Convergenţa reală şi convergenţa nominală.

Aderarea la zona
euro

Aderarea la Uniunea Economică şi Monetară (Zona euro) este condiţionată de îndeplinirea a 5

criterii de convergenţă nominală.
Totuşi, aceste criterii tehnice nu garantează şi succesul unei economii care decide să adopte
moneda unică.
Fără progrese sustenabile în privinţa convergenţei reale (anterioare acestei decizii), economia
României ar fi o ţară periferică a zonei euro, iar beneficiile vor fi mai mici decât costurile
adoptării monedei unice.
Existenţa unei monede unice va amplifica procesul de integrare economică dintre economiile
zonei euro şi va avantaja economiile cele mai competitive ale uniunii monetare (Germania vs.
PIGS).
România a amânat recent ţinta de aderare la zona euro în 2015.

A. Convergenţa economică (reală)

Criterii de analiză ale convergenţei economice/factori de influenţă
PIB-ul pe locuitor
Bulgaria Cehia Estonia Letonia Lituania Ungaria Polonia Slovenia Slovacia
1995 28% 67% 32% 28% 31% 45% 38% 65% 42%
1996 22% 70% 33% 29% 33% 45% 40% 67% 44%
1997 23% 67% 37% 31% 34% 46% 42% 69% 45%
1998 24% 64% 38% 32% 36% 47% 42% 70% 46%
1999 24% 64% 38% 32% 34% 48% 43% 72% 45%
2000 25% 63% 40% 33% 35% 48% 43% 71% 44%
2001 27% 66% 42% 34% 38% 52% 43% 71% 47%
2002 29% 66% 45% 37% 40% 55% 44% 74% 49%
2003 31% 70% 50% 40% 45% 57% 44% 76% 50%
2004 32% 72% 53% 43% 47% 58% 46% 80% 52%
2005 33% 73% 56% 45% 50% 58% 47% 80% 55%
2006 35% 73% 60% 48% 53% 58% 48% 80% 58%
2007 37% 76% 64% 53% 57% 57% 50% 81% 62%
2008 40% 74% 63% 54% 59% 59% 52% 83% 67%
2009 40% 76% 59% 50% 53% 60% 56% 80% 67%
2010 40% 74% 58% 49% 56% 60% 58% 77% 68%
Sursa datelor: Eurostat
 Sursa datelor : Eurostat (2011)

Evoluţia procesului de convergenţă a României relativ la zona euro

Sursa datelor : Eurostat (2011), calcule personale

Ipoteza de convergenţă beta în cazul ţărilor ECE (1995-2010)

Productivitatea muncii
Productivitatea muncii (euro/lucrător)
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Bulgaria 3.9 4 4.1 4.3 4.4 4.3 4.5 4.8
Romania 4.4 4.6 4.9 5.2 5.6 5.3 5.3 :
Latvia 5.5 5.9 6.3 6.7 6.7 6.6 6.9 7.8
 Lithuania 7.5 7.7 8.2 8.7 8.8 8.3 8.7 9.2
Poland 8.2 8.4 8.6 8.8 8.9 9.1 9.5 9.8
Estonia 8.7 9.2 9.7 10.3 10 10.3 10.9 10.8
Slovakia 10.1 10.4 11 11.8 12.1 11.8 12.3 12.6
Hungary 10.2 10.7 11.1 11.1 11.3 11 11.1 11.2
Czech
Republic 11.1 11.7 12.4 13 13 12.8 13 13.1
Portugal 15.4 15.6 15.8 16.1 16.1 16.1 16.4 16.5
Slovenia 17 18.2 19.3 20.1 20.1 18.9 19.5 20.2
Greece 20.1 19.8 20.8 21.5 22.2 21.1 20.4 19.9
Spain 27.7 27.9 28.1 28.5 28.7 29.4 30 30.4
Germany 39.4 39.9 41.3 42 42 40.9 41.7 42.3
Ireland 43.9 44.1 44.7 45.8 45.8 48.1 49.9 51.8

Gradul de convergenţă a preţurilor bunurilor de consum (UE-27 = 100)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Bulgaria 42 43.3 44.9 45.6 49.4 51.3 50.8 51
Czech
Republic 55.4 58.2 61.3 62.4 77.2 73.1 75.2 76.7
Estonia 63.1 64.7 68.5 73.4 76.7 76.5 74.8 78.9
Ireland 126 123.5 124.5 124.1 129.7 126.7 119.1 116.7
Greece 87.7 88.3 89.1 89.8 91.7 95 95.1 95.1
Spain 91 91.2 91.8 92.9 95.1 97.8 97.1 97.4
Latvia 56.2 57 60.8 66.6 75 76 72.2 74.1
Lithuania 53.5 54.9 57.4 60 65.9 67.4 65.1 65.6
Hungary 62 63.4 60.7 66.7 69.4 63.4 64.9 64.3
Poland 53.3 61.1 62.5 61.7 69.2 58.2 61.9 60.1
Portugal 87.4 85.1 85 85.7 87.9 89.2 88.2 87.5
Romania 43.3 54.5 57.6 63.8 63.1 57.6 58.8 59.8
Slovenia 75.5 76.1 76.7 78.9 82.8 85.6 84.6 83.5
Slovakia 54.9 55.4 58 63.2 69.8 73.6 71.7 72.4

Convergenţa structurală cu zona euro

1. Indicele neconcordanþei structurale, propus de Krugman, evidenþiazã distanþa
structuralã dintre structurile sectoriale ale României si zonei euro (ZE).
n
∑ abs (sk , RO −sk , ZE )
Indicele neconcordanþei structurale (Krugman)RO/ZE = k =1
unde, sk reprezintã ponderea sectorului k în valoarea adãugatã a României si zonei euro. Indicele
ia valoarea 0 (similaritate perfectă) şi 1 (divergenţă maximă).
Analiza realizată în cadrul acestei secţiuni s-a bazat atât pe o structură NACE 6 (în care numărul
sectoarelor de activitate este de 6), cât şi pe una de tip NACE 31
(cu 16 ramuri şi 15 subramuri ale activităţii industriale).
2. Indicele divergenţei, propus de către Stattev şi Raleva (2006) a fost utilizat în cadrul
unor rapoarte privind analiza stadiului convergenţei economice pentru noile ţări membre ale UE.
n 2
(s −s )
∑ k ,ROs k ,ZE
Indicele divergenţei = k =1 k ,ZE
 Dacă acest indice este zero, atunci există aceeaşi structură a economiei, relativ la
economia de referinţă.
3. Indicatorul asimetriei structurale, se calculează ca deviaţie standard a strucurii
economice comparativ cu media zonei euro.

√∑
n
2
σ= ( sk , RO −s k , ZE )
Indicatorul asimetriei structurale = k=1
Cu cât valoarea acestui indice este mai redusă, cu atât există o structură sectorială mai
similară cu cea a zonei euro.
90.0

80.0

70.0

60.0

50.0

40.0

30.0

20.0

10.0

0.0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Indicele Krugman Indicele divergentei Indicele asimetriei structurale

Sursa datelor: Eurostat

Divergenţa sectorială dintre România şi zona euro (NACE 6)

 procesul de creştere economică rapidă (2004-2008) a fost însoţit de transformări

sectoriale relativ reduse, care mai degrabă ne-au îndepărtat de media zonei euro.
 evoluţia agriculturii a explicat între 44% şi 86% din valoarea indicelui divergenţei;
abaterea pătratică relativă a acestui sector faţă de zona euro, scăzând de la 60% în 2001 la
11% în 2007
 Conform indicelui Krugman, perioada de expansiune economică a coincis cu stagnarea
decalajelor structurale, în timp ce faza de recesiune economică a generat accentuarea
acestora la nivelul de aproximativ 46%; altfel spus, există o distanţă relativă de 46 puncte
procentuale între contribuţiile la valoarea adăugată ale României şi zonei euro.
 Nivelul indicelui asimetriei structurale a fost influenţat în mod decisiv de sectorul
serviciilor, în cazul căruia există cele mai mari decalaje sectoriale.
 120

110

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Indicele Krugman Indicele divergentei Indicele asimetriei structurale

Sursa datelor: Eurostat

Figura. Divergenţa sectorială dintre România şi zona euro (NACE 31)

 Valorile indicelui Krugman sunt superioare celor corespunzătoare NACE 6, ca urmare a

diferenţelor semnalate în cazul unor sub-sectoare de activitate precum serviciile de
intermediere, închirieri, servicii pentru afaceri, producerea de electricitate, serviciile
hoteliere şi între diferitele ramuri industriale.
 Dacă pe baza NACE 6 evoluţia industriei putea fi interpretată ca fiind una favorabilă,
conform NACE 31, există în continuare decalaje importante între cele două economii.
 Tendinţa de convergenţă a agriculturii a influenţat în mod decisiv şi indicele divergenţei,
care s-a redus de trei ori între 1998 şi 2007. Dacă în primul an de referinţă, agricultura
deţinea o pondere de 77% din decalaj, în 2009 contribuia numai cu 30% din valoarea
respectivului indice

OBSERVAŢII:

 Structura economică a României este extrem de divergentă cu cea a zonei euro, iar
progresele înregistrate în ultimii zece ani au fost puţin semnificative.
 Prin urmare, şocurile ofertei care vor afecta România şi zona euro vor fi mai degrabă
asimetrice, situaţie care va reduce corelaţia ciclurilor de afaceri şi va mări costurile unei
eventuale adoptări a monedei unice.
 Asimetria ofertei agregate va fi rezultatul manifestării, mai degrabă, a şocurilor interne şi
nu al unor efecte de contagiune dinspre economiile uniunii monetare. De exemplu,
contribuţia agriculturii este divergentă în România relativ la ţările integrate monetar, însă
agricultura autohtonă va reacţiona într-o foarte mare măsură numai la şocurile interne,
deoarece bunurile agricole deţin o pondere mai mică de 5% în exporturile totale, iar
investiţiile străine în agricultură sunt sub 2% din total.
 În schimb, şocurile specifice industriei sunt atât interne, cât şi externe, deoarece acest
sector se produc bunuri comercializabile care reacţionează la evoluţia veniturilor şi a
activităţii industriale din economiile integrate comercial cu România.
Pentru a surprinde specificul structural al economiei româneşti în cadrul regiunii din care face
parte, a fost realizată o analiză comparată în care au fost incluse cele zece economii din Europa
Centrală şi de Est (inclusiv cele trei Țări Baltice). S-a folosit o metodologie NACE cu 10 sectoare
de activitate. Perioada examinată a fost 2000-2011.

