UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI ROMÂNIA

Caracteristici ale participării populației la activitățile economice

Cerința I. Folosind informațiile din documentarea pe care o veți realiza pe site-ul oficial al
Uniunii Europene (https://europa.eu/european-union/index_ro1), răspundeți următoarelor cerințe și
întrebări pentru a vă familiariza cu structura generală a acestei forme de integrare la nivel european.

Membrii UE și procesul de aderare.

A. Care sunt actualele state membre ale Uniunii Europene?
Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda,
Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de
Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia , Slovenia, Spania și Suedia
B. Ce state localizate (total sau parțial) în Europa nu fac parte din UE? Împărțiți aceste
state în următoarele categorii1a:
 candidate UE: Turcia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Albania, Moldova, Ucraina și
Bosnia și Herțegovina
 potențial candidate UE: Bosnia și Herțegovina și Kosovo
 membre EFTA (www.efta.int): Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia.
 alte state din Europa: Georgia, Monaco, Andorra
 C. Care sunt actualele state membre ale Zonei Euro1b?
Statele membre ale Zonei Euro sunt Belgia, Germania, Irlanda, Spania, Franța, Italia,
Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Portugalia, Finlanda, Grecia, Slovenia, Cipru, Malta, Slovacia,
Estonia, Letonia și Lituania.
Cerința II. Consultați baza de date Eurostat2 (https://ec.europa.eu/eurostat/data/database)
pentru a putea completa tabelul următor și pentru a discuta aspectele prezentate și solicitate mai jos.
Dacă nu există conexiune la Internet sau site-ul oficial Eurostat este temporar inactiv, datele statistice vă
vor fi furnizate pe Google Classroom (LP 8_Anexa de lucru).

Tabel 1. Caracteristici ale resurselor umane și ale pieței forței de muncă în statele europene
Nivel spațial Populația Populația în Rata de Rata de dependență a vârstnicilor6 Rata de ocupare a populației cu Rata șomajului pe termen lung a
totală 3 vârstă de înlocuire a (%) vârste între 20 - 64 ani (%) populației cu vârste între 15 –
muncă forței de (SDG_08_30) 7 74 (%) (SDG_08_40) 8
(%)4 muncă5 2021 Proiecții 2050 - scenarii TOTAL Feminin Masculin TOTAL Feminin Masculin
(‰)

1
Inclusiv 1a https://europa.eu/european-union/about-eu/countries_ro; https://european-union.europa.eu/principles-
1b
countries-history/joining-eu_ro; https://european-union.europa.eu/institutions-law-budget/euro/countries-using-
euro_ro, https://european-union.europa.eu/easy-read_ro

