Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Istorie și Filosofie

Școala Doctorală Istorie, Arheologie și Filosofie

Proiect de cercetare(de admitere):

Aspectele evoluţiei raporturilor economice Republica Moldova –
Uniunea Europeană (1994-2017)

Candidat: Roșca Adrian

Conducător de doctorat: dr.hab. Eremia Ion
Specialitatea: 611.02 Istoria românilor
Durata proiectului: 4 ani

Chișinău, 2018
 Definirea temei şi motivaţia
Drept subiect de cercetare pentru studiile de doctorat am stabilit tema -Aspectele evoluţiei
raporturilor economice Republica Moldova – Uniunea Europeană (1994-2017), titlul proiectului de
cercetare datornându-se mai multor cauze de ordin politic și îndeosebi economic .

În primul rând domeniul pe care urmează să-l cercetez represzintă o problemă actuală în
cadrul discursului public din Republica Moldova. Inclusiv din mediul academic datorită faptului că în
contextul intern și extern, cooperarea începută de jure din 1994 și de facto din 1998, este unul dintre
cele mai importante parteneriate strategice ale Republicii Moldova, atît pe plan economic, cît și politic,
anume primul aspect este cel care influențează mersul lucrurilor indiferent că e vorba de reforme
politice sau de balanța comercială.

În al doilea rând cercetarea respective ne oferă posibilitatea să vedem cu ce anume ne

aseamănă dar și unde ne deosebim de restul statelor care desi au făcut parte din blocul socialist,
datorită la o serie de evoluții realizate pe parcurusl anilor 90, începutul anilor 2000 au ajuns la moment
membri ai celui mai important bloc economic la nivel mondial -UE,
În al treilea rând urmează să descoperim care factori anume ne împiedică să obținem acest
statut., cu toate că am avut cel mai mare suport de asistență financiară din partea organizației
economico-politice respective, anume de 560 de mln. de euro în intervalul 2007-20131 , situația pînă
în prezent fiind una de intensificare a relațiilor economice, UE fiind principalul partener al R.M. Tema
respectivă ne va oferi posibilitatea să trecem în revistă cele mai importante fluctuații între cele 2 părți,
dar și etapele de evoluție al acestei cooperări.

Alegerea temei respective drept proiect de cercetare este o tendința personală de a continua
cercetarea unei probleme studiată pe parcursul tezei de licență, care a fost axată pe evoluția sistemului
economic și social din România de la integrarea acesteia în UE, în timp ce în cadrul tezei de master
mă axez pe evoluția economică a R.M. în perioada 2010-2017, astfel am ocazia direct și indirect să
văd modul în care economia uneia dintre cele mai mari piețe de desfacere la nivel mondial afectează
Republica Moldova.

1
Vitalie Călugăreanu. http://www.dw.com/ro/moldova-cel-mai-mare-beneficiar-de-asisten%C8%9B%C4%83-
european%C4%83-din-lume-pe-cap-de-locuitor/a-17703763 29.01.2018
 Scopul și obiectivele proiectului de cercetare
Scopul acestei cercetări este crearea unei imagini generale asupra aspectelor evolutiei
raporturilor economice R.M.- U.E. 1994-2017

Reieșind din conținutul surselor istorice și a istoriografiei accesate până la momentul

realizării prezentei prefațe la teza de doctor ne propunem să realizăm următoarele obiective:

1. Să examinăm principalele domenii de colaborare economică dintre cele 2 părți

2. Să analizăm care au fost principalele efecte ale acestei cooperări atît pe plan pozitiv cît și
negativ
3. Să argumentăm care a fost procesul de integrare al spațiului economic al R.M. la nivelul
cerințelor U.E.
4. Să analizăm modernizarea R.M. prin prisma principalilor indici economici în care a investit
UE
Nivelul de cercetare a temei, izvoare și istoriografie