Evoluţia decalajelor structurale dintre ţările ECE şi zona euro

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Bulgaria IK 29.6 28.9 28.2 29.4 26.6 25.9 28.6 27.9 29.6 27.2 26.7 28.6
ID 50.8 46.8 41.8 40 35.9 29 25.2 15.7 26 14.7 14 17.6
IAS 12.8 12.4 11.6 12 11.3 10.5 11.2 10 11 10.2 10.1 11.2
Cehia IK 28.4 28.3 26.7 26 27.9 28.3 29.3 28.8 27.3 26.6 25.4 26
ID 9.6 9.9 9.1 8.6 10.5 11 11.8 11.6 11.2 11.5 9.7 10.2
IAS 11.8 12.3 11.6 11.3 12.e7 13.2 13.5 13.6 13.4 13.5 12.5 12.8
Estonia IK 21.4 21.1 20.2 20.6 18.8 20 20.9 20 16.6 11.5 16.1 18.6
ID 8.1 7.5 6.5 6.4 5.6 6.2 6.9 7.3 4.4 2.4 4.4 5.4
IAS 8.7 8.7 8.5 8.6 8.3 8.5 9 8.3 6.5 4.1 6.2 7.1
Letonia IK 26 27.5 28.3 28.4 29.9 31.7 32.5 31.4 24.9 24.6 25.7 28
ID 9.9 11 12.2 12.2 13.5 15 14.6 12.9 8.4 10.1 15 16.3
IAS 10.9 11.9 12.4 13 13.7 14.9 14.8 13.2 10.6 10.5 11.7 13
Lituania IK 26.3 28.2 29.5 33.3 34.4 35.9 35 34.2 33.8 30 36.3 40
ID 15.7 14.4 15.5 16.2 15.8 17 16.2 15.8 15.6 12.9 17 19.4
IAS 11.1 11.6 12.2 12.9 13.2 13.5 13 13 12.9 12.9 15.2 16.3
Ungaria IK 18 15.6 13.9 17.6 18.5 18.3 17.4 17.8 17.6 18.8 20.4 22.2
ID 8.1 6.9 5.5 5.7 7.5 6.8 7.1 7 6.8 6.7 7.1 9.8
IAS 7.6 6.6 5.9 6.8 7.6 7.8 7.5 7.7 7.5 7.9 8.8 9.3
Polonia IK 24.5 22.5 22 22.6 26.1 26.5 26.6 27 26.8 32.8 32.1 32.7
ID 9.1 8.8 7.9 7.8 10.7 11 11.2 10.8 9.7 13.4 13 13.3
IAS 9.8 9.4 9.4 9.2 10.3 10.7 10.9 10.7 10.7 12.8 12.4 12.5
Slovenia IK 15.7 15.6 16.3 16.1 16.1 16.5 16.8 19.6 19 16.1 13.9 14.8
ID 3.6 3.7 4.3 4.3 4.4 4.3 4.2 5 4.6 3.5 2.9 3.4
IAS 7.3 7.7 8 8.5 8.6 8.1 8 8.4 7.9 6.5 6 6.7
Slovacia IK 27.5 26.9 23.7 27 30.2 30.9 32.3 33.1 35.5 28.9 28.7 28.7
ID 9.3 10.1 8.5 10.3 11.6 12 13.5 14 16 11.1 10 10.9
IAS 10.1 10.2 8.5 10.9 12.6 12.9 13.7 13.4 13.7 11 11.4 11.6
România IK 39.1 42.1 43.5 46.3
ID 34 38.8 34 39.9
IAS 14.2 15.7 17.7 19
Notă: IK – Indicele Krugman; ID – indicele divergenţei; IAS – indicele asimetriei structurale
Sursa datelor: Eurostat

Gradul de integrare comercială şi structura comerţului

 Sursa datelor: Eurostat
Evoluţia schimburilor comerciale dintre România şi UE-27

Sursa datelor: Eurostat

Ponderea relaţiilor comerciale ale ţărilor ECE cu UE-27 (2011)

Cei mai importanţi parteneri comerciali ai României din zona euro

(în primele zece economii din punctul de vedere al schimburilor comerciale)
 2004 2007 2011
Pondere Pondere Pondere Pondere Pondere Pondere
în total exporturi în total în total exporturi în total importuri în total exporturi în total importuri
importuri
Italia Italia Italia Germania Germania Germania
21.2% 17.2% 17.1% 17.2% 18,6% 17,1%
Germania Germania Germania Italia Italia Italia
15% 14.9% 16.9% 12,7% 12,9% 11,4%
Franţa Franţa Franţa Franţa Franţa Franţa
8.5% 7.1% 7.7% 6.3% 7,5% 5,8%
Olanda Austria Austria Austria Olanda Austria
3.2% 3.5% 2.6% 4,8% 3,1% 4%
Austria - Spania Olanda Spania Olanda
3.1% 2.3% 3,6% 2,4% 3,2%
Total Total Total
51% 42,7% 46,6% 44,6% 44,5% 41,5%
Sursa datelor: Departamentul de comerţ exterior, România

Gradul de integrare comercială a ţărilor ECE cu nucleul,

respectiv periferia zonei euro (%)
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
N 43,0 43,6 44,8 42,7 43,7 41,0 39,2 36,8 32,0 29,1 34,2 31,8
BULGARIA
P 12,6 11,0 12,4 9,6 8,4 9,3 10,4 10,6 8,1 9,8 10,6 8,3
N 58,7 58,7 57,1 57,3 58,9 46,6 46,8 47,9 48,3 48,1 51,9 52,1
CEHIA
P 2,6 2,8 2,9 2,9 3,2 2,5 2,8 3,0 3,1 2,6 2,9 2,9
N 22,5 24,8 19,4 19,8 22,0 22,3 16,6 14,3 13,9 11,0 15,7 12,2
ESTONIA
P 1,9 1,9 3,3 3,5 2,8 3,0 1,9 2,1 0,9 0,8 1,7 0,6
N 65,8 63,6 64,6 60,8 58,6 50,9 47,6 44,7 43,1 41,2 41,8 41,9
UNGARIA
P 3,3 3,3 3,1 2,8 3,0 3,4 3,7 3,9 4,0 3,5 4,0 3,4
N 38,7 30,2 30,0 26,6 26,2 25,4 20,1 16,8 20,6 19,4 19,9 22,1
LITUANIA
P 1,9 4,5 5,2 4,5 4,0 2,2 2,6 2,7 1,7 2,8 2,4 1,8
N 40,2 45,1 36,9 29,2 27,6 26,9 23,5 20,7 16,4 15,7 17,1 14,9
LETONIA
P 3,4 2,7 3,9 3,4 4,4 5,0 5,5 5,6 4,8 5,8 2,0 1,4
N 55,9 54,4 52,6 51,3 52,2 44,9 42,1 43,6 43,3 42,5 45,1 46,3
POLONIA
P 2,3 3,0 3,1 3,1 3,5 3,5 2,6 3,0 3,6 3,5 3,8 3,4
N 62,1 56,5 61,3 58,7 60,1 55,4 50,0 47,5 41,5 39,0 45,4 42,7
ROMÂNIA
P 4,2 4,7 5,3 4,6 4,8 4,9 4,6 4,4 3,6 4,1 4,8 4,1
N 60,5 60,4 57,4 56,1 57,9 50,4 42,6 40,7 40,1 39,2 40,1 41,8
SLOVENIA
P 1,5 1,6 1,7 1,7 1,9 1,6 1,9 2,0 2,5 1,7 1,6 1,7
N 57,8 49,5 52,2 57,8 58,3 52,8 45,6 40,3 41,0 37,0 40,1 41,1
SLOVACIA
P 1,3 1,4 1,8 2,0 2,0 1,7 2,0 2,7 2,4 2,2 2,5 3,0
Notă: N – nucleul zonei euro; P – periferia zonei euro

Sursa datelor: Eurostat

Proporţia exporturilor ţărilor ECE către economiile

din aceeaşi regiune
Bulgari Romani
a Cehia Ungaria a Slovenia Polonia Slovacia
 17,36
1999 4,44% 7,83% 7,03% 7,29% - -
%
16,71
2000 4,02% 8,15% 8,16% 7,93% - -
%
16,80
2001 4,84% 9,04% 7,08% 8,01% - -
%
16,62
2002 5,40% 8,97% 6,35% 8,70% - -
%
16,69
2003 5,88% 10,08% 7,29% 9,25% - -
%
17,76
2004 7,11% 11,88% 8,62% 9,91% 10,24% 26,48%
%
18,85
2005 6,48% 14,76% 10,10% 10,52% 11,09% 29,25%
%
19,25
2006 8,40% 17,23% 11,76% 11,72% 12,53% 29,43%
%
20,01
2007 10,66% 18,58% 13,90% 14,84% 12,90% 28,83%
%
20,89
2008 12,45% 20,17% 14,63% 15,72% 13,29% 30,34%
%
19,20
2009 13,40% 19,18% 13,66% 15,03% 12,91% 30,59%
%
19,12
2010 14,60% 19,55% 14,26% 15,92% 13,49% 31,59%
%
Sursa datelor: Eurostat

 În conformitate cu nomenclatorul cu şase categorii de bunuri comercializabile, rezultă că s-a

manifestat o convergenţă a structurilor de export şi de import ale României şi zonei euro.
 Cu excepţia exportului de produse chimice, toate celelalte grupe de bunuri exportate au susţinut
reducerea decalajelor faţă de zona euro în perioada 1999-2011.
 Ponderea exporturilor de alte bunuri industriale (în special textile şi încălţăminte) s-a redus de la
aproximativ 60% în 1999, la 33% în 2011, nivel cu 7 puncte procentuale superior celui al zonei
euro. S-a mărit cu 145% ponderea exporturilor de maşini şi echipamente de transport în 2011
relativ la 1999, această categorie asigurând 42% din totalul exporturilor româneşti.
 Cele două categorii de bunuri descrise mai sus sunt cele care au contribuit în mod decisiv la
reducerea indicelui Krugman al divergenţei exporturilor de la 78,2% în 1999 la 27,6% în 2011,
cea mai semnificativă scădere având loc începând cu anul 2006.

Sursa datelor: Eurostat, calcule personale

 Divergenţa structurii comerţului dintre România şi zona euro
100%
95%
90%
85%
80%
75%
70%
65%
60%
55%
50%
45%
40%
35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%
Ungaria Cehia Slovacia Germania Romania Polonia Slovenia Zona euro Spania Estonia Portugalia Letonia Lituania Bulgaria Irlanda Grecia
Masini si echipamente de transportAlte produse industriale Produse chimice Produse alimentare, bauturi, tigari
Combustibili Materii prime

Sursa datelor: Eurostat

Analiza structurii exporturilor în funcţie de şase categorii de produse (2011)

 Convergenţa structurală a comerţului exterior nu presupune doar creşterea similarităţii dintre

proporţiile diferitelor grupe de bunuri, ci şi majorarea schimburilor comerciale care presupun
valoare adăugată ridicată şi utilizarea unor tehnologii medii şi superioare.

