REFERAT

cu privire la primirea domnului Gheorghe Dolgu în rândul membrilor de onoare

ai Academiei Române

Gheorghe DOLGU s-a născut în Bucureşti, la 02.04.1929. Este de formaţie

economist. A efectuat stagii de perfecţionare economico-financiară în SUA, Canada şi
Anglia. În învăţământul superior a străbătut toate treptele didactice.
Fost rector la Academia de Studii Economice pe parcursul a două mandate, fost
redactor-şef la revista „Viaţa Economică” şi cercetător la Institutul Naţional de Cercetări
Economice, a cumulat peste 50 de ani de activitate în învăţământ şi cercetare, precum şi în
serviciul diplomatic al ţării.
1. Contribuţiile ştiinţifice ale domnului Gh. Dolgu se concretizează în numeroase
lucrări individuale şi colective, articole, comunicări la congrese şi conferinţe naţionale pe
teme economice, intervenţii în foruri de cooperare economică internaţională, publicate la
Naţiunile Unite şi la reputate edituri şi periodice economice din ţară. Ele se grupează în trei
mari câmpuri: 1) economie mondială; 2) tranziţia la economia de piaţă şi integrarea
României în structurile europene şi 3) valorificarea tezaurului gândirii economice româneşti
şi universale, legate de asocierea sa strânsă, vreme de peste un sfert de secol, cu activitatea
ONU şi a unor importante organisme de cooperare economică internaţională, precum şi de
participarea la mari proiecte de anvergură naţională, desfăşurate sub egida Academiei
Române.
2. În planul economiei mondiale, o direcţie de investigaţie urmată de Gh. Dolgu a
reprezentat-o cercetarea aspectelor economice ale efortului militar. Lucrarea sa „Economia
şi înarmările” aduce o contribuţie esenţială la cristalizarea ca domeniu ştiinţific distinct a
economiei înarmării/dezarmării, drept pentru care această lucrare a fost distinsă cu premiul
„P. S. Aurelian” pentru ştiinţe economice al Academiei Române. Gh. Dolgu avea să dezvolte
această preocupare la Naţiunile Unite, ca expert consultant – cu titlu personal – al
Secretarului general al ONU, numit de acesta ca preşedinte al grupului de experţi însărcinaţi
să elaboreze studiul „Consecinţele economice şi sociale ale cursei înarmărilor şi cheltuielilor
militare.”.
La recomandarea Adunării Generale a Naţiunilor Unite, raportul a fost publicat la
New York în toate cele şase limbi oficiale ale ONU; el a fost publicat şi în limba română.
3. Raportul economie naţională - economie mondială îşi găseşte expresia în cercetări
desfăşurate în cadrul INCE, în articole publicate în revista „Viaţa economică” sau în
comunicări la reuniuni ştiinţifice internaţionale. Această temă este tratată şi în volumul
colectiv „Tipologia economiilor naţionale”, volum de referinţă, care a stabilit metode de
analiză şi grupare intrate în patrimoniul naţional de idei. Sinteza acestui volum a fost
prezentată la Congresul Mondial al Economiştilor şi editată în volumul cuprinzând lucrările
congresului.
 În aceeaşi arie problematică se înscrie contribuţia profesorului Gh. Dolgu la
activitatea grupului de lucru, la care a fost invitat să participe, alături de laureatul Nobel
Gunnar Myrdal şi alţi distinşi economişti, de către directorul general al ONUDI şi consacrat
destinelor dezvoltării industriale în ţările lumii a treia.
4. La elaborarea Schiţei de strategie privind tranziţia României la economia de
piaţă, precum şi la proiectele Snagov 1 (1995) şi Snagov 2 (2000) vizând pregătirea aderării
României la Uniunea Europeană, profesorul Gh. Dolgu a avut una dintre cele mai importante
contribuţii individuale, conţinând analize şi sugestii semnificative în efortul de articulare a
unei economii de piaţă funcţională în România.
5. Deosebit de importantă este participarea profesorului Gh. Dolgu la efortul din
structurile Academiei Române pentru valorificarea tezaurului de gândire economică
românească şi universală. Avem în vedere în această privinţă, calitatea efortului de redare