Pentru cercetarea problemei pe care urmează să o studies voi folosi diverse surse istorice,
reieșind după proveniență, şi valoarea informației, am considerat necesar să le clasificăm în 2 categorii
de bază: Surse interne – documente oficiale, publicațiil ale biroului național de statitică, publicate în
perioada 2008- 2016, Situația Social economică a RM 2unde găsim detaliat tabele, diagrame și o serie
de indici economici care prezintă informații referitoare la problema noastră, în care sunt prezetate
oscilațiie pe care le-a avut fie în progres fie în regres fiecare domeniu economic în parte, inclusiv
exportul și importul RM-UE, caracteristica acestei publicații constă în aceea că se axează mai mult pe
prezentarea cantității bunurilor produse pe plan economic, și se abate să prezinte aumite prognoze sau
concluzii ce ar denota o critică la adresa guvernării.
Din categoria izvoarelor interne, pentru perioada studiului nostru face parte și raportul de
informație operativă cu privire la evoluția social economică a RM3, la interval trimestrial, semestrial,
și anual, izvorul respectiv face o prezentare sumară a aspectelor macroeconomice și al sectorului real
al economiei, îndeosebi al comerțului exterior.
Un izvor care ne oferă posibilitatea să înțelegem procesele cantitative și calitative care au avut
loc în economia RM, pe parcursul perioadei cercetate ne este oferit de însăși Acordul de Asociere 4,

2
Statistica.md http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=263&id=2209 (vizitat 29.09.2018)
3
Mei.gov.md https://mei.gov.md/ro/documents-terms/situatia-macroeconomica-note-informative-privind-
evolutia-social-economica (vizitat 29.09.2018)
4
Mfa.gov.md http://www.mfa.gov.md/img/docs/Acordul-de-Asociere-RM-UE.pdf (vizitat 29.09.2018)
ce face referire la evoluția economică și asigurarea cadrului legislativ pentru dezvoltare printr-o serie
de articole cum ar fi, dialogul economic ce facilitează procesul de reformă economică prin înțelegerea
mecanismelor fundamentale ale economiei fiecăreia dintre ele, racordarea economiei de piață a RM
la nivelul celei al UE, dar și introducerea unos standarde de calitate.

Pentru evoluția balanței comerciale pentru perioada studiului cel mai probabil din sursele
externe voi utiliza -site-ul trandingeconomics5- site de statistică internațional, unde avem
posibilitatea să găsim,comparăm și analizăm practic fiecare indice de dezvoltare important pentru
fiecare stat recunoscut oficial, siteul respectiv fiind utilizat de reprezentanții mai multor domenii de
activitate, pe baza sursei respective am prezentat evoluția balanței comerciale a RM, pentru a
compara nivelul de credibilitate între sursele interne și cele externe, dar și cel de profesionalism,
având ocazia să observ că practic este vorba despre aceleași date. Un scop care mi l-am propus pe
perioada studiului,este să accesez și fondurile arhivelor instituțiilor UE, pentru a avea o imagine mai
clară pentru fiecare etapă pe care urmează să o cercetez.
La momentul actual pot afirma cu certitudine faptul că nivelul de studiere al temei respective
este unul nesatisfăcător,neexistând practice nici o lucrare dedicată problemei pe care urmează să o
studiem, dintre personale care au studiat problema respectivă pe parcurs, mai mult au fost experți din
domeniul politologiei, relațiilor internaționale și economiști, printre cele mai importante lucări care
acoperă partial perioada supusă cercetării este studiul lui Valeriu și Elena Prohnițchi6, lucrarea lor
fiind axată pe o serie de aspecte care țin de la istoricul UE până la rolul celei mai mari organizații
economice în lume în anul 2003, fiind evaluat în studiul respectiv o serie de aspecte importante
precum nivelul de pregătire al economiei dar și al birocrației moldovenești, dar și în ce mod ar fi fost
afectate sectorul agricol, industrial dar și cel terțiar și cuaternar de șocul unei competiții occidentale
în ceea ce privește cantitatea și calitatea locală. Studiul respective fiind unul realist și nu idealist, fiind
enumerate atât câștigurile pe care ar fi urmat RM să le obțină dar și eventualele riscuri și costuri,
avantajul lucrării respective ne oferă șansa să observăm care din acele câștiguri dar și riscuri s-au
realizat pînă în 2017, mai ales că în ultima decadă nivelul de cooperare economică între cele două

5
https://tradingeconomics.com/
6
E. Prohnițchi, V. Prohnițchi. Studiu ,,Analiza perspectivelor de integrare a Moldovei în UE’’. Institutul de
politici publice. Chișinău 2003
părți a fost cu mult mai intens decât în anul 2003 când a fost editat studiul respectiv, autorul în cauză
având și o serie de studii recente cu o abordare mult mai îngustă7.