1
 2021 Scenariu Scenariu fără 2021
de bază migrație
UE - 27 state
447.218.763 ep 32,5ep 52,0 58,3 73,1 67,7 78,5 2,8 2,9 2,6
(din 2020) 64,1
Zona Euro - 19
72,5
state (2015- 342.572.308 p 33,2 p 52,6 60,2 67,5 77,6 3,2 3,4 3,0
1.I.2023) *** 63,9
Belgia 11.566.041 64,0 785 30,1 44,8 51,8 70,6 66,8 74,5 2,6 2,5 2,7
Bulgaria 6.916.548 63,8 679 34,1 55,0 53,4 73,2 68,9 77,3 2,6 2,4 2,7
Cehia 10.701.777 63,8 756 31,6 49,8 56,4 80,0 72,1 87,5 0,8 0,9 0,6
Danemarca 5.840.045 63,6 766 31,7 43,4 46,2 79,0 75,5 82,4 1,0 1,1 1,0
Germania 83.155.031 64,2 645 34,2 48,3 58,5 79,6 75,9 83,2 1,2 0,9 1,4
Estonia 1.330.068 63,2 645 32,2 49,1 51,7 79,3 77,5 81,2 1,6 : 2,0
Irlanda 5.006.324 65,3 779 22,6 41,9 48,6 74,9 70,0 80,0 1,8 1,5 2,0
Grecia 10.678.632 63,3 919 35,6 62,6 67,1 62,6 52,7 72,5 9,2 12,3 6,7
Spania 47.398.695 66,0 670 30,0 59,5 74,3 67,7 62,4 73,0 6,2 7,4 5,0
Franța 67.656.682 p 61,6 649 33,6 p 49,3 50,1 73,2 70,2 76,4 2,3 2,2 2,4
Croația 4.036.355 64,3 860 33,3 52,5 53,4 68,2 62,9 73,4 2,8 2,6 2,9
Italia 59.236.213 63,6 37,0 61,5 73,5 62,7 53,2 72,4 5,4 5,9 5,0
Cipru 896.007 67,5 664 24,3 35,3 47,5 75,9 70,0 82,2 2,6 2,6 2,5
Letonia 1.893.223 63,2 608 32,9 56,7 49,0 75,3 72,9 77,7 2,3 1,7 2,9
Lituania 2.795.680 65,0 713 30,7 56,5 48,6 77,4 76,7 78,1 2,6 2,6 2,7
Luxemburg 634.730 69,4 760 21,0 41,7 57,1 74,1 70,3 77,7 1,8 2,1 1,5
Ungaria 9.730.772 65,1 698 31,2 47,5 51,7 78,8 73,5 84,1 1,3 1,3 1,2
Malta 516.100 67,7 690 27,9 40,2 56,4 78,6 69,6 86,4 1,0 0,7 1,1
Țările de Jos 17.475.415 64,7 671 30,6 44,8 50,8 81,7 77,5 85,7 0,8 0,9 0,8
Austria 8.932.664 66,4 595 28,9 47,2 58,8 75,6 71,3 79,9 2,0 1,8 2,1
Polonia 37.840.001 ep 65,8 720 28,5ep 52,2 54,7 75,4 68,4 82,4 0,9 0,9 0,9
Portugalia 10.298.252 64,1 650 35,0 62,8 66,1 75,9 73,1 79,0 2,9 3,1 2,7
România 19.201.662 64,9 706 29,7 e 54,5 50,5 67,1 56,9 77,0 2,0 1,9 2,2
Slovenia 2.108.977 64,3 628 32,1 54,9 64,1 76,1 72,6 79,3 2,0 2,0 1,9
Slovacia 5.459.781 67,0 728 25,5 51,4 52,9 74,6 70,4 78,9 3,9 4,0 3,8
Finlanda 5.533.793 61,7 703 36,8 48,0 53,3 76,8 75,8 77,8 1,8 1,6 2,1
Suedia 10.379.295 62,2 712 32,4 39,0 47,1 80,7 78,0 83,3 1,9 1,8 2,1
EFTA** 14.469.516 65,7
Islanda 368.792 66,6 726 22,1 35,3 43,1 81,4 77,5 84,9 1,1 1,0 1,1
Liechtenstein 39.055 66,8 843 27,9 51,3 65,6
Norvegia 5.391.369 65,0 655 27,6 40,2 50,1 80,0 77,5 82,3 1,0 1,0 1,1
Elveția 8.670.300 66,1 789 28,4 44,6 61,8 81,8 77,8 85,7 1,9 2,0 1,8
Regatul Unit 67.025.542* 28,9 *
Muntenegru 620.739 66,2 812 24,0 55,2* 48,8* 61,7* 13,4* 14,0* 12,8*
Macedonia de N 2.068.808 69,1 699 21,4 59,1* 49,0* 68,9* 12,4* 11,9* 12,7*
Albania 2.829.741 68,2
22,3
726
Serbia 6.871.547 64,5 664 33,0 66,7 59,3 74,2 4,9 5,8 4,3
Turcia 83.614.362 67,7 1011 14,1 51,0* 32,0* 70,1* 3,3* 4,9* 2,5*
Andorra 76.177 * 18,7 *
Belarus 9.475.174 * 22,4 *
Bosnia și Herțegovina 3.839.265 *
Kosovo 1.782.115 * 13,2 *
Moldova 3.550.852 * 15,3 *
Monaco 33.085*
Rusia 143.666.931 * 18,6 *
San Marino 34.453 * 28,7 *
Ucraina
41.418.717 25,8
675 325.4
67,4
Nota: e – estimare; p – provizoriu; * - cea mai recentă valoare, dar an anterior lui 2021; ** EFTA = European Free Trade Association/Asociația Europeană a Liberului Schimb
Cerința II: analiză
1. Caracterizați succint diferențierile teritoriale ale ponderii populației în vârstă de muncă în anul
2021 la nivelul UE. Care este media UE 27 și cum se caracterizează România în raport cu aceasta? Care
sunt statele caracterizate prin diferențe semnificative față de această medie și în ce sens?
Diferențierile teritoriale ale ponderii populației în vârstă în anul 2021 la nivelul UE diferă foarte
mult pe teritoriul UE din cauza caracterului distinctiv demografic și spațial. Media UE27 este de

