Sistemul

monetar
D EF I N I TI E SI
F U N CT I O N A RE
 1. Moneda: functii si
aggregate monetare
2. Rolul bancilor
Ce vom
învăța?
3. Oferta de moneda

4. Instrumentele politicii
monetare
Ce este moneda?
Moneda este acel bun economic care indeplineste cumulativ urmatoarele functii:
- rezerva de valoare: moneda este instrumentul princ are se transfera puterea de cumparare din prezent in
viitor; presupunem ca eu castig azi 1500 Euro/luna si ca pastrez 500 Euro pentru a merge in vacanta in 2022
=> pun 500 Euro in rezerva. Daca preturile cresc, valoarea banilor scade, deci rezerva vine cu un pret.
- etalon de masura: moneda indică unitatea de masura în care sunt exprimate prețurile și înregistrate datoriile.
Banii sunt referentialul pe care agenții îl folosesc pentru a măsura tranzacțiile economice. Toate prețurile sunt
exprimate în unități monetare.
- intermediar al schimburilor: banii sunt stocul de active care pot fi ușor mobilizate pentru a efectua
tranzacții. Ii folosim pentru a cumpăra bunuri și servicii. Ușurința cu care un activ poate fi transformat,
convertit în alte bunuri se numește lichiditate. Se spune că banii sunt cel mai lichid activ disponibil.
Bitcoin este o monedă? https://www.kaspersky.com/resource-center/definitions/what-is-bitcoin
 Cantitatea de monedă disponibilă într-o țară cuprinde:

-monede și bancnote în circulație. Banca centrală (Banca Națională a

României, Banque de France) deține monopolul emiterii de monede și
Agregatele bancnote.

monetare -depozite la vedere: întrucât majoritatea vânzătorilor acceptă carduri și

cecuri personale asupra acestor depozite la vedere, acestea din urmă pot
fi considerate aproape la fel de lichide ca monedele și bancnotele.

-alte active utilizate ca mijloc de plată, de măsură și rezervă de valoare:

fonduri disponibile în conturi de economii, fonduri mutuale de investiții
pe piețele monetare etc.
Agregatele monetare în România
M1 = monede și bancnote în circulație, depozite la
vedere

M2 = M1 + depozite la termen cu o durată mai mică sau

egală cu 2 ani și depozite rambursabile cu notificare
(preavizul este maxim 3 luni)
M3 = M2 + tranzacții repo (tranzacții repo), acțiuni /
unități ale OPCVM de pe piața monetară (în circulație)
și titluri de creanță
Banca Națională a României folosește aceleași agregate
și metodologii ca și Banca Centrală Europeană.
Agegatele monetare in
SUA
M1 = monede și bancnote în circulație, depozite la
vedere, cecuri de călătorie și alte depozite care
permit emiterea cecurilor
M2 = M1 + depozite overnight, conturi de depozit
pe piața monetară, stocuri de fonduri mutuale pe
piață monetară, conturi de economii și alte depozite
la termen.
Cu C = monede și bancnote în circulație.
Agregatele monetare
https://www.bnr.ro/Regular-publications-2504.aspx

https://www.bnr.ro/Broad-Money-M3-and-Its-Counterpart-6373.aspx

https://www.federalreserve.gov/releases/h6/current/default.htm
Rolul băncilor în sistemul
monetar
Oferta de bani este suma de bani deținută de agenții economici ai unei țări.

Este determinată de politica monetară a băncii centrale, dar și de comportamentul

gospodăriilor care dețin bani și al băncilor în care sunt depuși acești bani.

Vom considera oferta de bani (M) ca fiind:

M=C+D

cu:

C = monede și bancnote

D = depozite la vedere
Sistemul bancar cu rezerve
fracționale sau parțiale
Băncile acceptă depozite de la clienți și acordă împrumuturi debitorilor, păstrând
în rezervă o sumă egală doar cu o fracțiune din depozitele băncii.

Pentru împrumuturile acordate, băncile percep o dobândă, iar pentru depozite

plătesc dobânzi întotdeauna mai mici decât cele primite pentru credite.

Băncile trebuie să păstreze o parte din depozite pentru a le permite clienților să

continue să facă retrageri atunci când doresc. Dacă noi depozite vin în mod regulat
pentru a compensa aproximativ cantitățile de bani retrase de clienți, banca poate
păstra în rezerve doar o parte din totalitatea depozitelor.

Vorbim despre un sistem bancar cu rezerve fracționate sau parțiale.

