Convergenta economica-partea a doua

Proiect in echipa pentru saptamana 18-22 decembrie

Etape in realizarea proiectului privind analiza dinamicii convergentei/divergentei sigma (pe
baza PIB/locuitor) la nivelul regiunilor unei tari:
1. Alegerea tarii si identificarea in baza de date a regiunilor NUTS 2, respectiv NUTS 3
corespunzatoare respectivei tari
2. Analiza pe NUTS 2; calcularea dispersiei PIB/locuitor (corespunzator regiunilor fata de media
tarii) in fiecare an dupa doua metode:
2.1. dispersia neponderata, cea standard, in care suma abaterilor patratice ale regiunilor fata de
media tarii se imparte la numarul de observatii (adica de regiuni ale unei tari)
2.2. dispersia ponderata in care se calculeaza suma abaterilor fiecarei regiuni fata de media tarii
ponderata cu proportia PIB - ului respectivei regiuni in PIB national
2.3. interpretarea dinamicii dispersiei 2.1.
2.4. interpretarea dinamicii dispersiei 2.2.
3. Analiza pe NUTS 3; calcularea dispersiei PIB/locuitor (corespunzator regiunilor fata de media
tarii) in fiecare an dupa doua metode:
3.1. dispersia neponderata, cea standard, in care suma abaterilor patratice ale regiunilor fata de
media tarii se imparte la numarul de observatii (adica de regiuni ale unei tari)
3.2. dispersia ponderata in care se calculeaza suma abaterilor fiecarei regiuni fata de media tarii
ponderata cu proportia PIB - ului respectivei regiuni in PIB national
3.3. interpretarea dinamicii dispersiei 3.1.
3.4. interpretarea dinamicii dispersiei 3.2.
 Convergenţa reală şi convergenţa nominală. Aderarea la zona
euro

Aderarea la Uniunea Economică şi Monetară (Zona euro) este condiţionată de îndeplinirea a

5 criterii de convergenţă nominală.
Totuşi, aceste criterii tehnice nu garantează şi succesul unei economii care decide să adopte
moneda unică.
Fără progrese sustenabile în privinţa convergenţei reale (anterioare acestei decizii),
economia României ar fi o ţară periferică a zonei euro, iar beneficiile vor fi mai mici decât
costurile adoptării monedei unice.
Existenţa unei monede unice va amplifica procesul de integrare economică dintre economiile
zonei euro şi va avantaja economiile cele mai competitive ale uniunii monetare (Germania vs.
PIGS).
România a amânat recent ţinta de aderare la zona euro în 2015.

A. Convergenţa economică (reală). Indicatori ai convergentei reale

 nivelul PIB/locuitor şi structura ramurilor economiei naţionale (%

din PIB)

 convergenţa veniturilor

 convergența productivităţii

 convergenţa preţurilor relative

 convergenţa structurii socio-ocupaţionale

 convergența standardelor educaționale

 convergenţa structura comerțului exterior

 convergenţa gradului de integrare comercială, financiară

Criterii propuse pentru măsurarea

convergenţei reale

 gradul de deschidere a economiei, calculat ca pondere a schimburilor

comerciale externe în PIB

 ponderea comerţului bilateral cu ţările membre ale Uniunii Europene în

totalul comerţului exterior
  structura economiei pe cele trei ramuri principale (industrie, agricultură
şi servicii)

 PIB-ul pe cap de locuitor, calculat fie în funcţie de paritatea puterii de

cumpărare, fie la cursul nominal

(Isărescu, 2004 – Drumul către Euro, BNR

1. Nivelul PIB/locuitor şi structura ramurilor economiei naţionale (% din

PIB)

PIB PE LOCUITOR (PPC)