2
64.1% și diferă față de România cu o negativă de 0.8%. Statele caracterizate prin diferențe
semnificative față de această medie sunt Cipru, Malta, Slovacia, în sensul că au o pondere a populației
în vârstă de muncă densă și activă.
2. Folosind LP 8_Anexa de lucru (Foaia LP8_UE), calculați rata de înlocuire a forței de
muncă, 2021 și completați coloana aferentă din tabelul de mai sus. Care este valoarea medie a
acestei rate și a deficitului asociat la nivelul UE 27? Care sunt statele caracterizate prin cel mai
mare deficit de forță de muncă conform acestui indicator?
Valoarea medie a ratei și a deficitului asociat la nivelul UE 27 este 70.5%, respectiv 29.5%.
statele caracterizate prin cel mai mare deficit de forță de muncă conform acestui indicator sunt
Malta, Italia, Portugalia.
3. Folosind LP 8_Anexa de lucru (Foaia LP8_Stat desemnat), calculați și reprezentați
dinamica ratei de înlocuire a forței de muncă și a deficitului de forță de muncă (1970 – 2021) la
nivelul UE, României și statului desemnat. Care a fost tendința ratei și a deficitului din statul
desemnat, în comparație cu nivelul UE și cu nivelul României? Care dintre cele trei entități spațiale
reprezentate are cel mai mare deficit de forță de muncă calculat pentru 2021?
Rata de înlocuire a forței de muncă se referă la numărul de noi lucrători care intră pe piața
muncii în comparație cu cei care ies la pensie sau părăsesc forța de muncă. În UE, rata de înlocuire
a forței de muncă a scăzut din anii 70 din cauza mai multor factori, inclusiv îmbătrânirea populației
și ratele scăzute ale natalității. Rata de înlocuire a forței de muncă în UE-27 a fost de 70.5% în
2021, ceea ce înseamnă că pentru fiecare lucrător care părăsește piața muncii, mai puțin de un nou
lucrător intră.
În România și Bulgaria, rata de înlocuire a forței de muncă a fost, de asemenea, în scădere,
dar într-un ritm mai rapid în România și mai lent în Bulgaria, decât în UE. În România, rata a scăzut
de la 81.4% în 2000, la 72.8% în 2021, în timp ce în Bulgaria a scăzut mai lent, de la 70.1% în
2000, la 67.9% în 2021. Această tendință se datorează în principal emigrării muncitorilor tineri și
calificați în alte țări UE în căutarea unui loc de muncă mai bun.
Deficitul forței de muncă se referă la diferența dintre cererea de lucrători și oferta disponibilă
de lucrători. În UE, deficitul este de 29.5%, ce a crescut din cauza unei economii în creștere și a
îmbătrânirii populației.
În România și Bulgaria există încă un excedent de forță de muncă din cauza ratelor ridicate
ale șomajului. România are o rată a șomajului de 27.2%, în timp ce Bulgaria are o rată de 32.1%.
Ambele țări se confruntă cu un deficit de lucrători calificați în anumite sectoare, cum ar fi IT,
sănătate și construcții.
Bulgaria a avut cel mai mare deficit de forță de muncă dintre UE27 și România pentru anul
2021. Îmbătrânirea populației bulgare și emigrarea lucrătorilor calificați sunt factori care contribuie
la deficitul de forță de muncă.
Caracterizați succint diferențierile teritoriale și dinamice ale ratei de dependență a
persoanelor vârstnice în anul 2021. Pentru acest lucru, răspundeți următoarelor întrebări.

