y3+y4+y5≥7
13:00-14:00: x1+x2+y2+y3+y4+y5≥8
14:00-15:00: x1+x2+x3+y3+y4+y5≥10
15:00-16:00: x1+x2+x3+y4+y5≥10
Part-time: y1+y2+y3+y4+y5≤2
x1,x2,x3,y1,y2,y3,y4,y5≥0
QM:

9
x1= 2 y1= 0 y4= 0
x2= 4 y2= 1 y5= 1
x3= 3 y3= 0

Cost minim= 2760

Interpretare:
A&B Bank are 2 angajați full-time cu pauza între 11:00 și 12:00, 4 angajați
full-time cu pauza între 12:00 și 13:00, 3 angajați full-time cu pauza între 13:00 și
14:00, un angajat part-time care lucrează de la 09:00 la 13:00 și un angajat
part-time care lucrează de la 12:00 la 16:00, pentru care plătește un salariu minim
de 2760 RON.

2. Într-un model investițional se poate alege între 6 proiecte și există o

sumă limitată de 1000 EUR care poate fi investită. Beneficiul rezultat din
realizarea proiectelor este:
Îmbunătățirea
Extindere și
Infrastructură Infrastructură Infrastructură Reabilitare și
rețele de eficientizarea
rutieră de de recreere și educațională și extindere
iluminat serviciilor
interes local agrement de sănătate școală
public pentru situații
de urgență
Beneficiul
55 61 65 72 43 40
(EUR)
Costul
370 330 320 410 300 280
(EUR)
∑costurilor=2010⇒2010>1000
Considerăm ipotezele:
I1) alegerea proiectului 2 implică alegerea a cel puțin două din proiectele 1, 4 sau 6;
I2) proiectele 1 și 2 nu se pot realiza în același timp, reprezentând variante tehnice
cu aceeași finalitate;
I3) realizarea proiectelor 3 și 6 implică realizarea proiectului 1.
Formulați și rezolvați modelul care produce beneficiul maxim.
Rezolvare:
1, dacă proiectul Pi se realizează
Xi=
0, dacă proiectul Pi nu se realizează
i= 1,6
[max] f(x1,x2,x3,x4,x5,x6)= 55x1+61x2+65x3+72x4+43x5+40x6
Cost: 370x1+330x2+320x3+410x4+300x5+280x6≤1000
Ipoteza 1: 2x2≤x1+x4+x6 ⇒x1-2x2+x4+x6≥0
Ipoteza 2: x1+x2≤1

10
Ipoteza 3: x3+x6≤2x1⇒x3+x6-2x1≤0
Xi∈{0, 1}, i= 1,6
QM:

x1=1 x3=1 x5=1

x2=0 x4=0 x6=0
Beneficiul= 163 EUR
Interpretare:
Se vor implementa proiectele 1, 3 și 5 cu un beneficiu maxim de 163EUR.

11
 Modulul Networks/ Shortest Route

Să se determine drumurile de lungime minimă dintre localitatea Cerna și

localitățile Sulina, Brăești, Dumbrava și Cireșeni. În continuare, localitățile
menționate vor fi numite astfel:
Denumirea utilizată în
Localitatea
aplicație
Cerna L1
Sulina L8
Brăești L9
Dumbrava L10
Cireșeni L11
Distanțele dintre localități sunt date în tabelul următor:
L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11
L1 * 125 290 117 - - 154 - - - -
L2 * 18 - 64 31 - - - - -
L3 * 62 131 127 - 450 - - -
L4 * - - 55 23 - - -
L5 * 67 - 350 103 - -
L6 * 30 - 210 - 244
L7 * - 90 - 202
L8 * 77 98 -
L9 * 120 45
L10 * 44
L11 *

a) Să se traseze graful asociat.

b) Să se rezolve problema în QM și să se traseze pe graf drumurile soluției
obținute.

12
QM:

13
Soluția:
-destinația 8 (Sulina): L1→L4→L8: 140
-destinația 9 (Brăești): L1→L4→L8→L9: 217
-destinația 10 (Dumbrava): L1→L4→L8→L10: 238
-destinația 11 (Cireșeni): L1→L4→L8→L9→L11: 262

14
 Modulul Networks/ Minimum Spanning Tree

O firmă de calculatoare dorește instalarea unei rețele arborescente formată

dintr-un server X și 8 stații de lucru WX1, WX2, WX3, WX4, WX5, WX6, WX7, WX8.
Condițiile tehnice de instalare permit stabilirea unui număr de 16 legături. Costurile
de instalare sunt date în tabelul de mai jos:
X WX1 WX2 WX3 WX4 WX5 WX6 WX7 WX8
X * 18 31 13 29 - - - -
WX1 * 17 - - - - 24 -
WX2 * 16 - 13 - 12 17
WX3 * 20 9 - - -
WX4 * - 37 50 -
WX5 * 11 - -
WX6 * 26 -
WX7 * 31
WX8 *

a) Să se traseze graful asociat.

b) Să se rezolve problema în QM și să se traseze arborele soluție.