Numim rezervele bancare partea din depozitele efectuate la bănci pe care acestea
din urmă nu le împrumută.
Sistemul bancar cu
rezerve fracționale sau Banca Comercială
parțiale (ex. BCR)

Să presupunem că M = 1000 Euro și Activ Pasiv

că partea din depozitele alocate în
rezervă de către bancă este de 20%.
Această parte se numește coeficient
de rezervă.
Banca în care a fost depusă 1000
Euro poate acorda un împrumut de
800 Euro, deoarece 200 Euro vor fi
păstrați în rezervă.
Bilanțul băncii este următorul:
Rezerve 200 Depozite 1000
Împrumuturi 800    
Împrumutând 800 de Euro, BCR crește oferta de bani cu aceeași sumă.
Înainte de acest împrumut, oferta de bani era egală cu 1000 de Euro. După
împrumut, oferta devine 1800 Euro: deponentul mai are depozitul său de
1000 Euro, dar debitorul are acum 800 Euro în numerar => într-un sistem
bancar cu rezerve fracționare, băncile creează bani.
Sistemul bancar cu
rezerve fracționale sau BRD
parțiale

Crearea banilor nu se oprește la BCR. Activ Pasiv

Dacă debitorul depune cei 800 de
Euro împrumutați într-o altă bancă Rezerve 160 Depozite 800
sau dacă îi folosește pentru a plăti un
terț care la rândul său îi depune,
procesul de creare a banilor continuă.
Împrumut 640 0 

Dacă presupunem că banii sunt

depuși în BRD, avem: BRD creeaza deci 640 Euro.
Sistemul bancar cu rezerve
fracționale sau parțiale
Deși poate continua la nesfârșit, acest proces nu creează o sumă infinită de bani.

Fie rr = coeficientul rezervelor.

Avem: M = 1000 Euro

rr = 20%

Împrumut BCR = (1-rr) x1000 = 800 Euro

Împrumut BRD = (1-rr) 2x1000 = 640 Euro

Împrumut de la Banca Transilvania = (1-rr) 3x1000 = (0,8) ”x 1000 = 512 Euro… .. =>

oferta totală de bani = [1+ (1-rr) + (1-rr) 2+ (1-rr)3 ...] x1000 = progresie geometrică infinită cu rația (1-rr) <1 =>

=> suma unei serii geometrice infinite de rație q <1 este dată de: 1 / (1-q) => 1 / 1- (1-rr)=> oferta totală de monedă = (1 / rr) x1000 Euro =
5000 Euro

=> fiecare rezervă de 1 Euro generează 1 / rr Euro de monedă.

Sistemul bancar cu rezerve
fracționale sau parțiale
Sistemul bancar este singurul cu capacitatea de a crea bani într-o țară. Instituțiile financiare nebancare nu au dreptul de
a crea bani.

Procesul de transfer de fonduri de la deponenți la debitori se numește intermediere financiară.

Bursa, piața financiară și sistemul bancar sunt principalele instituții care îndeplinesc funcția de intermediere financiară.

Numai băncile au puterea legală de a crea active care constituie masa monetară => băncile au un impact direct asupra
masei monetare.

Este important să rețineți că sistemul bancar fracțional de rezervă creează bani, dar nu și avere. Banii obținuți din
împrumuturi sunt datorii: împrumutații nu sunt mai bogați. Crearea banilor crește lichiditatea economiei, nu bogăția
acesteia.

https://medium.com/@vusi_thembekwayo/six-rules-for-creating-wealth-d6fce2869f5d
Rolul băncii centrale în
creația monetară
Modelul ofertei monetare despre care am discutat ia în considerare interacțiunile
dintre:

- decizia băncii centrale privind crearea banilor

- decizia băncilor cu privire la sumele păstrate în rezervă

- preferințele agenților economici în ceea ce privește formele de deținere a

lichidității.

Modelul are 3 variabile exogene:

- baza monetară B = suma monedelor și bancnotelor aflate în circulație (C) și a

rezervelor bancare R. Banca centrală o controlează direct.

- coeficientul de rezervă rr. Depinde de practicile comerciale ale băncilor și de

reglementările bancare.

- ponderea numerarului cr = ponderea depozitelor la vedere (D) pe care agenții

doresc să le dețină în numerar C.
Modelul ofertei de monedă
Modelul arată modul în care masa monetară depinde de B, rr și cr.
Am considerat că oferta de bani (M) este:
M=C+D
Baza monetară este: B = C + R
Pentru a găsi oferta de monedă in funcție de B, rr și cr, împărțim prima
ecuație prin a doua și obținem:
Modelul ofertei de monedă
Am găsit că:

M/B=(cr+1)/(cr+rr) => M=Bx(cr+1)/(cr+rr)

Fie m=(cr+1)/(cr+rr) => M=mxB

Această ecuație spune că:

- masa monetară este proporțională cu baza monetară

- masa monetară este proporțională cu factorul m, numit multiplicator monetar.