Din cadrul autorilor din domeniul economic,care analizează minuțios evoluțiile raporturilor
economice dintre RM și UE, îl pot menționa pe Alexandru Fală8 care publică regulat o serie de
studii în ceea ce privește nivelul de intensificare și reducere a colaborării economice, un exemplu
în acest sens fiind modul cum a afectat Acordul de Liber Schimb aprofundat evoluția economică
dar și efectele la nivel de orientare geopolitică a statului nostru.

O lucrare importantă de un folos real pentru a înțelege relațiile economice pe care le-am
propus studierii , este reprezentat de către Raportul de Stare a Țării9, lucrarea menționată fiind
rezultatul muncii a unui grup de experți în domeniu precum A.Lupușor, A.Fală, A.Popa, D.Cenușă,
I.Morcotâlp, ce prezintă detaliat nu doar informații statistice dar și comentarii, ce se axează mai
mult pe explicarea proceselor, cauzelor și a eventualelor soluții pentru problemele economiei noastre
naționale în conexiune cu politica internă și externă a statului nostru, îndeosebi relațiile cu UE, fiind
prezentată clar conexiunea dintre geopolitică și economie.

O lucrare extrem de importantă pentru înțelegerea specificului economiei naționale, dar și a

evoluției indicatorilor de performanță, este reprezentată de către lucrarea Analiza competitivităţii
naţionale prin prisma indicatorilor de performanţă a exporturilor10, aceasta fiind rezultatul activității
de cercetare a personalului ce activează la Institutul de Economie, Finanțe și Statistică. Cercetarea în
cauză oferă posibilitatea tuturor celor interesați să descopere dar și să compare situația exporturilor
locale, fiind afișate o serie de detalii despre factorii determinanți ai competivității naționale, cum
comerțul exterior este un indicator al competivității naționale prin prisma evoluțiilor post-criză ale
exporturilor moldovenești. Relevant pentru studiul nostru e observația că în condițiile unui mediu
internațional înalt competitiv, este extrem de important pentru un stat să-și definească sectoarele
economice în care dispune de anumite avantaje comparative față de principalii săi concurenți, astfel
pentru o organizare mai eficientă a operațiunilor de comerț exterior, un stat trebuie să se orienteze

7
V. Pronițchi Expert Grup https://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/1392-zlsac-dintre-ue-si-rm-
evaluarea-impactului-liberalizarii-comertului-cu-servicii-asupra-economiei-moldovenesti&category=194 (vizitat
29.09.2018)
8
A.Fală. Expert Grup. Moldova poate avea comer liber atât cu CSI, cât și cu UE https://expert-
grup.org/ro/biblioteca/item/1113-na-comertlibercucsiue vizitat(01.10.2018)
9
Expert Grup. FES. Raport de stare a țării. Chișinău 2017
10
AȘM.MEI.IEFS. Analiza competitivităţii naţionale prin prisma indicatorilor de performanţă a exporturilor.
Chișinău 2011
spre a exporta acele produse în care deține avantaje comparative și să importe produsele pe care le-ar
putea obține la un preț mai mic decât în cazul în care le-ar produce11.

