Indicatorii de analiză pentru cheltuielile publice

Pentru analiza în timp și spațiu, precum și pentru previziunea cheltuielilor publice, se

dimensionează mai mulți indicatori. Aceștia se grupează în următoarele categorii:
A) Indicatori de nivel
B) Indicatori de structură
C) Indicatori de dinamică
D) Indicatori de eficiență

A) Indicatorii de nivel
1) mărimea nominală și mărimea reală,
2) ponderea în PIB,
3) mărimea medie pe locuitor (în monedă națională, sau în monedă de circulație internațională)

A.1. Volumul cheltuielior publice, în expresie nominală şi reală

Aprecierea efectelor intervenţiei statului în viaţa socială şi în economie presupune

determinarea volumului cheltuielilor publice efectuate de organele de stat. Acest indicator
reprezintă volumul cheltuielilor publice în expresie nominală (în preţurile curente ale anului
considerat, în moneda naţională) notat cu Ch n nom , pentru exercitiul bugetar n.
Volumul cheltuielilor publice în expresie nominală (Ch n nom) reprezintă totalitatea
cheltuielilor publice la nivelul tuturor bugetelor exprimate în prețuri curente, în preţurile perioadei
curente (ale anului de calcul). Este o mărime înregistrată, publicată în documente.
Deoarece preţurile curente sunt influenţate de inflaţie, pentru exprimarea efortului
financiar real, cheltuielile publice se recalculează în preţuri constante, sau comparabile,
obţinându-se volumul cheltuielilor publice în expresie reală (Ch n reală). Transformarea valorilor din
preţuri curente în preţuri constante, comparabile, se efectuează cu ajutorul indicelui preţurilor.
Mărimile reale sunt deci unele care se calculează, pe baza celor nominale (înregistrate).
Sunt mărimi exprimate în prețurile unui an de bază, etalon pentru indicele de preț.
 Relaţiile de calcul ale cheltuielilor publice în expresie reală sunt:

Ch n reală = (Ch n nominala / Ip n/0) * 100

Unde Ip n/0 este indicele preţurilor în anul n față de anul 0, care este an de bază, sau etalon, în care
Indicele de preț este considerat 100 (prin convenție statistică). 100, din formulă, este chiar indicele
de preț din anul de bază (anul 0).

Practic, Cheltuielile reale se exprimă în prețurile anului de bază, nu în procente!

Ip n/0 = Ip 0 + inflația înregistrată în perioada n față de anul 0

Ip n/0 = 100 + inflația înregistrată în perioada n față de anul 0

Spre exemplu, daca rata inflației înregistrată în perioada n față de anul 0 a fost de 20%, atunci
Ip n/0 = 100 + 20 = 120
Dacă raportăm indicele de preț la 100, obținem indicele de preț exprimat unitar:

Ip n/0 exprimat unitar = Ip n/0 / 100 = 120/ 100 = 1,2

Putem rescrie formula Cheltuielilor reale astfel:
Ch n reală = Ch n nominala / Ip n/0 exprimat unitar

De regulă, rata inflației (și implicit indicele de preț) se exprimă cu baza în lanț (de la anul curent,
față de anul precedent). În formule, noi avem nevoie de indicele de preț cu baza fixă (baza fiind
anul etalon, anul 0). Pentru a putea lucra cu acest indice de preț cu baza fixă, avem nevoie de
următoarea formulă:

Indicele de preț unitar, cu baza fixă = Produsul indicilor de preț unitari, cu baza în lanț
sau, mai detaliat:
Ip n/0 exprimat unitar = Ip 1/0 exprimat unitar * Ip 2/1 exprimat unitar *...* Ip n/n-1 exprimat
unitar
Această identitate se demonstrează prin inducție matematică. Pentru o înțelegere mai bună, am
considerat în continuare un exemplu numeric.
Considerăm trei exerciții bugetare, 0, 1 și 2. Anul 0 este anul de bază, pentru care indicele de preț
este stabilit ca fiind 100 (etalon). Rata inflației în perioada 1/0 a fost de 10%, iar în perioada 2/1
de 20%. Vom determina Ip 2/0 exprimat unitar și vom arăta ca este egal cu produsul dintre Ip 1/0
exprimat unitarși Ip 2/1 exprimat unitar.
Dacă Indicele de preț în anul 0 este considerat 100, iar inflația în perioada 1/0 este de 10 (rata
inflaței a fost de 10%, raportată la o perioadă de bază considerată chiar 100), atunci:
Indicele de preț în anul 1/0 = Ip 1/0 = Ip 0 + inflația înregistrată în perioada 1 față de anul 0 = 110
Deci Ip 1/0 exprimat unitar = 110 /100 = 1,1
Mai departe, Indicele de preț în anul 1/0 este 110, iar rata inflației în perioada 2/1 de 20%. Asta
inseamnă că prețurile din anul 2 au crescut față de indicele de preț din anul 1 cu 20%, mai exact
cu 20% *110 = 22.
Rezultă că Indicele de preț în anul 2/0 = Ip 2/0 = 100 + 10 + 22 = 132.
Ip 2/0 exprimat unitar = 132 /100 = 1,32.