Metodologia de determinare a gradului de complexitate a comerţului

Comerţ bazat pe resurse Comerţ medium-tech

- carne şi preparate de carne; produse pe bază de
lapte; produse din peşte; cereale; fructe; băuturi şi
ţigări; lemn prelucrat simplu; lemn în stare brută;
hârtie; fibre vegetale; uleiuri petroliere; uleiuri
animale şi vegetale; produse chimice organice;
produse din cauciuc uleiuri esenţiale; metale
neferoase
Comerţ low-tech
- fibre sintetice; alcool şi fenoli; plastic; fertilizatori;
materiale chimice; anumite ţesături şi materiale
textile; circuite electrice; aparate radio;
autovehicule; echipamente pentru distribuţia
energiei; motoare; echipamente de uz casnic; alte
echipamente de transport (fără aeronave);
construcţii prefabricate; maşini pentru prelucrarea
metalelor; alte tipuri de maşini pentru diverse
industrii; anumite tipuri de aparate fotografice.
Comerţ high tech-tech

- piele şi produse din piele; anumite tipuri de hârtie - produse farmaceutice şi medicinale; turbine cu abur;
şi carton; prelucrarea metalelor; mobilă; bunuri generatoare; anumite instalaţii generatoare de
pentru călătorie; încălţăminte; produse de electricitate; computere şi aparatură de birou;
ceramică; fire textile, ţesături, articole televizoare; echipamente de telecomunicaţii; aparate
confecţionate; fier şi oţel; obiecte din sticlă; optice; aeronave; anumite tipuri de maşini electrice;
articole de îmbrăcăminte aparate de măsurat; anumite tipuri de aparate
fotografice
 Sursa datelor: Eurostat
Conţinutul tehnologic al exporturilor României către UE-27

Sursa datelor: Eurostat

Ponderea exporturilor mediu/high-tech în exporturile totale
către UE-27 (2010)
 Sursa datelor: Eurostat
Ponderea exporturilor bazate pe resurse/low-tech
în exporturile totale către UE-27 (2010)

Sursa datelor: Eurostat

Conţinutul tehnologic al importurilor României din UE-27
 Sursa datelor: Eurostat
Structura importurilor din perspectiva complexităţii tehnologice
(2010)

Gradul de integrare financiara

Proporţia ţărilor din nucleul zonei euro în stocul de capital al economiilor ECE (2009)

Belgia Germania Franţa Italia Olanda Austria Luxemburg Total

Bulgaria 1% 6% 2% 1% 18% 18% 4% 50%
Cehia 4% 14% 7% 1% 30% 13% 7% 76%
Ungaria 3% 22% 5% -7% 18% 13% 7% 61%
Polonia 3% 16% 11% 4% 18% 4% 9% 65%
România 2% 13% 9% 5% 22% 18% 1% 70%
Slovenia 3% 5% 7% 6% 5% 49% 2% 77%
Slovacia 3% 13% 4% 5% 27% 16% 4% 72%
Irlanda 4% 4% 7% 5% 22% 0% 14% 56%
Grecia 1% 11% 10% 3% 21% 4% 22% 72%
Spania 4% 6% 10% 10% 23% 0% 11% 64%
Portugalia 1% 4% 7% 4% 14% 0% 7% 37%
Ponderea investiţiilor străine directe din partea ţărilor UE-27 în stocul ISD (2009)
Gradul de intermediere bancară în ţările ECE şi ţările din nucleul zonei euro (2010)
 Ponderea capitalului străin în activele bancare din România

Structura capitalului bancar străin din România

 capitalul străin bancar investit în România provine de la bănci cu sediul social în ţările
membre ale zonei euro. Dacă în anul 2000, Austria, Grecia, Franţa, Olanda şi Italia
deţineau 54,5% din activele bancare româneşti, în 2005 ponderea acestora a ajuns la
 78,1%, nivel similar cu cel din 2010. Structura capitalului bancar din România a fost
influenţată în special de creşterea expunerii pe băncile greceşti până la un maxim de 30%
în 2008 şi pe majorarea dependenţei de capitalul austriac, a cărui pondere a fost de
aproximativ 34% în 2010
 Grecia deţine cea mai mare cotă de piaţă şi în cazul Bulgariei şi al altor economii din
Sudul Europei, în timp ce în Polonia, Ungaria sau Cehia există o prezenţă mai
semnificativă a băncilor din Belgia, Austria, Italia, Germania sau Franţa. De exemplu, în
Polonia, băncile din Italia deţin 14% din activele bancare, iar cele din Germania 11%, în
timp ce în Ungaria şi Cehia băncile austriece deţin aproximativ 20,8% din totalul
activelor bancare ale fiecărei economii. Belgia deţine 21% din activele Cehiei şi 12% din
cele ale Ungariei, în cea de-a doua economie existând de asemenea prezenţe
semnificative ale Italiei (18,3%) şi Germaniei (13,2%).
 Conform statisticilor Băncii Reglementelor Internaţionale (2011), Austria este cea mai
expusă economie din zona euro pe economiile ECE, băncile austriece deţinând 13,4% din
creanţele externe ale Bulgariei, 35,4% în cazul României, 33,1% în Cehia, respectiv
26,7% în Ungaria şi 5% în Polonia. Grecia are o expunere ridicată pe creanţele externe în
cazul Bulgariei, băncile greceşti deţinând 38,3% din aceasta, şi una mai redusă de 18,7%
în cazul României. Belgia este mai expusă în cazul Cehiei (24.5% din expunerea totală),
Ungariei şi Poloniei, în timp ce Germania are cea mai mare expunere pe Ungaria, cu
aproximativ 20,4% din creanţele externe asupra acestei economii. Franţa are o expunere
de 20% în Cehia, de 16,4% în România, de 10,5% în Bulgaria şi de 9,5% în Cehia.

Existenţa unei monede unice va amplifica procesul de integrare economică dintre

economiile zonei euro şi va avantaja economiile cele mai competitive ale uniunii
monetare (Germania vs. PIGS).

Analiza convergenţei reale este detaliata şi în cadrul lucrarii „Convergenţa reală şi

sincronizarea ciclurilor de afaceri cu zona euro” (Ed. ASE)
 Convergenţa reală şi convergenţa nominală. Aderarea la zona
euro (continuare)

B. Convergenţa nominală

Tratatul de la Maastricht - cinci criterii pe care statele membre trebuie să le

respecte pentru a se putea alătura UEM şi a adopta moneda euro.

1. Rata medie a inflaţiei - maxim +1,5 pp peste media celor mai performanţi
3 membri ai UE
2. Rata dobânzii nominale pe termen lung - maxim +2 pp peste media celor
mai performanţi 3 membri ai UE din perspectiva stabilităţii preţurilor
3. Deficitul bugetar - maxim 3% din PIB;
4. Ponderea datoriei publice în PIB - maxim 60%;
5. Marjele de fluctuaţie ale cursului de schimb - +/-15% în ERM II, (cel
puţin 2 ani), faţă de o rată de paritate centrală.

CUM S-AU CALCULAT CRITERIILE DE CONVERGENŢĂ NOMINALĂ?

(studiu de caz)

1. Criteriul ratei inflaţiei

 Condiţia privind sustenabilitatea presupune ca rezultatele satisfăcătoare în materie de inflaţie să fie

atribuite în principal evoluţiei costurilor de producţie şi a altor factori care influenţează evoluţia
preţurilor din punct de vedere structural, iar nu influenţei factorilor temporari. Prin urmare,
examinarea convergenţei include o evaluare a factorilor determinanţi ai inflaţiei şi a perspectivelor pe
termen mediu.
 În contextul unor importante șocuri negative (criza economică și financiară mondială și presiunile
dezinflaționiste), câteva ţări ale UE s-au confruntat cu perioade cu rate negative ale inflaţiei (2009-
2010). În acest context precis, ratele negative ale inflației constituie o referință valabilă din punct de
vedere economic pe baza căreia se poate evalua performanța statelor în materie de stabilitate a
prețurilor. Pare însă justificată excluderea ţărilor care au o rată medie a inflaţiei ce se situează foarte
departe de media inflaţiei pentru zona euro din categoria statelor membre cu cele mai bune rezultate.
 De exemplu, in martie 2010 s-a ajuns la excluderea Irlandei, singura ţară a cărei rată medie a inflaţiei
pe 12 luni (la -2,3% în martie 2010) a deviat considerabil de la cea înregistrată în zona euro şi în alte
state membre, reflectând, în principal, recesiunea economică severă.