Fiecare 1 euro al bazei monetare produce m euro masă monetară.

Baza monetară se numește monedă centrală sau bani cu putere mare datorită acestui efect multiplicator.
Modelul ofertei de monedă:
concluzii
1. Oferta de bani este proporțională cu baza monetară=> orice creștere a bazei monetare crește proporțional
oferta de bani.

2. Cu cât este mai mic coeficientul rezervelor, cu atât băncile acordă mai multe împrumuturi și cu atât mai mult
creează bani din rezervele lor => orice scădere a coeficientului rezervelor crește multiplicatorul monetar și, prin
urmare, masa monetară.

3. Cu cât este mai mic coeficientul de numerar, cu atât este mai mică și partea de bază monetară pe care oamenii
doresc să o dețină în numerar => cu atât este mai mare partea de bază monetară deținută în rezerve de către bănci
și cu atât mai mult băncile pot crea bani => orice scădere a coeficientul de numerar crește multiplicatorul și, prin
urmare, masa monetară.

Oferta monetară crește atunci când: crește baza monetară și scad coeficientul rezervelor și coeficientul deținerii
numerar.
  Care este rolul BNR în România?

- elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii

de curs de schimb;
- autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială
a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea
Rolul băncii bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea
stabilităţii financiare;
centrale - emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale
de plată pe teritoriul României;
- stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării
acestuia;
- administrarea rezervelor internaţionale ale României.
Instrumentele politicii monetare
1. Operațiunile de piață deschisă (de open market) sunt intervenții ale
băncii centrale pe piața monetară pentru a cumpăra sau vinde titluri
financiare, cum ar fi obligațiunile de stat..

https://www.banque-france.fr/politique-monetaire/presentation-de-la-p
olitique-monetaire/definition-de-la-politique-monetaire/les-instrument
s-de-politique-monetaire/les-operations-dopen-market

https://www.bnr.ro/Eligible-assets--3660.aspx

https://www.bnr.ro/Operatiunile-de-piata-monetara-(open-market)-332
8.aspx

Banii cu care banca centrală cumpără aceste valori mobiliare măresc

baza monetară. Banii pe care îi primește atunci când vinde aceste
valori mobiliare reduc baza monetară.
 Conform BNR, 2015:
„Potrivit reglementărilor în vigoare, principalele categorii de operaţiuni de piaţă monetară aflate la dispoziţia BNR sunt:

operaţiuni repo - tranzacţii reversibile, destinate injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNR cumpără de la instituţiile de credit active eligibile
pentru tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei;

atragere de depozite - tranzacţii cu scadenţa prestabilită, destinate absorbţiei de lichiditate, în cadrul cărora BNR atrage depozite de la instituţiile de
credit;

emitere de certificate de depozit - tranzacţii destinate absorbţiei de lichiditate, în cadrul cărora BNR vinde instituţiilor de credit certificate de
depozit;

operaţiuni reverse repo - tranzacţii reversibile, destinate absorbţiei de lichiditate, în cadrul cărora BNR vinde instituţiilor de credit active eligibile
pentru tranzacţionare, angajându-se să răscumpere activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei;

acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare - tranzacţii reversibile destinate injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNR
acordă credite instituţiilor de credit, acestea păstrând proprietatea asupra activelor eligibile aduse în garanţie;

vânzări/cumpărări de active eligibile pentru tranzacţionare - tranzacţii destinate absorbţiei/injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNR
vinde/cumpără active eligibile pentru tranzacţionare, transferul proprietăţii asupra acestora de la vânzător la cumpărător fiind realizat prin mecanismul
"livrare contra plată";

swap valutar - constă în două tranzacţii simultane, încheiate cu aceeaşi contrapartidă, prin care BNR:
◦ injectează lichiditate cumpărând la vedere valută convertibilă contra lei şi vânzând la o dată ulterioară aceeaşi sumă în valută convertibilă contra lei;
◦ absoarbe lichiditate vânzând la vedere valută convertibilă contra lei şi cumpărând la o dată ulterioară aceeaşi sumă în valută convertibilă contra lei.”
(www.bnr.ro)
Instrumentele politicii monetare
2. Împrumuturi garantate acordate băncilor, asumându-și rolul de creditor de ultimă
instanță pentru a oferi instituțiilor financiare lichiditatea de care au nevoie.