Avem 1,32 = 1,1 *1,2 , adică Ip 2/0 exprimat unitar = Ip 1/0 exprimat unitar * Ip 2/1 exprimat unitar.
Identitatea este demonstrată pentru 3 exerciții bugetare.
Considerăm acum 4 exerciții, în ordinea cronologică 0,1,2,3. Trebuie să demonstrăm că:

Ip 3/0 exprimat unitar = Ip 1/0 exprimat unitar * Ip 2/1 exprimat unitar * Ip 3/2 exprimat unitar
Conform demonstrației anterioare, cu 3 exerciții bugetare, obținem:
(Ip 1/0 exprimat unitar * Ip 2/1 exprimat unitar) * Ip 3/2 exprimat unitar
= Ip 2/0 exprimat unitar * Ip 3/2 exprimat unitar
= Ip 3/0 exprimat unitar, adică ceea ce era de demonstrat.
Dupa acest raționament se demonstrează identitatea pentru n+1 exerciții bugetare (de la 0 la n).

Indicatorul de nivel al cheltuielilor publice în expresie nominală sau reală este utilizat în
special pentru efectuarea de analize în timp pe plan intern, naţional. Pe plan internaţional acest
indicator este relevant dacă moneda națională este una de circulație internațională (euro, USD).
A.2. Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut

Indicatorul care exprimă partea din produsul intern brut (realizat într-un an) alocată pentru
acoperirea nevoilor colective (în acelaşi an) este ponderea cheltuielilor publice în PIB.
Calculul, pentru un exercițiu bugetar oarecare n, se efectuează pe baza relaţiei:

nominala
g = (Ch n / PIB n nominal) * 100

unde:
g este ponderea cheltuielilor publice în PIB;

g se exprimă în procente (procentual);

PIB n nom este PIB în expresie nominală (în preţuri curente).

Sistemul bugetar al României are mai multe componente. Pentru agregarea tuturor acestor
cheltuieli publice se realizează consolidarea lor (mai precis, eliminarea sumelor transferate între
diferitele componente ale bugetului public național). Aceste transferuri se numesc consolidabile.
Mărimea obținută prin consolidare se numește cheltuiala publică totală consolidată
(CPTC) și este mărimea utilizată în comparațiile internaționale. Aceste mărimi consolidate,
exprimate nominal, sunt prezentate publicității în România de către Ministerul Finanțelor Publice.
CPTC reprezintă efortul financiar public total, realizat efectiv într-un exercițiu bugetar.

CPTC = ∑CPi – Transferuri Consolidabile (între bugetele publice)

CPTCnominală = ∑CPi NOMINALĂ – Transferuri ConsolidabileNominale

 Pentru România, evoluția ponderii CPTC în PIB, în perioada 1995-2020 și prognoza până în
2022, este următoarea (conform AMECO database, interogare 30.09.2021):

Perioada 1995 – 2004

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

34,3 33,2 34,6 35,6 39,3 38,5 36,3 34,9 34,3 33,8

Perioada 2005 -2012

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

33,5 35,6 37,5 37,6 39,4 40 39,6 37,5

Perioada 2013-2020

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

35,4 35,3 36,1 34,6 33,5 34,9 36,2 42,4

Media pentru acest indicator, în perioada 1995-2020, a fost de 36.3%.

Previziuni: 2021 – 41,1% din PIB si 2022 – 40,3% din PIB

Tabel cu ponderea CPTC în PIB, pentru anul 2020, în UE, date prezentate de Ameco:

Ireland 28,4
Romania 42,4
Bulgaria 42,9
Lithuania 43,5
Latvia 43,6
Estonia 45,1
Cyprus 46,3
Malta 46,6
Czechia 47,5
Luxembourg 47,8
Slovakia 48
Netherlands 48,1
Portugal 48,4
Poland 48,7
Germany 51,1
Hungary 51,6
Slovenia 52
Spain 52,3
Sweden 52,9
European Union 53,4
Denmark 54
Croatia 55,4
Finland 56,7
Italy 57,3
Austria 57,9
Belgium 60
Greece 60,7
France 62,1
Ponderea în PIB a VPTC (Veniturile Publice Totale Consolidate)

Pentru România, evoluția ponderii VPTC în PIB, în perioada 1995-2020 și prognoza până în
2022, este următoarea (conform AMECO database, interogare 30.09.2021):

Perioada 1995 – 2004

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
32,3 29,6 30,2 32,4 34,8 33,9 32,9 33 32,9 32,7

Perioada 2005 -2012

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

32,7 33,5 34,7 32,3 30,3 33,1 34,1 33,8

Perioada 2013-2020

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

33,3 34,1 35,5 32 30,8 31,9 31,8 33,1

Media pentru acest indicator, în perioada 1995-2018, a fost de 32.8%.