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

European Union 2.2 2.1 2 2 2.2 2.2 2.3 3.7 1 2.1 3.1 2.6 1.5

Belgium 2.4 1.6 1.5 1.9 2.5 2.3 1.8 4.5 0 2.3 3.5 2.6 1.2

Bulgaria 7.4 5.8 2.3 6.1 6 7.4 7.6 12 2.5 3 3.4 2.4 0.4

Czech Republic 4.5 1.4 -0.1 2.6 1.6 2.1 3 6.3 0.6 1.2 2.1 3.5 1.4

Denmark 2.3 2.4 2 0.9 1.7 1.9 1.7 3.6 1.1 2.2 2.7 2.4 0.5

Germany 1.9 1.4 1 1.8 1.9 1.8 2.3 2.8 0.2 1.2 2.5 2.1 1.6

Estonia 5.6 3.6 1.4 3 4.1 4.4 6.7 10.6 0.2 2.7 5.1 4.2 3.2

Ireland 4 4.7 4 2.3 2.2 2.7 2.9 3.1 -1.7 -1.6 1.2 1.9 0.5

Greece 3.7 3.9 3.4 3 3.5 3.3 3 4.2 1.3 4.7 3.1 1 -0.9

Spain 2.8 3.6 3.1 3.1 3.4 3.6 2.8 4.1 -0.2 2 3.1 2.4 1.5

France 1.8 1.9 2.2 2.3 1.9 1.9 1.6 3.2 0.1 1.7 2.3 2.2 1.0

Italy 2.3 2.6 2.8 2.3 2.2 2.2 2 3.5 0.8 1.6 2.9 3.3 1.3

Cyprus 2 2.8 4 1.9 2 2.2 2.2 4.4 0.2 2.6 3.5 3.1 0.4

Latvia 2.5 2 2.9 6.2 6.9 6.6 10.1 15.3 3.3 -1.2 4.2 2.3 0.0

Lithuania 1.6 0.3 -1.1 1.2 2.7 3.8 5.8 11.1 4.2 1.2 4.1 3.2 1.2

Luxembourg 2.4 2.1 2.5 3.2 3.8 3 2.7 4.1 0 2.8 3.7 2.9 1.7

Hungary 9.1 5.2 4.7 6.8 3.5 4 7.9 6 4 4.7 3.9 5.7 1.7

Malta 2.5 2.6 1.9 2.7 2.5 2.6 0.7 4.7 1.8 2 2.5 3.2 1.0

Netherlands 5.1 3.9 2.2 1.4 1.5 1.7 1.6 2.2 1 0.9 2.5 2.8 2.6

Austria 2.3 1.7 1.3 2 2.1 1.7 2.2 3.2 0.4 1.7 3.6 2.6 2.1

Poland 5.3 1.9 0.7 3.6 2.2 1.3 2.6 4.2 4 2.7 3.9 3.7 0.8

Portugal 4.4 3.7 3.3 2.5 2.1 3 2.4 2.7 -0.9 1.4 3.6 2.8 0.4

Romania 34.5 22.5 15.3 11.9 9.1 6.6 4.9 7.9 5.6 6.1 5.8 3.4 3.2

Slovenia 8.6 7.5 5.7 3.7 2.5 2.5 3.8 5.5 0.9 2.1 2.1 2.8 1.9

Slovakia 7.2 3.5 8.4 7.5 2.8 4.3 1.9 3.9 0.9 0.7 4.1 3.7 1.5

Finland 2.7 2 1.3 0.1 0.8 1.3 1.6 3.9 1.6 1.7 3.3 3.2 2.2

Sweden 2.7 1.9 2.3 1 0.8 1.5 1.7 3.3 1.9 1.9 1.4 0.9 0.4
 United Kingdom 1.2 1.3 1.4 1.3 2.1 2.3 2.3 3.6 2.2 3.3 4.5 2.8 2.6

Evoluţia ratei inflaţiei din România

Rata anuală a inflaţiei – criteriu pentru ţinta de inflaţie

Rata medie a inflaţiei – criteriu de convergenţă nominală

Cum se calculează rata anuală a inflaţiei/rata medie anuală a inflaţiei?

rata rata medie rata anuală Indicele lunar al Indicele anual al Indicele anual
lunară anuală preturilor preturilor mediu al
preturilor

sep.11 –0.2 6.9 3.5 99.79 Produsul indicilor Suma indicilor

lunari ai preturilor anuali ai
oct.11 0.6 6.6 3.6 100.64 preturilor/12
nov.11 0.4 6.2 3.4 100.42

dec.11 0.2 5.8 3.1 100.23

ian.12 0.4 5.4 2.7 100.36

feb.12 0.6 5.0 2.6 100.64

mar.12 0.4 4.5 2.4 100.42

apr.12 0.1 4.0 1.8 100.07

mai.12 0.2 3.5 1.8 100.20

iun.12 –0.0 3.0 2.0 99.96

iul.12 0.6 2.8 3.0 100.59

aug.12 0.5 2.8 3.9 100.51 1.039 (aug12/sep11)

sep.12 1.2 3.0 5.3 101.18 1.053 (sep12/oct11)

 oct.12 0.3 3.1 5.0 100.29 1.050

nov.12 0.0 3.2 4.6 100.04 1.046

dec.12 0.6 3.3 5.0 100.60 1.050

ian.13 1.3 3.6 6.0 101.34 1.060

feb.13 0.3 3.9 5.7 100.34 1.057

mar.13 0.0 4.1 5.3 100.04 1.053

apr.13 0.1 4.4 5.3 100.11 1.053

mai.13 0.2 4.7 5.3 100.23 1.053

iun.13 0.0 5.0 5.4 100.01 1.054

iul.13 -0.3 5.1 4.4 99.66 1.044 1.051

aug.13 -0.2 5.1 3.7 99.80 1.037 1.051

sep.13 -0.6 4.8 1.9 99.43 1.019 (sep13/oct12) 1.048

Sursele inflaţiei (Raportul privind inflaţia, noiembrie 2014)

2. Criteriul ratei dobânzii

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

EU (27 countries) : 5 4.92 4.23 4.38 3.7 4.03 4.56 4.54 4.13 3.82 4.3 3.68 2.95

Belgium 5.59 5.13 4.99 4.18 4.15 3.43 3.81 4.33 4.42 3.9 3.46 4.23 3 2.41

Bulgaria : : : 6.45 5.36 3.87 4.18 4.54 5.38 7.22 6.01 5.36 4.5 3.47

Czech Republic : 6.31 4.88 4.12 4.82 3.54 3.8 4.3 4.63 4.84 3.88 3.71 2.78 2.11

Denmark 5.64 5.08 5.06 4.31 4.3 3.4 3.81 4.29 4.28 3.59 2.93 2.73 1.4 1.75

Germany 5.26 4.8 4.78 4.07 4.04 3.35 3.76 4.22 3.98 3.22 2.74 2.61 1.5 1.57

Ireland 5.51 5.01 5.01 4.13 4.08 3.33 3.76 4.31 4.53 5.23 5.74 9.6 6.17 3.79

Greece 6.1 5.3 5.12 4.27 4.26 3.59 4.07 4.5 4.8 5.17 9.09 15.8 22.5 10.05

Spain 5.53 5.12 4.96 4.12 4.1 3.39 3.78 4.31 4.37 3.98 4.25 5.44 5.85 4.56

France 5.39 4.94 4.86 4.13 4.1 3.41 3.8 4.3 4.23 3.65 3.12 3.32 2.54 2.20

Italy 5.58 5.19 5.03 4.25 4.26 3.56 4.05 4.49 4.68 4.31 4.04 5.42 5.49 4.32

Cyprus : 7.62 5.7 4.74 5.8 5.16 4.13 4.48 4.6 4.6 4.6 5.79 7 6.5
Latvia : 7.57 5.41 4.9 4.86 3.88 4.13 5.28 6.43 12.4 10.3 5.91 4.57 3.34

Lithuania : 8.15 6.06 5.32 4.5 3.7 4.08 4.55 5.61 14 5.57 5.16 4.83 3.83

Luxembourg 5.52 4.86 4.7 3.32 2.84 2.41 3.3 4.46 4.61 4.23 3.17 2.92 1.82 1.85

Hungary : 7.95 7.09 6.82 8.19 6.6 7.12 6.74 8.24 9.12 7.28 7.64 7.89 5.92

Malta : 6.19 5.82 5.04 4.69 4.56 4.32 4.72 4.81 4.54 4.19 4.49 4.13 3.36

Netherlands 5.4 4.96 4.89 4.12 4.1 3.37 3.78 4.29 4.23 3.69 2.99 2.99 1.93 1.96

Austria 5.56 5.08 4.96 4.14 4.13 3.39 3.8 4.3 4.36 3.94 3.23 3.32 2.37 2.01

Poland : 10.7 7.36 5.78 6.9 5.22 5.23 5.48 6.07 6.12 5.78 5.96 5 4.03

Portugal 5.59 5.16 5.01 4.18 4.14 3.44 3.91 4.42 4.52 4.21 5.4 10.2 10.55 6.29

Romania : : : : : : 7.23 7.13 7.7 9.69 7.34 7.29 6.68 5.41

Slovenia : : 8.72 6.4 4.68 3.81 3.85 4.53 4.61 4.38 3.83 4.97 5.81 5.81

Slovakia : 8.04 6.94 4.99 5.03 3.52 4.41 4.49 4.72 4.71 3.87 4.45 4.55 3.19

Finland 5.48 5.04 4.98 4.13 4.11 3.35 3.78 4.29 4.29 3.74 3.01 3.01 1.89 1.86

Sweden 5.37 5.11 5.3 4.64 4.42 3.38 3.7 4.17 3.89 3.25 2.89 2.61 1.59 2.12

United Kingdom 5.33 5.01 4.91 4.58 4.93 4.46 4.37 5.06 4.5 3.36 3.36 2.87 1.74 2.03

CDS - prima de asigurare pe care un creditor trebuie să o plătească unui terţ pentru ca, în cazul în care
debitorul intră în incapacitate de plată, să îşi poată recupera integral suma plasată.
 3. Criteriul deficitului bugetar