GDP per capita in
PPS
Index (EU28 =
100)
geo\time 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
EU (28 countries) 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
EU (27 countries) 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Euro area (19
countries) 110 110 109 109 109 108 108 107 107 107 106 106
Euro area (18
countries) 110 110 110 109 109 108 108 108 107 107 107 106
Belgium 121 119 117 116 118 121 120 121 120 120 118 118
Bulgaria-2007 37 38 41 43 44 45 45 46 46 46 47 48
Czech Republic 79 79 82 84 85 83 83 83 84 86 87 88
Denmark 124 125 123 125 125 129 128 127 128 127 127 125
Germany 118 117 117 117 117 120 123 124 124 125 124 123
Estonia 60 64 69 69 64 65 71 74 75 76 75 74
Ireland-
1973(64.2% din
media UE) 147 148 148 134 129 130 131 132 133 137 177 177
Greece-
1981(70%din
media UE) 93 96 93 93 94 85 75 72 72 70 68 67
Spain-
1986(71.8% din
media UE) 100 103 103 101 101 96 93 91 90 90 90 92
France 111 109 108 107 108 108 108 107 109 107 107 105
Croatia 56 58 61 63 62 59 60 60 59 58 58 59
Italy 109 108 107 107 106 104 104 102 99 97 96 96
Cyprus 101 101 104 106 105 100 96 91 84 81 81 81
Latvia-2004(47%
din media UE) 50 53 57 59 52 53 57 60 62 64 64 65
Lithuania 53 55 60 63 56 60 66 70 73 75 75 75
Luxembourg 247 261 265 262 255 257 265 260 262 270 269 267
Hungary-
2004(62% din
media UE) 62 61 60 62 64 64 66 65 67 68 68 67
Malta 81 78 79 79 81 84 83 84 86 90 93 95
 Netherlands 135 136 138 139 137 134 133 133 134 131 128 128
Austria 127 126 124 124 126 126 128 131 131 129 128 126
Poland-
2004(49%din
media UE) 50 51 53 55 60 62 65 67 67 68 69 69
Portugal-
1986(54.5%din
media UE) 82 83 81 81 82 82 77 75 77 77 77 77
Romania-2007 35 39 43 49 50 52 52 54 55 55 57 59
Slovenia 87 86 87 90 85 83 83 82 81 83 83 83
Slovakia 60 63 67 71 71 74 75 76 77 77 77 77
Finland 116 115 119 121 117 116 117 115 113 111 109 109
Sweden 123 125 128 127 123 125 126 127 125 124 124 124
United Kingdom 117 115 111 109 107 107 105 107 107 108 108 108
Sursa: Eurostat
 Impactul crizei asupra statelor din ECE a fost interpretat atat ca efect de contagiune, cat si
ca un soc care a operat corectii surselor de crestere economica ce s-au dovedit a fi de
natura nesustenabila.
 In cadrul raportului elaborat de FMI in primavara anului 2016 se subliniaza faptul ca tarile
din regiunea ECE inregistreaza ritmuri de crestere economica mult diminuate fata de
perioada ante-criza. Acesta este si unul dintre motivele care pot explica procesul lent de
convergenta a veniturilor in raport cu tarile dezvoltate din UE.
Decalajul economic fata de tarile din UE s-a redus, insa raportul dintre venitul
national brut si PIB s-a deteriorat
2. Convergenta veniturilor si productivitatii

 Indicele convergentei structurale cu UE poate creste in principal prin

cresterea productivitatii muncii.
Sal minim (% sal mediu) Romania
Competitivitatea Romaniei 2007 versus 2017
 calitatea investiţiilor publice continuă să rămână o problemă importantă, mai
ales în ceea ce priveşte infrastructura.

3. Convergenţa ocupării şi a şomajului

 desi evolutiile de pe piata muncii au cunoscut o imbunatatire, se mentin in

continuare vulnerabilitati structurale.
Rata somajului(%)-2017
4. Convergența standardelor educaționale
 5. Convergenţa structura comerțului exterior