precisă, în concepte echivalente şi într-o bună limbă românească, a monumentalei opere a lui
Nicholas Georgescu-Roegen, precum şi a textelor din colecţia „Laureaţii Nobel în
economie”, în volumele pe care le-a îngrijit sau pe care le are în curs de pregătire. Cultura
economică, dragostea de limba română, cunoaşterea englezei de specialitate şi o imensă
migală asupra densului text roegenian i-au permis profesorului Gh. Dolgu să aducă o
inconfundabilă contribuţie la dezvoltarea limbajului economic românesc.
Avem în vedere pe aceeaşi linie şi dimensiunea analitică a studiilor introductive
realizate de Gh. Dolgu la operele unor mari economişti şi, în primul rând, la operele lui
Nicholas Georgescu-Roegen.
6. În luna mai 2000, Senatul Academiei de Studii Economice din Bucureşti i-a
conferit profesorului Gh. Dolgu Diploma Opera Omnia pentru întreaga activitate în
domeniul cercetării ştiinţifice economice.
Ca profesor şi ca rector, Gh. Dolgu s-a afirmat ca una dintre personalităţile de prim
plan ale învăţământului superior economic din România. A avut un rol esenţial în eforturile
de depăşire şi contracarare a tendinţelor de ideologizare din epocă şi de promovare a
disciplinelor cu certă valoare instructivă, respectiv matematică şi ştiinţa computerelor,
statistică şi contabilitate, analiza activităţii economice, management şi marketing etc.
A sprijinit puternic dezvoltarea centrului de calcul economic şi cibernetică economică
şi folosirea acestuia ca vector de modernizare a învăţământului economic şi de deschidere
spre lume a ASE. A promovat şi încurajat mari specialişti din diversele discipline
economice, din domeniul demografiei, al matematicii şi al dreptului, manifestând o grijă
deosebită faţă de elementele tinere. A promovat colaborarea cu universităţile europene şi
americane şi schimburile ştiinţifice cu ţările occidentale, de care au beneficiat cu rezultate
notabile o serie de tineri.
Ca profesor s-a numărat constant printre acele personalităţi care foloseau orice
posibilitate de deschidere spre ştiinţa economică universală şi depăşirea limitărilor inerente
în epocă.
Prin caracter analitic şi viziuni originale s-au distins şi cursurile sale de după 1990, pe
teme precum: fundamente analitice ale sistemelor economice, ascensiunea Occidentului în
prim-planul dezvoltării mondiale, modern şi postmodern în percepţiile despre evoluţia
contemporană, geneza şi dezvoltarea sistemului economic american, geneza şi dezvoltarea
sistemului european contemporan, geneza şi dezvoltarea sistemului japonez, experimentele
est-asiatice etc.
7. O largă deschidere a caracterizat şi activitatea hebdomadarului „Viaţa
economică”, la a cărui fondare a contribuit alături de regretatul Costin Murgescu. Ani de-a
rândul „Viaţa economică” a reprezentat o fereastră spre lume a economiştilor din România,
o punte către ştiinţa economică universală, un fericit loc de confluenţă cu activitatea
Institutului de Cercetări Economice, precum şi cu Academia de Studii Economice şi alte
instituţii de învăţământ superior economic, cu Asociaţia Internaţională a Economiştilor, cu
structuri de cercetare economică şi străinătate.

8. Largul orizont şi pregătirea economică multilaterală i-au permis lui Gheorghe

Dolgu o activitate analitică caracterizată prin eleganţă, profunzime şi eficacitate.
În cadrul Secţiei de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie, în lumea universitară,
în rândul generaţiilor de studenţi la formarea cărora a contribuit, Gheorghe Dolgu se bucură
de o excelentă reputaţie de om de învăţământ, ştiinţă şi cultură.

Având în vedere toate aceste elemente desprinse din cei peste 50 de ani de activitate
ştiinţifică şi didactică, Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie, în reuniunea sa
din 26.01.2006, a reconfirmat în unanimitate propunerea ca profesorul Gheorghe Dolgu să
fie primit în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.

Academician Iulian Văcărel Academician Tudorel Postolache

26 ianuarie 2006