ESA95

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

EU (27 countries) -2.6 -3.2 -2.9 -2.5 -1.5 -0.9 -2.4 -6.9 -6.5 -4.4 -3.9 -3.2

Belgium -0.1 -0.1 -0.1 -2.5 0.4 -0.1 -1 -5.5 -3.8 -3.7 -4 -2.9

Bulgaria -1.2 -0.4 1.9 1 1.9 1.2 1.7 -4.3 -3.1 -2 -0.8 -1.2

Czech Republic -6.5 -6.7 -2.8 -3.2 -2.4 -0.7 -2.2 -5.8 -4.8 -3.3 -4.4 -1.3

Denmark 0.4 0.1 2.1 5.2 5.2 4.8 3.2 -2.7 -2.5 -1.8 -4.1 -0.7

Germany -3.8 -4.2 -3.8 -3.3 -1.6 0.2 -0.1 -3.1 -4.1 -0.8 0.1 0.1

Estonia 0.3 1.7 1.6 1.6 2.5 2.4 -2.9 -2 0.2 1.1 -0.2 -0.5

Ireland -0.4 0.4 1.4 1.7 2.9 0.1 -7.4 -13.9 -30.9 -13.4 -8.2 -5.7

Greece -4.8 -5.6 -7.5 -5.2 -5.7 -6.5 -9.8 -15.6 -10.7 -9.4 -9 -12.2

Spain -0.2 -0.3 -0.1 1.3 2.4 1.9 -4.5 -11.2 -9.7 -9.4 -10.6 -6.8

France -3.1 -4.1 -3.6 -2.9 -2.3 -2.7 -3.3 -7.5 -7.1 -5.2 -4.8 -4.1

Italy -3.1 -3.6 -3.5 -4.4 -3.4 -1.6 -2.7 -5.4 -4.5 -3.9 -3 -2.8

Cyprus -4.4 -6.6 -4.1 -2.4 -1.2 3.5 0.9 -6.1 -5.3 -6.3 -6.4 -4.9

Latvia -2.3 -1.6 -1 -0.4 -0.5 -0.4 -4.2 -9.8 -8.1 -3.4 -1.3 -0.9

Lithuania -1.9 -1.3 -1.5 -0.5 -0.4 -1 -3.3 -9.4 -7.2 -5.5 -3.2 -2.6

Luxembourg 2.1 0.5 -1.1 0 1.4 3.7 3.2 -0.8 -0.8 -0.3 -0.6 0.6

Hungary -9 -7.3 -6.5 -7.9 -9.4 -5.1 -3.7 -4.6 -4.4 4.3 -2 2.4

Malta -5.8 -9.2 -4.7 -2.9 -2.8 -2.3 -4.6 -3.9 -3.6 -2.7 -3.3 -2.7

Netherlands -2.1 -3.1 -1.7 -0.3 0.5 0.2 0.5 -5.6 -5.1 -4.5 -4.1 -2.3

Austria -0.7 -1.5 -4.4 -1.7 -1.5 -0.9 -0.9 -4.1 -4.5 -2.5 -2.5 -1.5

Poland -5 -6.2 -5.4 -4.1 -3.6 -1.9 -3.7 -7.4 -7.9 -5 -3.9 -4.0

Portugal -3.4 -3.7 -4 -6.5 -4.6 -3.1 -3.6 -10.2 -9.8 -4.4 -6.4 -4.9

Romania -2 -1.5 -1.2 -1.2 -2.2 -2.9 -5.7 -9 -6.8 -5.5 -3 -2.2

Slovenia -2.4 -2.7 -2.3 -1.5 -1.4 0 -1.9 -6 -5.7 -6.4 -3.8 -14.6

Slovakia -8.2 -2.8 -2.4 -2.8 -3.2 -1.8 -2.1 -8 -7.7 -4.9 -4.5 -2.6

Finland 4.2 2.6 2.5 2.9 4.2 5.3 4.4 -2.5 -2.5 -0.6 -1.8 -2.4

Sweden -1.3 -1 0.6 2.2 2.3 3.6 2.2 -0.7 0.3 0.4 -0.2 -1.3
United Kingdom -2.1 -3.4 -3.5 -3.4 -2.7 -2.8 -5.1 -11.5 -10.2 -7.8 -6.1 -5.8

Eurostat utilizeaza metoda ESA, in vreme ce FMI foloseste metoda cash. In cazul standardului ESA de pilda,
garantiile de stat se adauga la deficit, iar deficitul calculat astfel este mai mare decat cel obtinut prin calculul folosit
de FMI.

Standardul ESA95 are ca principale diferentă fata de metodologia cash inregistrarea veniturilor si cheltuielilor in
sistem “accrual” (pe baza de angajamente, nu de plati efective precum in sistemul cash).

1. Romania a efectuat a doua cea mai dura ajustare fiscala din UE in perioada 2010-2013,
dupa Grecia
Consolidarea fiscala cumulativa 2010-2013

Sursa: baza de date AMECO, EUROSTAT, 2014

2. Romania are una dintre cele mai mici datorii publice dintre tarile UE, deci nu exista
risc de nesustenabilitate pe termen scurt si mediu.

Datoria publica (metodologie ESA, % din PIB)

 Sursa: baza de date AMECO, EUROSTAT, 2014

3. Majoritatea tarilor europene isi negociaza si renegociaza tintele de ajustare fiscala astfel
incat sa combine consolidarea fiscala cu stimularea economiei reale si crearea de locuri de
munca, desi multe dintre acestea au datorii mult mai mari decat a Romaniei.

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 MTO MTO MTO Ajustarea
2012 2013 structurală
2014 necesară (sold
structural 2014-
nivel MTO 2014)

-0.7% -1% -1% 0.8 pp într-un

(2013) (2015) (2015) singur an
Romania -9,6 -6,1 -3,8 -2,5 -1,7 -1,8 -1,7
; -1%
(2014)

-0.45% -0.45% -0.45% 0.65 pp în 3 ani

Austria -2.7 -3.2 -2.2 -1.6 -1.1 -1.2 -1.1
(2015) (2015) (2016)

Belgia -3.9 -3.4 -3.5 -3.0 -2.3 -2.3 -2.5 +0.5% +0.75 +0.75 3.05 pp în 3 ani
(2015) % %
(2016) (2017),
amanat
cu un
an fata
de tinta
 initiala

0% 0% 0% 2,3 pp în 3 ani
Franta -6.2 -5.9 -4.8 -3.8 -3.0 -2.3 -2.0 (2014- (2017)
2016) (2016)

-1.5% ok -1.7% A îndeplinit MTO

Ungaria -2.3 -3.2 -4.0 -0.8 -0.8 -2.2 -2.3
(2013) în 2012-2013

0% 0% 0% 0.8 pp în 2 ani
Italia -4.2 -3.8 -3.7 -1.5 -0.9 -0.8 -0.7 (2013) (2016)
(2013)

-0.5% - -0.5% 1.6 pp în 3 ani

Portugalia -8.5 -8.4 -6.1 -3.5 -2.6 -2.1
(2015) (2017)

0% Nu are
Marea MTO
-8.7 -8.1 -6.0 -6.2 -4.8 -4.6 -4.1
Britanie (2016-
2017)

-0.5% -0.5% -0.5% 1.3 pp în 3 ani

Slovakia -7.8 -7.2 -4.8 -3.9 -2.0 -2.2 -1.8 (2015) (2017)
(2017)

-1% -1% -1% 1.4 pp în 4 ani

Polonia -8.5 -8.4 -5.8 -4.1 -3.8 -2.8 -2.4
(2015) (2016) (2018)

-1% -1% -1% A îndeplinit MTO

Cehia -5.6 -4.6 -3.0 -1.6 -0.1 -1.1 -1.9
(2015) (2014) în 2013

-0.5% 0% 0% 4.2 pp în 4 ani

Irlanda -9.6 -9.3 -8.4 -7.9 -6.2 -4.5 -4.2
(2015) (2016) (2018)

-0.2% 0% 0% 3.4 pp în 3 ani

Spania -8.6 -7.1 -6.5 -4.1 -2.8 -2.4 -3.4 (2015) (2018)
(2017)

0% 0% 0% 2.5 pp în 3 ani
Slovenia
-4.7 -4.9 -5.0 -2.7 -2.5 -2.5 -2.4 (2015) (2017) (2017)

+0.5% -1% +0.9% 2.2 pp în 3 ani

Lituania (2016) (2017)
-6.9 -4.7 -4.4 -2.9 -2.1 -1.9 -1.3 (2015)

 Nicio ţară apropiată de poziţia bugetară structurală a României nu are un MTO pe 2015,
ci în perioada 2016-2018.
 În perioada 2012-2014, termenul de realizare a MTO a fost prelungit cu 4 ani în cazul
Franţei, Irlandei, Poloniei, Italiei şi cu 3 ani pentru Portugalia, Slovacia, Spania, Slovenia
şi Italia.
 Obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) constituie ancora componentei preventive a Pactului
de Stabilitate şi Creştere (SGP), prin care se urmăreşte reducerea şi stabilizarea datoriei publice în
vederea asigurării sustenabilităţii finanţelor publice pe termen lung. Conţinutul acestui instrument s-a
modificat pe măsură ce au fost luate în considerare relaţia dintre evoluţia economică şi nivelul soldului
bugetar, diferenţele de dezvoltare economică şi de performanţă bugetară dintre economiile UE, respectiv
nevoia de ajustare bugetară în contextul crizei datoriilor şi al provocărilor bugetare pe termen lung.

Pachetul legislativ Six-Pack a îmbunătăţit regula privind MTO şi a adăugat o nouă condiţie
referitoare la majorarea cheltuielilor bugetare nete în concordanţă cu rata de creştere potenţială pe termen
mediu, considerată a fi un proxy al ratei de creştere a veniturilor bugetare pe termen mediu. Astfel,
cheltuielile bugetare suplimentare vor fi finanţate printr-o majorare automată şi permanentă a veniturilor
bugetare. De asemenea a fost introdusă evaluarea ex-ante a politicilor fiscale promovate de către statele
membre, accentuând presiunea asupra guvernelor de a adopta măsuri fiscale discreţionare în acord cu
obiectivul bugetar pe termen mediu.

Limita maximă a deficitului bugetar structural pe termen mediu este de 0,5%, respectiv de 1% în
cazul economiilor cu o pondere semnificativ mai redusă a datoriei publice relativ la ţinta de 60% din PIB
şi care prezintă riscuri scăzute în privinţa sustenabilităţii finanţelor publice pe termen lung. Pentru fiecare
stat membru al UE nivelul minim al MTO a fost stabilit luând în considerare următoarele trei criterii:

1. nivelul decalajului de producţie şi senzitivitatea bugetului relativ la acesta, ceea ce reflectă

acţiunea stabilizatorilor automaţi şi capacitatea unei economii de a se încadra în ţinta de 3% a
deficitului bugetar pe parcursul unui ciclu de afaceri. Va rezulta o valoare minimă benchmark
a soldului bugetar structural pe termen lung (MTO 1), calculat ca diferenţă între nivelul maxim
al soldului bugetar conform SGP (-3% din PIB) şi soldul bugetar ciclic, acesta din urmă
determinându-se în funcţie de nivelul estimat al decalajului de producţie şi elasticitatea
soldului bugetar în funcţie de acesta. Conform estimărilor realizate de către UE, România se
caracterizează printr-o elasticitate de 0,329, altfel spus un decalaj negativ de 1% din PIB se
reflectă într-un deficit bugetar ciclic de 0,329% din PIB. Valoarea elasticităţii (considerată a fi
un proxy al mărimii stabilizatorilor automaţi) este similară cu cea a celorlalte ţări ECE care au
adoptat sistemul cotei unice, dar inferioară mediei europene de 0,53. Nivelul relativ mai
scăzut al elasticităţii soldului bugetar poate constitui un avantaj în perioadele de recesiune,
deoarece generează o presiune mai redusă asupra bugetului ceea ce creşte marja de manevră
prin intermediul soldului bugetar structural.
2. capacitatea de a asigura sustenabilitatea datoriei publice. Pentru fiecare stat membru este
calculată o valoare minimă a soldului bugetar structural pe termen mediu (MTO 2) egală cu
suma dintre soldul bugetar care stabilizează datoria publică la nivelul de 60% din PIB,
valoarea prezentă a costurilor bugetare ale îmbătrânirii populaţiei (ponderată cu 0,33) şi
efortul suplimentar de reducere a datoriei de către economiile ale căror împrumuturi publice
depăşesc 60% din PIB. Efortul suplimentar a fost estimat la 0,2% din PIB pentru economiile
cu datorie mai mare de 60% din PIB, respectiv la 1,4% din PIB în cazul în care datoria
publică depăşeşte 110%.
3. Concordanţa cu nivelul minim de -1% din PIB al MTO stabilit pentru economiile zonei euro
şi celor din cadrul ERMII. Prin urmare, MTO3 este -1% din PIB.
Valoarea de referinţă a MTO reprezintă maximul nivelurilor MTO care îndeplinesc cele trei
criterii prezentate mai sus. Statele membre îşi pot asuma în cadrul Programelor de Stabilitate/de
Convergenţă un MTO dedus pe această bază sau o ţintă mai ambiţioasă, în cazul unor circumstanţe
economice favorabile. De regulă, MTO este revizuit odată la trei ani, atunci când se actualizează toate
elementele necesare celui de-al doilea criteriu sau mai des, în cazul implementării unor reforme
structurale considerate a fi relevante pentru sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice.