Convergenţa structurală cu zona euro

1. Indicele neconcordanþei structurale, propus de Krugman, evidenþiazã distanþa
structuralã dintre structurile sectoriale ale României si zonei euro (ZE).
n
Indicele neconcordanþei structurale (Krugman)RO/ZE =  abs( sk ,RO  sk ,ZE )
k 1
unde, sk reprezintã ponderea sectorului k în valoarea adãugatã a României si zonei euro. Indicele
ia valoarea 0 (similaritate perfectă) şi 1 (divergenţă maximă).
Analiza realizată în cadrul acestei secţiuni s-a bazat atât pe o structură NACE 6 (în care numărul
sectoarelor de activitate este de 6), cât şi pe una de tip NACE 31
(cu 16 ramuri şi 15 subramuri ale activităţii industriale).
 2. Indicele divergenţei, propus de către Stattev şi Raleva (2006) a fost utilizat în cadrul
unor rapoarte privind analiza stadiului convergenţei economice pentru noile ţări membre ale UE.
n
( sk ,RO  sk ,ZE ) 2
Indicele divergenţei = 
k 1 sk ,ZE
Dacă acest indice este zero, atunci există aceeaşi structură a economiei, relativ la economia
de referinţă.
3. Indicatorul asimetriei structurale, se calculează ca deviaţie standard a strucurii
economice comparativ cu media zonei euro.
n
Indicatorul asimetriei structurale =    (s
k 1
k , RO  sk ,ZE ) 2

Cu cât valoarea acestui indice este mai redusă, cu atât există o structură sectorială mai
similară cu cea a zonei euro.
90.0

80.0

70.0

60.0

50.0

40.0

30.0

20.0

10.0

0.0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Indicele Krugman Indiceledivergentei Indiceleasimetrieistructurale

Sursa datelor: Eurostat

Divergenţa sectorială dintre România şi zona euro (NACE 6)

 procesul de creştere economică rapidă (2004-2008) a fost însoţit de transformări sectoriale

relativ reduse, care mai degrabă ne-au îndepărtat de media zonei euro.
 evoluţia agriculturii a explicat între 44% şi 86% din valoarea indicelui divergenţei;
abaterea pătratică relativă a acestui sector faţă de zona euro, scăzând de la 60% în 2001 la
11% în 2007
 Conform indicelui Krugman, perioada de expansiune economică a coincis cu stagnarea
decalajelor structurale, în timp ce faza de recesiune economică a generat accentuarea
acestora la nivelul de aproximativ 46%; altfel spus, există o distanţă relativă de 46 puncte
procentuale între contribuţiile la valoarea adăugată ale României şi zonei euro.
 Nivelul indicelui asimetriei structurale a fost influenţat în mod decisiv de sectorul
serviciilor, în cazul căruia există cele mai mari decalaje sectoriale.
 Evoluţia decalajelor structurale dintre ţările ECE şi zona euro

Notă: IK – Indicele Krugman; ID – indicele divergenţei; IAS – indicele asimetriei structurale

Sursa datelor: Eurostat

Gradul de integrare comercială şi structura comerţului

 Cei mai importanţi parteneri comerciali ai României din zona euro
(în primele zece economii din punctul de vedere al schimburilor comerciale)

2004 2007 2011

Pondere Pondere Pondere Pondere Pondere Pondere
în total exporturi în total importuri în total exporturi în total importuri în total exporturi în total importuri
Italia Italia Italia Germania Germania Germania
21.2% 17.2% 17.1% 17.2% 18,6% 17,1%
Germania Germania Germania Italia Italia Italia
15% 14.9% 16.9% 12,7% 12,9% 11,4%
Franţa Franţa Franţa Franţa Franţa Franţa
8.5% 7.1% 7.7% 6.3% 7,5% 5,8%
Olanda Austria Austria Austria Olanda Austria
3.2% 3.5% 2.6% 4,8% 3,1% 4%
Austria - Spania Olanda Spania Olanda
3.1% 2.3% 3,6% 2,4% 3,2%
Total Total Total
51% 42,7% 46,6% 44,6% 44,5% 41,5%
Sursa datelor: Departamentul de comerţ exterior, România