3
 3.1. Care sunt statele cu valori net superioare mediei înregistrate la nivelul UE 27? Dar cele care
se situează mult sub media respectivă? Cum se caracterizează România din acest punct de vedere?
Mai multe țări au valori semnificativ mai mari decât media UE27 a ratei de dependență a
persoanelor în vârstă în 2021. Printre acestea se numără Italia, cu un raport de 37,0%, Grecia, cu un
raport de 35,6%, Finlanda, cu un raport de 36,8%.
Țări care se situează cu mult sub rata medie de dependență a vârstnicilor din UE27 în 2021 se
numără Irlanda, cu o rată de 22,6%, Cipru, cu o rată de 24,3%, și Luxemburg, cu o rată de 21,0%.
România este descrisă ca fiind sub media ratei de dependență a vârstnicilor din UE27, cu o
rată estimată de numai 29,7% în 2021.
3.2. Care este tendința previzionată a indicatorului în perioada 2021 – 2050? Cărui scenariu
pentru 2050 îi corespund, la nivelul UE și al celor mai multe state membre, valorile mai mari și de
ce credeți că se întâmplă acest lucru? Există și state care se abat de la această situație generală a
celor două scenarii? Dacă da, care?
Se preconizează că rata de dependență a persoanelor în vârstă în UE va crește semnificativ,
de la 52.6% în 2021 la 60,2% în 2050, conform scenariului de bază. Acest scenariu presupune o
creștere treptată a ratelor de fertilitate și a speranței de viață, precum și un nivel moderat de
migrație.
În cadrul scenariului fără migrație, care presupune rate de fertilitate și speranță de viață
mai mari, se preconizează că rata de dependență a persoanelor în vârstă va ajunge la 52,6% până în
2050. Acest scenariu corespunde unor valori mai ridicate la nivelul UE și în majoritatea statelor
membre, deoarece ia în considerare ipoteze mai optimiste privind tendințele demografice.
Țările care se abat de la această situație generală a celor două scenarii sunt cele cu rate de
fertilitate deja scăzute și niveluri ridicate de emigrație, cum ar fi Bulgaria, Croația, Grecia, Letonia,
Lituania, Polonia, România și Slovacia. Este probabil ca aceste țări să se confrunte cu rate de
dependență la vârste înaintate chiar mai mari decât cele prevăzute în scenariul de bază.
4. Față de valoarea medie a UE 27, care sunt statele caracterizate prin cele mai ridicate rate
ale șomajului pe termen lung (nivel general și pe sexe)?
Media UE27 în ceea ce privește șomajul pe termen lung a fost de 2,6% pentru bărbați și de
2,9% pentru femei.
Țările cu cele mai ridicate rate ale șomajului pe termen lung pentru ambele sexe au fost
Grecia de 9.2% (6.7% pentru bărbați, 12,3% pentru femei) și Spania de 6.2% (5.0% pentru
bărbați și 7.4% pentru femei).
5. Caracterizați succint situația ratei de ocupare și a ratei șomajului pe termen lung în
România (conform Eurostat), comparând valorile caracteristice țării noastre cu cele ale statelor
vecine și cu media europeană.
În 2021, UE27 avea o rată de ocupare a forței de muncă de 73,1%, în timp ce rata șomajului
de lungă durată era de 2,8%.
În România, rata de ocupare a forței de muncă a fost de 67,1% în 2021, mai mică decât media
UE27. Rata șomajului pe termen lung a fost de 2,0%, care este mai mică decât media UE27.

4
Bulgaria a înregistrat o rată de ocupare a forței de muncă de 73,2% în 2021, ușor mai mare
decât cea a României. Rata șomajului pe termen lung era de 2,6%, mai mare decât media
României.
În Ungaria, rata de ocupare a forței de muncă a fost de 78,8%, mai mare atât decât cea a
țărilor vecine, România și Bulgaria. Rata șomajului pe termen lung era de 1,3%, mai mică
decât media României.
În Serbia, rata de ocupare a forței de muncă a fost de 66,7% în 2021, semnificativ mai mică
decât a țărilor vecine. Rata șomajului pe termen lung era de 4,9%, mai mare decât media
României.