Din punct de vedere metodologic, cheltuielile bugetare luate în considerare în cadrul componentei
preventive sunt nete adică exclud cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice, cheltuielile cu
cofinanţarea fondurilor europene, componenta ciclică a cheltuielilor cu şomajul, în timp ce cheltuielile
pentru investiţii sunt incluse în funcţie de o medie anuală pe ultimii 4 ani, permiţându-se astfel
eventualele vârfuri de plată în contul investiţiilor publice. Rata medie de creştere a PIB potenţial pe zece
ani (din care 4 ani viitori) şi procentul de modificare a cheltuielilor bugetare nete se calculează odată la
trei ani, cea mai recentă evaluare fiind realizată în 2012. Conform acesteia, România se caracterizează
printr-o rată medie de creştere de 2,5% şi prin posibilitatea majorării anuale cu 1,1% a cheltuielilor nete,
astfel încât să poată reduce deficitul bugetar cu 0,5% din PIB. Ca dovadă a restrictivităţii impuse prin
noul cadru preventiv bugetar, numai Polonia şi Slovacia pot majora cheltuielile bugetare nete într-un ritm
superior

4. Criteriul datoriei publice

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

EU (27 countries) 65.8 61.9 61 60.5 61.9 62.3 62.8 61.6 59 62.2 74.6 80 82.5 85.2 85.4

104.
Belgium 114 108 107 103 98.4 94 92 88 84 89.2 95.7 95.5 97.8 99.8 5

Bulgaria 77.6 72.5 66 52.4 44.4 37 27.5 21.6 17.2 13.7 14.6 16.2 16.3 18.5 18.3

Czech Republic 15.8 17.8 23.9 27.1 28.6 28.9 28.4 28.3 27.9 28.7 34.2 37.8 40.8 46.2 45.7

Denmark 58.1 52.4 49.6 49.5 47.2 45.1 37.8 32.1 27.1 33.4 40.6 42.9 46.6 45.4 45

Germany 61.3 60.2 59.1 60.7 64.4 66.2 68.5 68 65.2 66.8 74.5 82.5 80.5 81 76.9

Estonia 6.5 5.1 4.8 5.7 5.6 5 4.6 4.4 3.7 4.5 7.2 6.7 6.1 9.8 10.1

123.
Ireland 47 35.1 35.2 32 30.7 29.5 27.3 24.6 25.1 44.5 64.9 92.2 106 117.4 3

174.
Greece 94 103 104 102 97.4 98.6 100 106 107 113 130 148 171 156.9 9

Spain 62.4 59.4 55.6 52.6 48.8 46.3 43.2 39.7 36.3 40.2 53.9 61.5 69.3 86 92.1

France 58.9 57.3 56.9 58.8 62.9 64.9 66.4 63.7 64.2 68.2 79.2 82.3 86 90.2 92.2

Italy 113 109 108 105 104 103 106 106 103 106 116 119 121 127 127.
 9

102.
Cyprus 59.3 59.6 61.2 65.1 69.7 70.9 69.4 64.7 58.8 48.9 58.5 61.3 71.1 86.6 2

Latvia 12.5 12.4 14.1 13.6 14.7 15 12.5 10.7 9 19.8 36.7 44.5 42.2 40.6 38.2

Lithuania 22.7 23.6 23 22.2 21 19.3 18.3 17.9 16.8 15.5 29.3 37.9 38.5 40.5 39

Luxembourg 6.4 6.2 6.3 6.3 6.1 6.3 6.1 6.7 6.7 14.4 15.3 19.2 18.3 21.7 23.6

Hungary 60.8 56.1 52.7 55.9 58.6 59.5 61.7 65.9 67 73 79.8 81.8 81.4 79.8 77.3

Malta 57.1 54.9 60.5 59.1 67.6 71.7 69.7 64 61.9 62 67.6 68.3 70.9 71.3 69.8

Netherlands 61.1 53.8 50.7 50.5 52 52.4 51.8 47.4 45.3 58.5 60.8 63.1 65.5 71.3 68.6

Austria 66.8 66.2 66.8 66.2 65.3 64.7 64.2 62.3 60.2 63.8 69.2 72 72.4 74 81.2

Poland 39.6 36.8 37.6 42.2 47.1 45.7 47.1 47.7 45 47.1 50.9 54.8 56.4 55.6 55.7

Portugal 51.4 50.7 53.8 56.8 59.4 61.9 67.7 69.4 68.4 71.7 83.2 93.5 108 124.1 128

Romania 21.7 22.5 25.7 24.9 21.5 18.7 15.8 12.4 12.8 13.4 23.6 30.5 33.4 37.3 37.9

Slovenia 24.1 26.3 26.5 27.8 27.2 27.3 26.7 26.4 23.1 22 35 38.6 46.9 54.4 70.4

Slovakia 47.8 50.3 48.9 43.4 42.4 41.5 34.2 30.5 29.6 27.9 35.6 41 43.3 52.4 54.6

Finland 45.7 43.8 42.5 41.5 44.5 44.4 41.7 39.6 35.2 33.9 43.5 48.6 49 53.6 56

Sweden 64.3 53.9 54.7 52.5 51.7 50.3 50.4 45.3 40.2 38.8 42.6 39.5 38.4 38.2 38.6

United Kingdom 43.7 41 37.7 37.7 39.1 41 42.2 43.3 44.2 52.3 67.8 79.4 85 88.7 87.2

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Primary deficit (% of GDP) 2.2 5 7.5 5.3 3.9 1.1 0.8 0.4

Gross financing need (billions lei) 10.4 14.3 56.9 46.1 59.5 64.3 66.7 55

Gross financing need (% of GDP) 2.5 2.8 11.4 8.8 10.7 10.9 10.7 8.4

 Rezerva financiara (buffer-ul) este de aproximativ 4,5% din PIB si este

inclus in datoria publica.
 10.0% 10%
9.0% 9%
8%
8.0%
7.0%
6.0%
5.0%
4.0%
3.30%
3.0%
2.07% 2.12%
2.0%
1.0%
0.0%
Titluri de stat 6 luni Titluri de stat 12 luni Titluri de stat la 5 ani
Decembrie 2009 August. 2014

 maturitatea medie ramasa corespunzatoare datoriei publice a crescut de la 3,6

ani în 2011 la 4,4 ani în 2013 si la 4,9 ani în mai 2014, ceea ce înseamna
reducerea presiunii privind finantarea pe termen
 Romania s-a imprumutat in 2014 la dobanzi minime istorice si pe pietele
international: de exemplu, sub 3% la euro in octombrie la obligatiuni de 10
ani, suprasubscrise de 2,5 ori
 Costul datoriei publice totale s-a redus la 4,8% in 2014
5. Criteriul cursului de schimb
 Adoptarea euro de către România. Costuri/ beneficii

1. Armonizarea proceselor de convergenţă reală şi nominală

1.1. Relaţia convergenţă reală – convergenţă nominală

Influenţă favorabilă

 Reformele structurale impulsionează convergenţa PIB-

ului/locuitor ceea ce conduce la o creştere neinflaţionistă a
salariilor, la creşterea veniturilor, la majorarea încasărilor fiscale
(consolidare fiscală sustenabilă).
 Convergenţa nivelului productivităţii determină reducerea
costurilor medii de producţie, accelerând dezinflaţia în sectorul
bunurilor comercializabile.

Influenţă nefavorabilă

 Diferenţele de productivitate între sectorul bunurilor

comercializabile şi cel al bunurilor necomercializabile (efectul
Balassa-Samuleson), în condiţiile unor creşteri salariale uniforme,
vor genera persistenţa unui nivel mai ridicat al inflaţiei
(convergenţa preţurilor bunurilor necomercializabile cu UE, care
nu este susţinută de creşterea productivităţii).

1.2. Relaţia convergenţă nominală – convergenţă reală

Influenţă favorabilă
 • Reducerea ratei inflaţiei şi a ratei dobânzii (pentru a respecta
criteriile de la Maastricht) determină o creştere a investiţiilor şi
prin urmare a PIB-ului.
• O volatilitate redusă a monedei naţionale (care să fluctueze într-o
marjă de stabilită) determină o creştere a ISD-urilor şi a
exporturilor (a gradului de deschidere) cu implicaţii favorabile
asupra procesului de convergenţă reală.
• Reducerea deficitului bugetar determina cresterea economisirii
nationale, care va genera majorarea investitiilor si reducerea
deficitului extern.

Influenţă nefavorabilă

 Impunerea respectării criteriilor de la Maastricht (mai ales în

ceea ce priveşte deficitul bugetar şi datoria publică) poate afecta
procesul de convergenţă al economiilor în care nivelul investiţiilor
este redus; existenţa unor deficite bugetare sustenabile (deşi mai
mari decât 3 % din PIB) poate contribui la adaptarea structurală
mai rapidă a acestor economii la cerinţele UE.

2. Care sunt principalele costuri ale adoptării monedei unice de către

România?

 Renunţarea la politica monetară şi la instrumental cursului de schimb pentru

realizarea unor obiective interne (ajustarea şocurilor economice).
 Majorarea expunerii economiei la şocurile asimetrice din cauza decalajelor
structurale şi slabei capacităţi de neutralizare a şocurilor.
 Inflaţia şi şomajul vor avea un grad mai ridicat de persistenţă, mai ales în
condiţiile unei slabe flexibilităţi ale pieţei muncii.
 Reducerea competitivităţii, ca urmare a decalajelor ridicate de productivitate
faţă de economiile din nucleul zonei euro.
 Slaba convergenţă a ciclurilor de afaceri cu nucleul zonei euro, ceea ce va
genera un impact asimetric al politicii monetare comune.
3. Care sunt principalele beneficii ale adoptării monedei unice de către
România?