Pentru efectuarea studiului respectiv, un aport important la jucat analiza economică realizată
neregulat de către centrul IDIS Viitorul, anume Economic Outlook. Starea economică a RM:
Diagnostic.Prognoze. Recomandări12.
Fiind din start menționate cauzele reducerii productivității în domeniul agricol, existând o
interconectare cu legislația ineficientă ce ar trebui să asigure cadrul de activitate legală a actorilor
economici ,accesul anevoios pe pieţele de desfacere pentru produsele agricole, neutilizarea majorităţii
contingentelor tarifare în comerțul cu Uniunea Europeană, restanţele în implementarea documentelor
de politici agricole, promovarea insuficientă a companiilor agricole moldoveneşti pe pieţele externe.
Concluziile autorilor fiind practic aceleași cu cele ale celorlalți autori, ce țin de neutilizarea
oportunităților economice care au apărut odată cu obținerea calității de stat asociat.
Există un nivel mediu de cercetare și în afara Republicii Moldova asupra temei respective,
astfel că în anul 2006, un grup de cercetători moldoveni și polonezi precum M.Cernobrovciuc,
J.Konieczna, M.Sowa, A. Stratulat, care au publicat un studiu de caz asupra modului cum au evoluat
relațiile dintre cele două părți din perspectivă politică și economică13, luându-se în considerare
evoluția economiei naționale în intervalul 2002-2005,dar și etapele de evoluției a colaborării dintre
cei doi parteneri, cât și unele aspecte problematice pentru pentru economia națională în tentativa sa
de a se racorda la standardele de calitate ale UE, la nivel economic și legislativ, dat și cum acest proces
s-ar răsfrânge asupra unor probleme evidente pentru economia națională, precum migrația și
îmbâtrânirea capitalului uman, plusul acestui studiu constă în faptul că ne oferă posibilitatea să vedem
cum sunt percepute relațiile dintre cele două părți și de către experți din afară, care nu au nici un
interes să idealizeze sau denigreze o parte sau alta.

O altă sursă externă importantă o reprezintă lucrarea publicată de un grup de cercetători

străini cu titlul- Moldova: O arenă a influențelor internaționle14, subiectul supus cercetării noastre
fiind prezentat și analizat detaliat în capitolul 5 cu titlul UE- De la ignoranță, la un parteneriat

11
Ibidem, p.38
12
IDIS. Viitorul. Starea Economică a RM: Diagnostic. Prognoze.Recomandări. Chișinău 2015
13
Center for social and economic reports. Case Reports. Prospects for Moldova-EU relations. Warsaw 2006
14
Moldova: Arena of international influences Lexington books 2012
privelegiat cu Moldova15, capitolul respectiv enumerând un scurt istoric detaliat cum s-a ajuns de la o
simplă colaborare de protocol, la un parteneriat economic important mai ales pentru guvernarea de
la Chișinău, fiind prezentate etapele primordiale de la începutul anilor 90, până la reconfigurarea
parteneriatului de natură geopolitică realizat în timpul mandatului fostului președinte al RM, Vladimir
Voronin, cât și criza politică din 2009 dar și rolul pe care îl joacă Transnistria la nivel economic și
politic ca factor ce asigură un anumit grad de instabilitate în regiune.

Metodologia cercetării

În cadrul cercetării respective, vom utiliza o serie de metode științifice pentru a soluționa
problema supusă cercetării,cum ar fi:

Metoda statistică- în monografia lui Petre Andtrei este menționat faptul că statistica
reprezintă istoria în repaus, iar istoria reprezintă statistica în mișcare16. Înregistrările de ordin statistic
nu reprezintă altceva decît niște puncte de reper care îl ajută pe istoric să se orienteze în toate
domeniile posibile de evoluție socială și economică. Metoda statistică este în primul rînd una
descriptivă, deoarece înfățișează fenomenele ce se petrec, și pe baza cărora se stabilește o anumită
regularitate. Prin metoda respectivă se observă fenomenele în număr cît mai mare posibil, căutîndu-
se elementele constante, precum și anumite caractere pe baza cărora se poate face o grupare a faptelor,
observațiile fiind exprimate printr-un număr17. Metoda respectivă fiind una nu doar descriptivă ci și
analitică, urmând să stabilească regularități și raporturi cauzale, noi pe baza respectivei metode ne
putem raporta doar la trecut, fiind de dorit să evităm pronosticurile.