Previziuni: 2021 – 33% din PIB si 2022 – 33,2% din PIB

Tabel cu ponderea VPTC în PIB, pentru anul 2020, în UE, date prezentate de Ameco:

Ireland 23,4
Romania 33,1
Lithuania 36,1
Malta 36,5
Latvia 39,1
Bulgaria 39,5
Estonia 40,2
Cyprus 40,6
Czechia 41,3
Spain 41,3
Poland 41,7
Slovakia 41,8
Portugal 42,8
Hungary 43,5
Slovenia 43,6
Luxembourg 43,7
Netherlands 43,9
European Union 46,5
Germany 46,9
Italy 47,8
Croatia 48
Austria 49
Sweden 49,9
Belgium 50,6
Greece 51
Finland 51,2
Denmark 52,8
France 52,9
Tabel cu Deficitul bugetului general consolidat (% în PIB), pentru anul 2020, în UE, date
prezentate de Ameco:

Denmark 1,1
Sweden 3,1
Bulgaria 3,4
Luxembourg 4,1
Germany 4,2
Netherlands 4,3
Latvia 4,5
Estonia 4,9
Ireland 5
Finland 5,4
Cyprus 5,7
Portugal 5,7
Czechia 6,2
Slovakia 6,2
European Union 6,9
Poland 7
Croatia 7,4
Lithuania 7,4
Hungary 8,1
Slovenia 8,4
Austria 8,9
France 9,2
Romania 9,3
Belgium 9,4
Italy 9,5
Greece 9,7
Malta 10,1
Spain 11
A.3. Cheltuielile publice medii pe locuitor

Un alt indicator sugestiv este reprezentat de cheltuielile publice medii pe locuitor, care
exprimă suma alocată fiecărui locuitor, prin redistribuirea fondurilor publice pe destinații, în
corelație cu politica financiară a fiecărui stat. Acest indicator se poate calcula atât în moneda
națională, cât și într-o monedă de largă circulație internațională, care poate asigura
comparabilitatea datelor (euro sau dolari americani (USD)). Se calculează pe baza relației:
Ch/ loc n = (Ch n
nom
/ Populație sau număr de locuitori în anul n)
Ch/loc n (exprimată în euro sau USD) = (Ch n
nom
/ (Populație n * Cursul mediu de schimb anual
n )) unde:
Ch/ loc n = cheltuieli publice medii pe cap de locuitor
Populația n = numărul de locuitori ai statului respectiv, în exercițiul bugetar pentru care se
efectuează calculul, n
CS n = Cursul mediu de schimb anual n (cursul valutar exprimat 1 euro sau 1 USD în raport cu
moneda națională)
Exemplu: Pentru statul X, în anul n, PIB nominal a fost de 200 miliarde euro, Populația a fost de
20 de milioane locuitori, iar ponderea in PIB a CPTC (notată cu g) a fost de 35%.
Să se determine mărimea medie pe locuitor a CPTC, exprimată în euro.
CPTC n = PIB n * g = 200 mld euro * 0,35 = 70 mld euro

CPTC/ loc n = CPTC n / Populație n = 70 mld euro / 20 mil loc. = 3500 euro/loc.
B. Indicatori de structură ai cheltuielilor publice

Structura reprezintă ponderea în total a subdiviziunilor clasificațiilor bugetare.

Structura este reprezentată prin graficul de tip plăcintă (pie).
Greutatea specifica sau ponderea subdiviziunii i a clasificației bugetare, în totalul considerat:

(g s ) i = (Cheltuiala publica i / Chetuiala totala considerata) * 100

Suma acestor ponderi, de la i=1 la numărul total al subdiviziunilor, trebuie să fie egală cu 100 (%):

∑(gs) i = 100 (%)

In Romania exista 2 criterii majore de clasificare a cheltuielilor:

- Criteriul economic
- Criteriul funcțional
In sinteza bugetară, cheltuielile publice se repartizează pe baza criteriului economic.
Apoi, în detaliu, cheltuielile publice sunt repartizează pe funcțiuni, iar fiecare subdiviziune
funcțională se împarte, la rândul ei, pe baza clasificației economice.
C. Indicatori de dinamică

Acești indicatori reprezintă, de fapt, modificarea in timp a indicatorilor de nivelși de structură.