 Reducerea costurile de tranzacţie asociate regimurilor de schimb flotante.

 Creşterea transparentei preţurilor. Comisia europeană a susţinut că o
monedă unică va descuraja discriminarea prin preţ (o piaţă, o monedă).
 Câştiguri de bunăstare din reducerea incertitudinii privind evoluţia
cursului de schimb. Incertitudinea ratei de schimb induce incertitudine în ceea
ce priveşte venitul exportatorilor. Se reduce riscul sistemic ceea ce conduce la
reducerea ratei reale a dobânzii.
 Se reduc aşteptările inflaţioniste. Problema inconsistenţei în timp a politicii
monetare conduce la presiuni inflaţioniste.
 Potenţiale beneficii generate de accentuarea integrării comerciale şi
financiare cu partenerii din cadrul uniunii monetare.

4. Criterii de analiză a costurilor şi beneficiilor adoptării monedei unice.

Teoria zonelor monetare optime

“Zona monetară optimă este acea zonă pentru care costul renunţării la rate de
schimb flexibile sau la opţiunea de realiniere este mai scăzut decât beneficiile unei
monede unice.” (Mundell, 1961).

4.1. Mobilitatea factorilor de producţie

 Alegerea acestui criteriu de analiză a fost influenţată de perspectiva neoclasică

privind efectele integrării economice. Conform acesteia, se înregistrează o
mobilitate perfectă a capitalurilor şi fortei de muncă, astfel că anumite şocuri
economice vor putea fi neutralizate imediat. Conform teoriei lui Robert
Mundell, mobilitatea factorului muncă şi a capitalului facilitează procesul de
ajustare a şocurilor, reducând necesitatea utilizării cursului de schimb. De
exemplu, în cazul creşterii deficitului comercial, o ţară care nu poate să-şi
deprecieze moneda, nu se va confrunta cu o creştere a ratei şomajului dacă piaţa
muncii este suficient de mobilă astfel încât şomerii să se deplaseze către alte
ţări.
 Creşterea mobilităţii factorilor de producţie va determina reducerea costurilor
aderării la o uniune monetară.

4.2. Flexibilitatea preţurilor şi salariilor

 Dacă preţurile din economie (inclusiv salariile) sunt flexibile, atunci economia
se va regla automat, nefiind nevoie de intervenţia statului. Astfel, în condiţiile
recesiunii economice, reducerea veniturilor şi creşterea şomajului vor determina
scăderea preţurilor factorilor de producţie şi reducerea costurilor de producţie,
inducând majorarea ofertei agregate şi revenirea economiei către nivelul său
potenţial.
 Dacă salariile nominale şi preţurile sunt flexibile în interiorul unei zone
monetare optime, manifestarea unui şoc nu va genera o rată persistentă a
şomajului. Flexibilitatea acestora va reduce necesitatea practicării unor cursuri
de schimb flexibile.
 Ţările care beneficiază de acest instrumente de ajustare (adică flexibilitatea
preţurilor) vor cunoaşte costuri mai mici de pe urma aderării la o uniune
monetară, iar ţările în care salariile sunt rigide vor fi expuse unor costuri mari.
Criteriile propuse de Mundell pentru ca zona monetară să funcţioneze sunt
mobilitatea factorilor de producţie şi flexibilitatea salariilor, astfel că în condiţiile
unui şoc pe latura cererii economia se poate echilibra dacă salariaţii acceptă
reducerea salariilor reale sau dacă vor emigra către economiile cu surplus de
cerere de muncă.

4.3. Gradul de deschidere a economiei şi mărimea ţării (Robert McKinnon, 1963)

Creşterea gradului de deschidere economică a unei ţări favorizează decizia de

adoptare a unei monede comune, deoarece influenţează costurile şi beneficiile
asociate astfel (figura 9):

a) costurile (în sensul pierderii de stabilitate economică în urma renunţării la

politica monetară proprie) sunt cu atât mai reduse cu cât gradul de integrare
economică este mai ridicat. Aceasta pentru că efectele unor şocuri înregistrate
în ţările partenere comerciale se vor transmite mai repede în propria
economie, ceea ce va reduce eficienţa utilizării cursului de schimb. De
 asemenea, în economiile deschise, câştigul de competitivitate realizat printr-o
devalorizare este redus, deoarece preţul inputurilor importate şi al bunurilor
finale va creşte imediat (efectul de pass-through).
b) beneficiile (în sensul câştigurilor de eficienţă ale monedei unice) vor fi cu atât
mai importante cu cât gradul de deschidere economică a acestei ţări cu zona
monetară este mai ridicat. Economia respectivă va înregistra câştiguri
generate de eliminare a nesiguranţei şi a costurilor de tranzacţie specifice
operaţiunilor de comerţ exterior în condiţiile unui curs de schimb flexibil.
Costuri (C) (%PIB) Beneficii (B) (%PIB)

C B

Gradul de deschidere economică(% PIB) Gradul de deschidere economică (% PIB)

Influenţa gradului de deschidere economică asupra deciziei de aderare

la o zonă monetară

Punctul de intersecţie dintre costuri şi beneficii determină nivelul critic de

deschidere a unei economii, ceea ce face să merite participarea unei ţări la o uniune
monetară cu partenerii săi comerciali.

Costuri şi benficii (C&B)

(%PIB)

C B
 3 1 2

Gd 1 Gradul de deschidere a economiei (% PIB)

Determinarea nivelului critic al gradului de deschidere a economiei

Dreptele costurilor şi beneficiilor pot înregistra deplasări care pot influenţa

decizia de adoptare a unei monede comune. De exemplu, reducerea rigidităţii
preţurilor şi salariilor sau creşterea mobilităţii forţei de muncă implică o reducere a
costurilor unei monede commune, deoarece şocurile se pot ajusta mai uşor. În
consecinţă, curba costurilor se va deplasa la stânga, iar uniunea monetară va deveni
mai atractivă.

Costuri şi beneficii (C&B)

(%PIB)

C1 B

C2

Gd2 Gd1 Gradul de deschidere a economiei (% PIB)

 Creşterea atractivităţii unei zone monetare optime

4.4. Diversificarea producţiei şi consumului (Peter Kenen, 1969)

 Ţările ale căror exporturi sunt diversificate şi care au aceeaşi structură de
producţie formează o zonă monetară optimă, deoarece în această situaţie,
sunt puţine riscuri să apară şocuri asimetrice; dacă totuşi apar, ar trebui să fie
reduse ca amploare.

4.5. Transferurile fiscale între ţări

 Este nevoie de existenţa unei autorităţi suprastatale care să poată efectua

transferuri către zonele influenţate de şocuri asimetrice. Acest lucru ar
elimina necesitatea unor cursuri de schimb flexibile.
 Ţările care au surplusuri bugetare ar putea redistribui fonduri către un
partener cu un deficit de resurse bugetare;
 Existenţa unor transferuri fiscale determină reducerea necesităţii folosirii
cursului de schimb ca instrument de ajustare a şocurilor.
 Această proprietate presupune însă un grad avansat de integrare politică şi
voinţa de a asuma împărţirea riscului între statele implicate.

4.6. Corelaţia/convergenţa şocurilor şi a ciclurilor de afaceri

 În condiţiile unei politici monetare comune, ţările nu vor putea manevra

decât instrumentele de politică fiscală.
 Astfel, asimetria şocurilor şi nesincronizarea ciclurilor de afaceri constituie
cele mai mari ameninţări ale optimalităţii unei zone monetare.
 Ideea principală este că atunci când incidenţa şocurilor cererii şi ofertei,
respectiv viteza de ajustare, sunt similare în ţările partenere, nevoia de
independenţă a politicii monetare este redusă, iar beneficiile monedei unice
pot fi ridicate. Economiile care răspund similar la şocuri ale cererii sau
ofertei pot realiza o uniune monetară de pe urma căreia vor înregistra
beneficii nete. Astfel, dacă economiile respective sunt puternic corelate şi
răspund similar la şocuri, pot face ajustările cu instrumente comune fără a fi
nevoie de o monedă pentru fiecare.
 În condiţiile unor şocuri asimetrice, trebuie să existe alte mecanisme de
ajustare, atât la nivelul pieţelor (de exemplu, mobilitatea forţei de muncă),
 cât şi la nivelul politicii macroeconomice (de exemplu, utilizarea
stabilizatorilor fiscali sau centralizarea fiscală şi posibilitatea transferurilor
fiscale în zona afectată de recesiune).

4.7. Ponderea comerţului intra-industrial

 Acesta se determinã pe baza indicelui Grubel-Lloyd, care exprimã ponderea

acestui tip de comerţ în cel total cu UE, pe fiecare grupã de mãrfuri (k) şi pe
ansamblul economiei.

Evoluţia ponderii comerţului intra-industrial

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

45.9
Irlanda 52.7% 57.2% 55.6% 52.8% 50.6% 49.7% 49.8% 49.5% 49.3% 48.6% 46.1% %

46.7
Grecia 32.8% 34.0% 35.3% 36.8% 38.4% 37.8% 38.6% 41.2% 42.8% 40.8% 40.1% %

62.3
Bulgaria 42.7% 43.1% 45.2% 46.9% 49.7% 49.8% 49.8% 51.4% 53.2% 52.8% 57.0% %

64.8
Portugalia 58.9% 62.1% 65.2% 63.8% 66.7% 66.5% 62.6% 65.5% 62.8% 63.4% 62.2% %

Romania 42.3% 46.3% 46.6% 45.6% 49.3% 52.3% 53.1% 55.1% 54.9% 57.0% 65.0% 67.9
 %