Astfel în baza a ceea ce descoperim în toate datele adunate pe parcursul unui an, se permite
să se creeze o imagine per ansamblu a balanței comerciale, a producției industriale, agricole, a ratei
șomajului, natalității și mortalității. Pentru ca la final să putem da un verdict cu referire la o anumită
etapă din cadrul evoluției unei anumite societăți. Minusul statisticilor este că deseori pot să reprezinte
o serie de erori, acesta fiind și motivul pentru care Winston Churchill a declarat că nu crede decît în
adevărul statisticilor fabricate de el.
Metoda comparativă- reprezintă modul prin care înțelegem particularul de universal, se
evoluează dinspre particular spre general și din spre general spre particular. Metoda comparativă

15
Ibidem p.223
16
Petre Andrei. Solciologie Generală. Ed. Polirom. Iași 1997 p.212
17
Ibidem p.212
24
Bogdan Murgescu.Metodologia Cercetării istorice. Prezentare Sintetică.Ed. All. București 2000p.13
serveşte nu doar pentru a stabili fapte despre care nu există informaţii directe în izvoare, ci şi pentru
verificarea ipotezelor cu referire la explicaţiile cauzale. La nivelul faptelor istorice concrete,
compararea a două sau mai multe cazuri istorice este menită să sugereze, cu ajutorul judecăţii prin
analogie, forme de desfăşurare a evenimentelor pentru care nu există în izvoare suficiente informaţii
directe. Evident, pentru ca o asemenea stabilire a faptelor să fie validă, este esenţial ca unităţile de
comparat să fie alese atent , şi să aibă o serie de trăsături comune pentru a permite o comparaţie
validă. De aceea, în practică istoricii compară fie fapte istorice aparţinând aceleiaşi societăţi în
momente diferite, fie fapte istorice aparţinând unor societăţi distincte, dar asemănătoare şi
contemporane în timp una cu alta18. După cum atrag însă atenţia Heinz-Gerhard Haupt şi Jurgen
Kocka, comparaţiile istorice, atunci când sunt realizate cu spirit critic şi respect faţă de adevărul
faptelor istorice, pot evidenţia nu numai asemănări, ci şi deosebiri între cazurile comparate19; această
observaţie evidenţiază o dată în plus necesitatea ca pre-judecăţile cu care pornim în aplicarea metodei
comparative să fie evaluate critic şi să fie corectate prin confruntarea cu informaţiile concrete despre
cazurile comparate. În teză mea voi axa pe compararea datelor statisitice în ceea ce privește
principalii indici economici și sociali dar și modul cum aceștia au variat din anul 2007 pînă în anul
2015.
Metoda interdisciplinară- exercițiul științific propus include o analiză multidisciplinară în
complex (economie, politologie,statistică), în vederea obținerii unui studiu care să depăşească aria
specifică a unei singure discipline , fiind astfel lipsit de ambiguitate și monotonie științifică.
Rezultatul preconizat
Consider că la finalul studiului pe care urmează să-l realizez, în baza volumului de
informații acumulate, statistici, opinii istorice, economice, politologice dar și analiza critică, vom fi
capabili să oferim o imagine clară a procesului de colaborare economică dintre cele două părți, pentru
a înțelege mai bine care au fost realizările dar și greșelile realizate de către Chișinău, dar și în același
timp pentru a evita să cădem în capcana idealismului, să elucidăm și minusurile în cadrul acestei
colaborări al celui mai important partener strategic al RM din punct de vedere economic, o lucrare
dedicată în ecxlusivitate acestui subiect nefiind valabilă la moment nici în domeniul istoriei, dar nici
în cel al economiei, politologiei sau relațiilor internaționale.

18 25
Bogdan Murgescu.Metodologia Cercetării istorice. Prezentare Sintetică.Ed. All. București 2000p.13
19
Ibidem, p.13
 Bibliografie:

Izvoare
1. Biroul Național de statistică al RM. Recensământul general agricol 2011.
2. Biroul Național de statistică. Dezvoltarea social economică a RM în 2011.
3. Biroul Național de statistică. Dezvoltarea social economică a RM în 2012.
4. Biroul Național de statistică. Dezvoltarea social economică a RM în 2013.
5. Biroul Național de statistică. Dezvoltarea social economică a RM în 2014.
6. Biroul Național de statistică. Situația social economică a RM 2015.
7. Biroul Național de statistică. Situația social economică a RM în anul 2016.
8. Biroul Național de statistică.Buletin statistic 2017.Chișinău 2018.
9. E-democracy.md http://www.e-democracy.md/files/parties/strategia-moldova-2020.pdf.
10. Infoeuropa.md http://infoeuropa.md/moldova-in-dialog-cu-europa/zi-istorica-pentru-
moldova-semnarea-acordului-de-asociere-dintre-republica-moldova-si-uniunea-europeana/.
11. MEI. http://www.mei.gov.md/sites/default/files/document/attachments/evolutia-social-
economica-a-republicii-moldova-in-anul-2010.doc
12. MEI al RM. Informaţie operativă cu privire la evoluţia social - economică a Republicii
Moldova în anul 2011.
13. MEI. Comerț Exterior http://mei.gov.md/ro/content/comert-exterior.
14. Mfa.gov.md http://www.mfa.gov.md/img/docs/Acordul-de-Asociere-RM-UE.pdf (vizitat
01.10.2018)