Gradul de integrare comercială a ţărilor ECE cu nucleul,

respectiv periferia zonei euro (%)
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
N 43,0 43,6 44,8 42,7 43,7 41,0 39,2 36,8 32,0 29,1 34,2 31,8
BULGARIA
P 12,6 11,0 12,4 9,6 8,4 9,3 10,4 10,6 8,1 9,8 10,6 8,3
N 58,7 58,7 57,1 57,3 58,9 46,6 46,8 47,9 48,3 48,1 51,9 52,1
CEHIA
P 2,6 2,8 2,9 2,9 3,2 2,5 2,8 3,0 3,1 2,6 2,9 2,9
N 22,5 24,8 19,4 19,8 22,0 22,3 16,6 14,3 13,9 11,0 15,7 12,2
ESTONIA
P 1,9 1,9 3,3 3,5 2,8 3,0 1,9 2,1 0,9 0,8 1,7 0,6
N 65,8 63,6 64,6 60,8 58,6 50,9 47,6 44,7 43,1 41,2 41,8 41,9
UNGARIA
P 3,3 3,3 3,1 2,8 3,0 3,4 3,7 3,9 4,0 3,5 4,0 3,4
N 38,7 30,2 30,0 26,6 26,2 25,4 20,1 16,8 20,6 19,4 19,9 22,1
LITUANIA
P 1,9 4,5 5,2 4,5 4,0 2,2 2,6 2,7 1,7 2,8 2,4 1,8
N 40,2 45,1 36,9 29,2 27,6 26,9 23,5 20,7 16,4 15,7 17,1 14,9
LETONIA
P 3,4 2,7 3,9 3,4 4,4 5,0 5,5 5,6 4,8 5,8 2,0 1,4
N 55,9 54,4 52,6 51,3 52,2 44,9 42,1 43,6 43,3 42,5 45,1 46,3
POLONIA
P 2,3 3,0 3,1 3,1 3,5 3,5 2,6 3,0 3,6 3,5 3,8 3,4
N 62,1 56,5 61,3 58,7 60,1 55,4 50,0 47,5 41,5 39,0 45,4 42,7
ROMÂNIA
P 4,2 4,7 5,3 4,6 4,8 4,9 4,6 4,4 3,6 4,1 4,8 4,1
N 60,5 60,4 57,4 56,1 57,9 50,4 42,6 40,7 40,1 39,2 40,1 41,8
SLOVENIA
P 1,5 1,6 1,7 1,7 1,9 1,6 1,9 2,0 2,5 1,7 1,6 1,7
N 57,8 49,5 52,2 57,8 58,3 52,8 45,6 40,3 41,0 37,0 40,1 41,1
SLOVACIA
P 1,3 1,4 1,8 2,0 2,0 1,7 2,0 2,7 2,4 2,2 2,5 3,0
Notă: N – nucleul zonei euro; P – periferia zonei euro

Sursa datelor: Eurostat

Proporţia exporturilor ţărilor ECE către economiile

din aceeaşi regiune
Bulgaria Cehia Ungaria Romania Slovenia Polonia Slovacia
1999 4,44% 17,36% 7,83% 7,03% 7,29% - -
2000 4,02% 16,71% 8,15% 8,16% 7,93% - -
2001 4,84% 16,80% 9,04% 7,08% 8,01% - -
2002 5,40% 16,62% 8,97% 6,35% 8,70% - -
2003 5,88% 16,69% 10,08% 7,29% 9,25% - -
2004 7,11% 17,76% 11,88% 8,62% 9,91% 10,24% 26,48%
2005 6,48% 18,85% 14,76% 10,10% 10,52% 11,09% 29,25%
2006 8,40% 19,25% 17,23% 11,76% 11,72% 12,53% 29,43%
 2007 10,66% 20,01% 18,58% 13,90% 14,84% 12,90% 28,83%
2008 12,45% 20,89% 20,17% 14,63% 15,72% 13,29% 30,34%
2009 13,40% 19,20% 19,18% 13,66% 15,03% 12,91% 30,59%
2010 14,60% 19,12% 19,55% 14,26% 15,92% 13,49% 31,59%
Sursa datelor: Eurostat