71.3
Olanda 77.4% 75.6% 75.5% 76.5% 76.5% 74.7% 72.4% 73.8% 72.8% 72.8% 72.3% %

74.9
Spania 71.7% 72.6% 72.8% 72.5% 72.0% 71.9% 71.5% 72.5% 73.8% 73.0% 72.8% %

76.3
Italia 72.8% 73.9% 75.2% 73.9% 74.4% 75.8% 76.1% 77.3% 77.8% 77.7% 76.1% %

77.8
Slovenia 73.6% 74.0% 75.8% 75.1% 76.2% 76.6% 75.0% 77.6% 76.1% 77.9% 78.2% %

77.9
Franta 82.8% 81.6% 81.0% 80.1% 79.2% 80.1% 79.6% 79.9% 82.5% 81.1% 78.8% %

78.7
Ungaria 76.8% 77.8% 75.8% 75.0% 74.0% 80.1% 82.6% 84.2% 83.8% 82.9% 77.6% %

79.2
Cehia 76.5% 76.9% 80.3% 82.4% 82.4% 83.9% 83.8% 82.6% 80.8% 80.9% 78.2% %

80.1
Polonia 55.8% 62.1% 64.0% 65.9% 68.8% 72.3% 72.7% 75.3% 77.0% 78.2% 79.1% %

80.5
Slovacia 70.7% 72.2% 72.3% 71.4% 71.3% 73.9% 77.6% 82.0% 79.9% 82.0% 77.3% %

83.3
Austria 79.7% 79.2% 81.5% 81.8% 81.4% 81.9% 81.9% 83.0% 84.8% 84.2% 82.7% %

86.0
Germania 82.8% 83.5% 82.8% 83.8% 83.6% 82.9% 83.0% 84.0% 82.0% 83.4% 87.1% %

5. Ipoteza endogenităţii vs. Ipoteza specializării

 Evidenţele empirice ale lui Frankel şi Rose (1996) susţin caracterul endogen
al criteriilor ZMO, plecând de la ideea că ţările cu cele mai strânse relaţii
economice tind să aibă o mai mare concordanţă a ciclurilor de afaceri;
 Accentuarea integrării datorită unificării monetare va duce la sincronizarea
mai bună a ciclurilor economice şi la apropierea de statutul de zonă
monetară optimă. Cu cât corelaţia şocurilor va fi mai redusă, cu atât vor
creşte costurile unei uniuni monetare, în lipsa posibilităţilor de ajustare pe
termen scurt a economiei prin intermediul cursului de schimb. Costurile unei
simetrii mai reduse pot fi compensate de beneficiile unui grad mai mare al
 integrării economice, ceea ce permite o mai bună alocare a resurselor în
economie.
 Frankel şi Rose au prezentat următorul exemplu. Considerăm un grup de ţări,
aflat iniţial în punctul 1 din figura de mai jos, la stânga liniei ZMO (unde
este mai benefic să-şi păstreze independenţa monetară). Dacă aceste ţări
formează o „uniune” – de exemplu, Uniunea Europeană – atunci corelaţiile
dintre ciclurile de afaceri ale acestor ţări vor creşte, precum şi gradul de
integrare economică. Conform ipotezei endogenităţii, dacă aceste ţări
formează o piaţă comună, se vor deplasa treptat spre punctul 2. Dacă grupul
decide să formeze şi o uniune monetară, atunci gradul de integrare şi
corelaţia ciclurilor de afaceri între aceste ţări vor creşte şi mai mult; curând,
se vor deplasa în punctul 3, care este situat la dreapta liniei ZMO, acolo
unde mai benefic pentru toate ţările care fac parte din grup este să adopte o
monedă comună.
 Intrarea în uniunea monetară va conduce la creşterea gradului de integrare
economică, evidenţiind beneficiile unei astfel de uniuni.

Corelaţia ciclurilor
de afaceri

2
1

Linia ZMO
UE UEM

Gradul de integrare economică

Ipoteza endogenităţii

Conform abordării endogene, un grad mai mare de deschidere a economiei

va determina o convergenţă a ciclurilor de afaceri, ceea ce va oferi condiţii
favorabile pentru integrarea politică şi pentru crearea unei zone monetare. În
acest caz, este stimulat comerţul reciproc, iar ciclurile se afaceri se vor sincroniza,
efectul final fiind unul de disciplinare a aranjamentelor monetare şi valutare.
 Abordarea endogenă arată că o uniune monetară se poate realiza chiar dacă
nu sunt îndeplinite toate condiţiile prezente în teoria zonelor monetare
optime a lui Mundell, arătând că unele dintre acestea pot fi atinse şi după
unificare.
 Astfel, participarea unei ţări la o uniune monetară, deşi nu satisface criteriile
unei zone monetare optime, va conduce ex post la creşterea gradului de
integrare şi de corelare a ciclurilor de afaceri.

 În literatura de specialitate există şi o altă ipoteză (Krugman, 1993)

fundamentată pe teoria comerţului şi economiile de scară crescătoare,
conform căreia integrarea comercială şi financiară este însoţită de
specializarea ţărilor participante în cadrul unei ZMO, ceea ce generează o
structură economică foarte puţin diversificată, predispusă a fi afectată de
şocurile ofertei. Drept rezultat, ciclurile lor de afaceri vor deveni slab
corelate.
 Pe măsură ce gradul de deschidere a economiei creşte, fiecare ţară se va
specializa în producerea acelor bunuri şi servicii pentru care deţin un avantaj
comparativ. Integrarea comercială poate conduce la specializare şi la o
corelaţie mai slabă a ciclurilor economice.

Corelaţia ciclurilor de afaceri cu zona euro

cu ajutorul filtrelor HP, BP, QT şi PC1

HP BP QT PC1 HP BP QT PC1

Corelația Pearson Corelația Spearman

România 0,41 0,38 0,48 0,51 0,24 0,25 0,34 0,33

Bulgaria 0,63 0,73 0,63 0,66 0,52 0,72 0,53 0,59

Cehia 0,85 0,96 0,79 0,87 0,8 0,91 0,69 0,85

Polonia 0,74 0,82 0,79 0,79 0,65 0,73 0,71 0,71

Slovacia 0,61 0,64 0,64 0,72 0,45 0,5 0,45 0,54

Slovenia 0,88 0,91 0,86 0,89 0,85 0,88 0,81 0,87

Ungaria 0,81 0,95 0,73 0,86 0,7 0,95 0,67 0,81

Grecia 0,23 0,21 0,37 0,31 0,12 0,07 0,29 0,17

Irlanda 0,91 0,95 0,91 0,94 0,87 0,93 0,91 0,93

Portugalia 0,79 0,85 0,66 0,83 0,81 0,83 0,67 0,85

 Spania 0,9 0,95 0,88 0,93 0,85 0,93 0,84 0,9

Italia 0,96 0,98 0,95 0,97 0,95 0,97 0,94 0,97

Germania 0,96 0,98 0,93 0,97 0,97 0,97 0,93 0,97

Franţa 0,97 0,98 0,97 0,98 0,96 0,95 0,97 0,98

Austria 0,95 0,98 0,96 0,97 0,95 0,97 0,95 0,97

Olanda 0,93 0,97 0,91 0,95 0,93 0,95 0,91 0,96

HP HP HP HP BP BP BP BP QT QT QT QT PC1 PC1 PC1 PC1

(P) (S) (P) (S) (P) (S) (P) (S) (P) (S) (P) (S) (P) (S) (P) (S)

1998:1-2004:4 2005:1-2011:1 1998:1-2004:4 2005:1-2011:1 1998:1-2004:4 2005:1-2011:1 1998:1-2004:4 2005:1-2011:1

RO -0.5 -0.47 0.69 0.69 -0.7 -0.43 0.69 0.67 -0.07 -0.16 0.69 0.72 -0.5 -0.48 0.72 0.7

BG 0.11 0.21 0.73 0.72 0.76 0.77 0.77 0.74 0.26 0.36 0.74 0.74 0.53 0.55 0.72 0.72

CZ 0.52 0.53 0.93 0.92 0.89 0.83 0.98 0.96 0.54 0.6 0.86 0.8 0.91 0.88 0.91 0.88

PL 0.7 0.55 0.81 0.75 0.68 0.51 0.94 0.92 0.8 0.79 0.79 0.67 0.73 0.68 0.86 0.74

SK -0.39 -0.36 0.88 0.89 -0.34 -0.26 0.91 0.88 0.01 -0.03 0.83 0.76 -0.27 -0.3 0.89 0.85

SL 0.7 0.79 0.92 0.95 0.91 0.9 0.93 0.92 0.64 0.69 0.91 0.87 0.79 0.8 0.93 0.9

HU 0.33 0.21 0.9 0.91 0.96 0.91 0.95 0.97 0.2 0.22 0.89 0.91 0.62 0.6 0.92 0.93

GR -0.61 -0.65 0.39 0.56 -0.12 -0.22 0.27 0.22 -0.08 -0.11 0.52 0.67 -0.56 -0.6 0.43 0.56

IE 0.86 0.8 0.92 0.9 0.96 0.91 0.96 0.94 0.82 0.84 0.94 0.94 0.92 0.91 0.95 0.93

PT 0.76 0.78 0.92 0.87 0.85 0.82 0.94 0.86 0.64 0.63 0.82 0.76 0.84 0.83 0.93 0.88

SP 0.89 0.86 0.91 0.87 0.94 0.89 0.97 0.97 0.77 0.79 0.91 0.87 0.92 0.91 0.94 0.9

IT 0.88 0.89 0.98 0.98 0.96 0.92 0.99 0.99 0.88 0.88 0.97 0.98 0.93 0.93 0.98 0.99

DE 0.97 0.95 0.96 0.95 0.99 0.9 0.99 0.99 0.9 0.89 0.95 0.95 0.97 0.96 0.97 0.98

FR 0.96 0.9 0.98 0.98 0.97 0.93 0.99 0.97 0.97 0.96 0.98 0.98 0.97 0.97 0.99 0.98

AT 0.89 0.86 0.97 0.97 0.96 0.95 0.99 0.99 0.92 0.91 0.97 0.96 0.94 0.93 0.98 0.98

NL 0.94 0.89 0.95 0.96 0.98 0.95 0.98 0.97 0.9 0.89 0.94 0.95 0.98 0.98 0.96 0.97
Sincronizarea ciclurilor de afaceri ale ţărilor din nucleul/periferia UEM cu zona euro (medie
mobilă – 5 ani)
Sincronizarea ciclurilor de afaceri ale ţărilor ECE cu zona euro (medie mobilă – 5 ani)
 Concordanta ciclurilor de afaceri cu zona euro

Identificarea a patru clustere pe baza ciclurilor de afaceri în 2 subperioade

METODA HP METODA BP
1998:1-2004:4 2005:1-2011:1 1998:1-2004:4 2005:1-2011:1
Cluster 1 Austria Austria Austria Austria
Spania Olanda Franţa Ungaria
Franţa Spania Ungaria Spania
Germania Polonia Olanda Cehia
Italia Portugalia Spania Franţa
Slovenia Slovenia Polonia Italia
Olanda Germania
Portugalia Olanda
Cluster 2 Irlanda Franţa Bulgaria Polonia
Polonia Italia Cehia Portugalia
Germania Germania
Ungaria Italia

Cluster 3 Bulgaria Bulgaria Irlanda Bulgaria

Cehia România Portugalia România
Grecia Slovacia Irlanda
Ungaria Cehia Slovacia
Slovenia Slovenia
Irlanda
Cluster 4 România Grecia Grecia Grecia
Slovacia Slovacia
România