Facilitățile permanente „fac posibilă furnizarea sau retragerea de lichidități, prin

împrumuturi sau depozite pentru 24 de ore, în mod automat sau la inițiativa instituțiilor
de credit contrapartide ale băncii centrale.” (Banque de France)

https://www.bnr.ro/Facilitatile-permanente-3329.aspx
Facilităţile permanente
facilitatea de creditare, care permite obţinerea unui credit cu scadenţa de o zi de
la banca centrală, contra colateral, la o rată de dobândă predeterminată; această
rată de dobândă constituie, în mod normal, un plafon al ratei dobânzii overnight a
pieţei monetare;
facilitatea de depozit, care permite plasarea unui depozit cu scadenţa de o zi la
banca centrală, la o rată de dobândă predeterminată; rata dobânzii facilităţii de
depozit reprezintă, în mod normal, pragul ratei dobânzii overnight a pieţei
monetare.
Instrumentele
politicii monetare
3. Rezervele obligatorii sunt reglementările prin care banca centrală
obligă băncile comerciale să respecte un coeficient minim de
rezervă.
Am văzut că, dacă rr crește, oferta de bani scade.
Partea de rezerve care depășește rezervele minime se numește
rezervă excedentară.
https://www.bnr.ro/Rezervele-minime-obligatorii--3330.aspx
Impactul Covid-19
Understanding the expansion of central banks’ balance sheets | Banque de France (banque-france.fr)
 Ce înseamnă o politică monetară expansionistă (M↑)?
- i de pol. mon. ↓
- BNR cumpără titluri (op. Repo)
- rata RMO ↓

1. Politica - BNR cumpără valută.

monetară Dar una restrictivă?
- i de pol. mon. ↑
- BNR vinde titluri (op. Reverse Repo)
- rata RMO ↑
- BNR vinde valută.
  Ce reprezintă?
- cantitatea de active pe care populaţia doreşte
să o deţină sub formă de bani;
 Care sunt mobilurile (motivele) cererii de bani?
- mobil tranzacţional (al venitului: oamenii nu
2. Cererea isi cheltuiesc intregul venit in momentul incasarii):
Y↑ => tranzacţii ↑ => L↑
de monedă - mobil prudenţial (moneda este păstrată pentru
a face faţă unor plăţi neprevăzute sau pentru a beneficia
de oportunităţi neaşteptate ):
Y↑ => tranzacţii ↑ => sumele pe care vor
să le păstreze sub formă de rezerve↑=> L↑
 Cererea de moneda este:

o funcţie crescătoare în raport cu nivelul general

Mobilul al preţurilor şi cu venitul real;
venitului=Mobilul
tranzactiei
o funcţie descrescătoare în raport cu rata
dobânzii;

direct proporţională cu costul de brokeraj, adică

cel provocat de administrarea banilor (W.
Baumol şi J. Tobin ).
 Cererea de moneda este:

Mobilul direct proporţională cu

precautiei nesiguranţa plăţilor

invers proporţională cu rata

dobânzii
 Ecuaţia cantitativă a banilor: Mv =
PY=>P=Mv/Y
v/Y=a=>P=aM

unde

2. Cererea M = masa monetară

de monedă v = viteza de rotaţie a banilor

P = nivelul preţurilor

Y= volumul bunurilor şi serviciilor

tranzacţionate într-oeconomie (PIB real)
 Mmobil speculativ (arbitraj continuu între monedă şi active nemonetare): i
sist. bancar ↑ => rentabilitatea deţinerii de numerar ↓ => L ↓ => există o
relaţie inversă între i şi L.

Cererea de moneda speculativa este invers proportionala cu rata dobanzii.

Exemplu: fie o obligatiune al carei cupon este 50 RON, in conditiile unei

rate a dobanzii de 10%. Cursul obligatiunii va fi:

Mobilul C=D/I

D=fixa => C obligatiunii

speculatiei C=50/0,1=500 RON

Daca rata dobanzii scade la 8%, cursul devine:

C=50/0,08=625 RON

i scade => creste cursul obligatiunii => se vand obligatiunii contra moneda
=> cererea de moneda creste

Moneda se pastreaza ca atare in asteptarea reducerii cursului.

Funcţia cererii de monedă
L=L1(Y)+L2(i), cu:
L1(Y) direct proporţională cu venitul (Y) şi
L2(i) invers proporţională cu rata dobânzii (i)

i max

i min

L
 - dacă i=i min, cererea de monedă este perfect
elastică; (“capcana lichidităţii”): orice

Functia creştere a cantităţii de monedă nu are nici un

efect asupra ratei dobânzii.
cererii de - dacă i>i max, L2(i)=0, iar cererea de monedă
moneda devine L=L1(y) şi este perfect inelasticǎ;
- dacă imax>i>imin, cererea de monedă este
descrescǎtoare.
3. Echilibrul pieţei monetare
 Ipoteze:

- oferta de monedă este influenţată de către banca centrală şi nu depinde de

rata dobânzii;

- cererea de monedă este influenţată în sens invers de rata dobânzii;

in

Oferta nominală de bani

M