 În conformitate cu nomenclatorul cu şase categorii de bunuri comercializabile, rezultă că s-a

manifestat o convergenţă a structurilor de export şi de import ale României şi zonei euro.
 Cu excepţia exportului de produse chimice, toate celelalte grupe de bunuri exportate au susţinut
reducerea decalajelor faţă de zona euro în perioada 1999-2011.
 Ponderea exporturilor de alte bunuri industriale (în special textile şi încălţăminte) s-a redus de la
aproximativ 60% în 1999, la 33% în 2011, nivel cu 7 puncte procentuale superior celui al zonei
euro. S-a mărit cu 145% ponderea exporturilor de maşini şi echipamente de transport în 2011
relativ la 1999, această categorie asigurând 42% din totalul exporturilor româneşti.
 Cele două categorii de bunuri descrise mai sus sunt cele care au contribuit în mod decisiv la
reducerea indicelui Krugman al divergenţei exporturilor de la 78,2% în 1999 la 27,6% în 2011, cea
mai semnificativă scădere având loc începând cu anul 2006.
90.0%

80.0%

70.0%

60.0%

50.0%

40.0%

30.0%

20.0%

10.0%

0.0%
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Indicele Krugman (export) Indicele Krugman (import)

Sursa datelor: Eurostat, calcule personale

Divergenţa structurii comerţului dintre România şi zona euro
100%
95%
90%
85%
80%
75%
70%
65%
60%
55%
50%
45%
40%
35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%
Ungaria Cehia Slovacia Germania Romania Polonia Slovenia Zona euro Spania Estonia Portugalia Letonia Lituania Bulgaria Irlanda Grecia
Masinisiechipamente de transportAlteproduseindustriale Produsechimice Produsealimentare, bauturi, tigariCombustibili Materii prime

Sursa datelor: Eurostat

  Convergenţa structurală a comerţului exterior nu presupune doar creşterea similarităţii dintre
proporţiile diferitelor grupe de bunuri, ci şi majorarea schimburilor comerciale care presupun
valoare adăugată ridicată şi utilizarea unor tehnologii medii şi superioare.

Metodologia de determinare a gradului de complexitate a comerţului

Comerţ bazat pe resurse Comerţ medium-tech

- carne şi preparate de carne; produse pe bază de
lapte; produse din peşte; cereale; fructe; băuturi şi
ţigări; lemn prelucrat simplu; lemn în stare brută;
hârtie; fibre vegetale; uleiuri petroliere; uleiuri
animale şi vegetale; produse chimice organice;
produse din cauciuc uleiuri esenţiale; metale
neferoase
Comerţ low-tech
- fibre sintetice; alcool şi fenoli; plastic; fertilizatori;
materiale chimice; anumite ţesături şi materiale
textile; circuite electrice; aparate radio;
autovehicule; echipamente pentru distribuţia
energiei; motoare; echipamente de uz casnic; alte
echipamente de transport (fără aeronave);
construcţii prefabricate; maşini pentru prelucrarea
metalelor; alte tipuri de maşini pentru diverse
industrii; anumite tipuri de aparate fotografice.
Comerţ high tech-tech

- piele şi produse din piele; anumite tipuri de hârtie
şi carton; prelucrarea metalelor; mobilă; bunuri
pentru călătorie; încălţăminte; produse de
ceramică; fire textile, ţesături, articole
confecţionate; fier şi oţel; obiecte din sticlă;
articole de îmbrăcăminte
- produse farmaceutice şi medicinale; turbine cu abur;
generatoare; anumite instalaţii generatoare de
electricitate; computere şi aparatură de birou;
televizoare; echipamente de telecomunicaţii; aparate
optice; aeronave; anumite tipuri de maşini electrice;
aparate de măsurat; anumite tipuri de aparate
fotografice

Gradul de integrare financiara

Existenţa unei monede unice va amplifica procesul de integrare economică dintre
economiile zonei euro şi va avantaja economiile cele mai competitive ale uniunii
monetare (Germania vs. PIGS).