CARACTERISTICI SECTORIALE ALE ECONOMIEI GLOBALE

STRUCTURA SECTORIALĂ A FORȚEI DE MUNCĂ OCUPATE

STRUCTURA SECTORIALĂ A VALORII ADĂUGATE ÎN CADRUL PNB

Cerința 1. Folosind datele statistice din Tabelul 2 (Suportul informațional) și

documentul Excel Anexa de lucru, calculați și reprezentați valorile procentuale aferente structurii
regionale (cele șapte regiuni conturate de Banca Mondială) a forței de muncă mondiale angajate
(2019) și structurii regionale a venitului brut/PIB mondial (2019). Fiecare dintre cele două
structuri reprezintă contribuția pe care o are fiecare regiune la forța de muncă angajată mondială,
respectiv la PIB mondial. Introduceți mai jos diagrama structurală realizată în Excel (tip 100%
stacked column) (Fig. 1).
Realizați o succintă comparație a ponderilor regionale în cadrul celor doi indicatori;
există o relație de directă proporționalitate între ponderea forței de muncă pe care o furnizează o
regiune și valoarea PIB generat de aceeași regiune? Oferiți exemple de regiuni în care cei doi
indicatori se regăsesc în relativ echilibru, precum și exemple în care există discrepanțe notabile;
de ce credeți că există o asemenea situație?
Răspunsul studentului:
Ponderea forței de muncă a Asiei de Sud influențează PIB-ul produs de America de
Nord prin exportarea electrocasnicelor, în disonanță aflându-se Orientul Mijlociu și Africa de
Nord datorită emigrării cetățenilor către Europa și Asia Centrală, generând astfel un PIB crescut.

Fig. 1 Ponderea regiunilor în structura forței de muncă (a) și a PIB (b) la nivel mondial (2019)
Sursa: WB/Banca Mondială

1
 Cerința 2. Pe baza datelor din Fig. 1 și 2 (Suportul informațional), comentați
modificările sectoriale apărute în structura forței de muncă angajate la nivel mondial și a PIB
mondial în perioada de după 1991. Prezentați succint tendința generală a fiecăruia dintre cele trei
sectoare economice, valorile inițiale și finale. Care credeți că este o explicație a acestor
modificări? Realizați o comparație succintă a celor trei sectoare în planul forței de muncă
utilizate și PIB generat (nivel mondial, valori statistice corespunzătoare ultimilor ani, Fig. 1, 2).
Răspunsul studentului:
În sectorul primar numărul persoanelor și PIB-ul au avut o tendință de scădere datorită
migrării populației rurale către mediile rurale, de la 43.7% forță de muncă în 1991 la 40.0% în
1999, respectiv de la 4.5% în 1991 PIB la 3.5% în 1999, și surpasarea lui prin tendința de creștere
a sectorului terțiar în 2001, de la 34.4% forță de muncă în 1991 la 39.5% în 2001, și cu o creștere a
PIB-ului din 1991 de la 63.6%, la momentul depășirii sectorului primar în 2001, la 69.9%. Sectorul
secundar are o tendință staționară cu niște scăderi infime a forței de muncă, de la 21.9% în 1991
până la 20.4% în 2003 și o scădere a PIB-ului, consecință scăderilor din forța de muncă.
Cerința 3. Folosind datele statistice din Tabelul 2 (Suportul informațional) și
documentul Excel Anexa de lucru, reprezentați structura sectorială a forței de muncă angajate la
nivel regional și mondial și structura sectorială a valorii adăugate în cadrul PIB la nivel regional
și mondial. Introduceți mai jos diagramele structurale realizate în Excel (tip 100% stacked
column) (Fig. 2 și Fig. 3).
Discutați discrepanțele regionale referitoare la structura forței de muncă angajate și a
PIB pe cele trei sectoare economice (ponderea sectorială a forței de muncă și a PIB la nivelul
fiecărei regiuni). În prezentare puteți lua ca reper valorile medii mondiale (ponderea sectorială a
forței de muncă și a PIB la nivel mondial). Există regiuni cu valori apropiate mediei mondiale?
Care? Dar regiuni ce se abat semnificativ de la aceasta? Care și în ce sens? Pentru regiunile care
prezintă abateri semnificative, oferiți exemple relevante de state (Tabelul 2 - Suportul
informațional).
În figura numărul 2, discrepanțe evidente se întâlnesc în America de Nord, având cea
mai mare pondere a forței de muncă în sectorul terțiar si cea mai mică pondere a forței de muncă
în sectorul primar, și dintre sectorul secundar și sectoarele primar și terțiar a Africii
Subsahariene.
În figura numărul 3, discrepanțele sectorului primar față de celelalte sectoare în cadrul
PIB se întâlnesc în Asia de Est și Pacific, Europa și Asia Centrală, America Latina și Centrală și
America de Nord, de asemenea sectorul secundar a Americii de Nord se află în discrepanță de
sectorul terțiar.

2
 Fig. 2 Structura sectorială a forței de muncă angajate la nivel regional și mondial (2019)

Sursa: WB/Banca Mondială

Fig. 3 Structura sectorială a valorii adăugate în cadrul PIB la nivel regional și mondial (2019)
Sursa: WB/Banca Mondială