Literatura
1. AȘM.MEI.IEFS. Analiza competitivităţii naţionale prin prisma indicatorilor de performanţă
a exporturilor. Chișinău 2011.
2. Center for social and economic reports. Case Reports. Prospects for Moldova-EU relations.
Warsaw 2006
3. E. Prohnițchi, V. Prohnițchi. Studiu ,,Analiza perspectivelor de integrare a Moldovei în
UE’’. Institutul de politici publice. Chișinău 2003
4. Expert Grup. Raport de stare a țării. Chișinău 2014. Chișinău 2015.
5. Expert Grup.Concluziile Anului economic 2017 și prognoze pentru 2018, Chișinău 2017.
6. Expert-Grup.Notă Analitică.24 noiembrie 2014. Chișinău 2014.
7. Fală A., Evoluția comerțului cu bunuri dintre R.M. și UE în primii ani de funcționare a
ZLSAC. Chișinău 2017.
8. IDIS Viitorul, Monitorul economic, Chișinău, 2010.
9. IDIS Viitorul, Monitorul economic, Analize și prognoze trimestriale, nr.23, Chișinău, 2012.
10. IDIS Viitorul. 2018 anul reformelor sau al stagnării?, Chișinău, 2017.
11. IDIS Viitorul. Relansarea economiei moldovenești se lasă așteptată, Chișinău 2016.
12. IDIS. Viitorul. Starea Economică a RM: Diagnostic. Prognoze. Recomandări. Chișinău,
2015.
13. Institutul de Economie, Finanțe şi Statistică al AŞM şi ME. Tendințe în economia Moldovei,
nr 8, 2012.
14. Institutul de Economie, Finanțe şi Statistică al AŞM şi ME. Tendințe în economia Moldovei,
nr. 12, 2013.
15. Institutul de Economie, Finanțe şi Statistică al AŞM şi ME. Tendințe în economia Moldovei,
nr 24, Chișinău, 2017.
16. Institutul de Economie, Finanțe şi Statistică al AŞM şi ME. Tendințe în economia Moldovei,
nr. 16 2016, 2014.
17. Institutul de Economie, Finanțe şi Statistică al AȘM.ME. Tendințe în economia Moldovei,
nr. IV 2011, Chișinău, 2012.
18. IPN.md http://ipn.md/ro/economie-business/89499.
19. Moldova: Arena of international influences Lexington books 2012
20. Murgescu B., Metodologia Cercetării istorice. Prezentare Sintetică, Ed. All, București,
2000.
21. Onișcenco D., Notă informative privind schimburile comerciale ale Republicii Moldova
desfăşurate în perioada ianuarie-iunie 2012.
22. Răuleț I., Raport 2014 http://mei.gov.md/ro/content/raport-privind-crearea-dezvoltarea-si-
functionarea-parcurilor-industriale-pentru-anul-2014 (vizitat 20.04.2018).
23. Stratan A. și Fală A., IEFS, Constatări și soluții, Chișinău, 2011.
24. Trandingeconomics.com- https://tradingeconomics.com/
25. United Nations. Regulatory and Procedural Barriers to Trade in the Republic of Moldova.
New York and Geneva 2017-https://www.unece.org/fileadmin/ DAM/trade/ Publications/
ECE_TRADE_433E.pdf .
26. Ursu A., ZLSAC între Moldova și UE, după un an de implementare, Chișinău, 2015.
27. V. Pronițchi Expert Grup https://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/1392-zlsac-dintre-
ue-si-rm-evaluarea-impactului-liberalizarii-comertului-cu-servicii-asupra-economiei-
moldovenesti&category=194