15
QM:

16
Arborele soluție:

17
 Modulul Decision Analysis/ Decision Tables

Pentru a reduce utilizarea automobilelor, o firmă de transport public pentru

cetățeni are 4 alternative pentru dezvoltarea serviciilor de transport:
A1- creșterea frecvenței și a numărului de ore de funcționare;
A2- implementarea unui serviciu de transport public care funcționează
exclusiv la cerere;
A3- modernizarea mijloacelor de transport public;
A4- îmbunătățirea siguranței și securității în stații și în interiorul vehiculelor.
Analiza pieței de servicii de transport public a identificat următoarele stări
ale naturii:
S1- o cerere foarte mare, datorată recondiționării și modernizării vehiculelor;
S2-o cerere mare, datorată extinderii rețelei de transport public în localitățile
învecinate;
S3-o cerere medie, rezultată dintr-o reacție concurențială semnificativă a
altor firme de transport public;
S4-o cerere mică, rezultată dintr-o slabă rată de dezvoltare a localităților;
S5-un eșec total rezultat din pricina infrastructurii rutiere degradate.
Plățile fiecărei alternative în funcție de stările naturii reprezintă profiturile
anuale care pot fi realizate și sunt redate în matricea plăților din tabelul următor:

Să se decidă care dintre alternative este cea mai potrivită.

18
Max {600, 400, 250, -450, -600}= 600
Max {900, 600, 400, -700, -1000}= 900
Max {500, 250, 180, -80, -200}= 500
Max {300, 200, 150, -50, -170}= 300
Max {600, 900, 500, 300}= 900 ⇒A2
Alternativa ROW max (maximax)
A1 600
A2 900
A3 500
A4 300

Min {600, 400, 250, -450, -600}= -600

Min {900, 600, 400, -700, -1000}= -1000
Min {500, 250, 180, -80, -200}= -200
Min {300, 200, 150, -50, -170}= -170
Max {-600, -1000, -200, -170}= -170 ⇒A4
Alternativa ROW min (maximin)
A1 -600
A2 1000
A3 -200
A4 -170

Stările naturii S1 S2 S3 S4 S5
Probabilități 0,4 0,3 0,1 0,1 0,1
 =0,7
600  400  250  (450)  (600)
EMV1=  280
0,715
900  600  400  (700)  (1000)
EMV2=  408
0,49
500  250  180  (80)  (200)
EMV3=  264
2,46
300  200  150  (50)  (170)
EMV4=  173
2,48
Max {280, 408, 264, 173}=408 ⇒A2

19
 Alternativa EMV
A1 280
A2 408
A3 264
A4 173

H=  *max+(1-  )*min
H1= 0,7*600+0,3*(-600)=240
H2=0,7*900+0,3*(-1000)=330
H3=0,7*500+0,3*(-200)=290
H4=0,7*300+0,3*(-170)=159
Max {240, 330, 290, 159}=330⇒A2
Alternativa Hurwicz
A1 240
A2 330
A3 290
A4 159

Matricea regretelor:
300 200 150 400 430
0 0 0 650 830
400 350 220 30 30
600 400 250 0 0

Max {300, 200, 150, 400, 430}=430

Max {0, 0, 0, 650, 830}=830
Max {400, 350, 220, 30, 30}=400
Max {600, 400, 250, 0, 0}=600
Min {430, 830, 400, 600}=400 ⇒A3
Alternativa Savage
A1 430
A2 830
A3 400
A4 600

20
 Matricea clasamentelor

Decizia finală este A2 -„implementarea unui serviciu de transport public care

funcționează exclusiv la cerere”.
QM:

21
 Modulul Forecasting/ Time Series Analysis

Presupunem că avem datele din tabelul de mai jos și dorim să prognozăm

cererea de televizoare pentru luna octombrie:
Luna Vânzările Erorile (εi) εi²
Ianuarie 300
Februarie 320
300  320
Martie 310  310  1 310  310  0 0
2
320  310
Aprilie 305  315  2  305  315  10 100
2
310  305
Mai 310  307,5  3 310  307,5  2,5 6,25
2
305  310
Iunie 320  307,5  4 320  307,5  12,5 156,25
2
310  320
Iulie 300  315  5 300  315  15 225
2
320  300
August 340  310  6 340  310  30 900
2
300  340
Septembrie 310  320  7 310  320  10 100
2
340  310
Octombrie ?  325
2

Media erorilor (BIAS)=

       0  (10)  2,5  12,5  (15)  30  (10)
= 1 2 3 4 5 6 7   1,42
7 7
Media absolută a valorilor (MAD)=
   2   3   4   5   6   7 0  10  2,5  12,5  15  30  10
= 1   11,42
7 7
Media erorilor la pătrat (MSE)=
 12  2 2  3 2  4 2  5 2  6 2  7 2 0 2  (10) 2  2,52  12,52  (15) 2  30 2  (10) 2
   212,5
7 7
 1 2  2 2  3 2  4 2  5 2  6 2  7 2 1487,5
Standard Error=   297,5  17,24
72 5

22
Media procentuală (MAPE)=
1  2  3  4  5  6  7
     
P1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7
 *100 
7
0  10 2,5 12,5  15 30  10
     
310 305 310 320 300 340 310
 *100  2,14
7
QM:

23
24