Pentru analiză vom utiliza 2 momente: 0 – momentul inițial și 1 – momentul final. Modificările
apărute în dinamică se exprima întotdeauna cronologic, în raport cu perioada inițială (1 față de 0).

Indicatorii de dinamică cei mai utilizați sunt următorii:

1. Modificarea absolută sau diferența simplă (Δ)

2. Modificarea relativă (Δ %)
3. Coeficientul de elasticitate (e) în raport cu PIB-ul
4. Coeficientul de corelație/concordanță/corespondență (K) în raport cu PIB-ul

1. Modificarea absolută (Δ) se determina pentru fiecare indicatori de nivel și de structură

- Modificarea absolută în prețuri curente a CPTC, este:

ΔNOM = CPTC 1 NOM
– CPTC 0 NOM

- Modificarea absolută în prețuri comparabile, este:

ΔReală = CPTC 1 REALA
– CPTC 0 REALA

- Modificarea absolută a ponderii în PIB a CPTC. este:

Δ(g) = g 1 - g 0

- Modificarea absolută a mărimilor medii pe locuitor, exprimate în monedă națională, euro sau
USD, este:
Δ (CPTC/loc)= CPTC/loc(1) (RON/ EUR/ USD) - CPTC/loc(0) (RON/ EUR/ USD)

- Modificarea absoluta a structurii este

Δ(g si ) = (g si ) 1 – (g si ) 0 , pentru subdiviziunile „i” ale clasificațiilor bugetare

∑ Δ(gsi) = 0%, unde i ia valori de la 1 la total

2) Modificarea relativa ∆ (%), mai exact diferența simplă (Δ) exprimată procentual, în raport
cu mărimea inițială pentru care se determină modificarea

Reprezinta exprimarea procentuală a modificării absolute ∆, în raport cu mărimea inițială (X 0 ):

∆ (%) = (Δ / X 0 ) * 100 = (X 1 - X 0 ) * 100 / X 0 , sau

∆ (%) = ((X1/ X 0 ) - 1) * 100 = (I X 1.0 – 1) * 100

Unde (X 1 / X 0 ) = I X 1.0 , adică indicele de evoluție al variabilei X, în perioada 1 față de 0.

Prin convenție, stabilim că modificarea relativă nu se determină pentru mărimile deja exprimate
procentual (ponderea în PIB și indicatorii de structură).

Modificarea relativă se va determina pentru: Mărimile nominale, Mărimile reale, Mărimile

medii pe locuitor, exprimate în moneda națională, EUR sau USD

3) Coeficientul de elasticitate (e) în raport cu PIB-ul

Elasticitatea (e) este raportul modificărilor relative, pentru variabilele analizate. În

exemplificarea noastră, este vorba despre CPTC și PIB (ambele exprimate nominal).

e = Δ(%) CPTCNOM / Δ(%) PIBNOM

- numitorul, Δ(%) PIBNOM, reprezintă rata de creștere economică nominală

Δ(%) PIBNOM = 100 * (PIB 1 – PIB 0)/ PIB 0

e = (ICPTC 1.0 – 1) / (IPIB 1.0 – 1)

Observație: I X 1/0 = 1+ Δ(%) exprimată unitar (în raport cu unitatea)

Pe termen lung, valoarea elasticității (e) a CPTC tinde către 1, deci evoluția CPTC tinde
către evoluția PIB-ului, pe termen lung.
4) Coeficientul de corelație/concordanță/corespondență (K) în raport cu PIB-ul

K reprezintă raportul dintre indicii de evoluție ai mărimilor analizate. În exemplificarea

noastră, este vorba despre CPTC și PIB (ambele exprimate nominal).

K = ICPTC 1.0 / IPIB 1.0

K = (CPTC 1 / CPTC 0 ) / (PIB 1 / PIB 0 )

K = g 1 / g 0, unde g reprezintă ponderea în PIB a CPTC

Pe termen lung, valoarea lui K (dintre CPTC și PIB) tinde și ea către 1, deoarece evoluția
CPTC tinde către evoluția PIB-ului, pe termen lung.

Observație: Acești indicatori de nivel, structură și dinamică, exemplificați pentru cheltuielile

publice sau CPTC, se aplică în mod similar și pentru veniturile publice (implicit pentru VPTC),
sau pentru datoria publică.