D.

Flexibilitatea economiei europene – Curba Beveridge

 reflectă relaţia negativă dintre rata locurilor de muncă vacante (Rv) şi rata
şomajului (Rş);

Rş=Nr şomeri/Forţa de muncă

Rv=Nr. locuri de muncă vacante/Forţa de muncă

 mişcările de-a lungul curbei reprezintă fluctuaţiile ciclului de afaceri

pentru care remediul îl constituie creşterea economică;

 mişcările curbei (deplasarea curbei) indică motivele structurale în

legătură cu capacitatea pieţei muncii de a crea noi locuri de muncă;

 persistenţa şomajului pe termen lung determină deplasarea curbei cât mai

departe de origine.

 gradul de flexibilitate al pieţei muncii e cu atât mai mare cu cât curba

Beveridge este situată mai apoape de origine;

Modificarea curbei Beveridge este rezultatul factorilor instituţionali

specifici funcţionării pietei muncii, a intensităţii fenomenului de migraţie şi a
mobilităţii intra şi inter-sectoriale a forţei de muncă:
 sistemul de asigurări de şomaj, care afectează direct înclinaţia
şomerului de a ocupa locurile de muncă vacante.
 politicile active pe piaţa muncii (PAPM) pot să faciliteze
compatibilitatea dintre şomeri şi locurile de muncă vacante. Scopul
 PAPM este de a furniza asistenţă activă şomerilor care îşi vor îmbunătăţi
şansele de a obţine un loc de muncă. De exemplu, serviciile de ocupare
publică pot contribui la întâlnirea dintre şomeri şi locurile de muncă
disponibile anunţate de agenţii economici („job brokerage”). Locurile de
muncă vacante pot necesita calificări diferite de acelea pe care pot să le
furnizeze şomerii, necesitând instruire.
 legislaţia de protecţie a ocupării (LPO), care constă din reglementări ce
determină nivelul securităţii ocupării, incluzând reguli pentru contractele
pe termen fix, agenţii de plasare temporară şi alte forme ale ocupării
temporare, care afectează eficienţa compatibilităţii. Stricteţea LPO
influenţează firmele mai prudente în ceea ce priveşte ocuparea locurilor
de muncă vacante determinând scăderea vitezei cu care şomerii se întorc
în câmpul muncii, reducând eficienţa armonizării locurilor de muncă.
 mobilitatea geografică limitată constituie altă barieră împotriva
compatibilităţii dintre şomeri şi locurile de muncă disponibile.
Preferinţele privind locaţia, domiciliul sau responsabilităţile de familie
restrâng zona unde mulţi lucrători sunt pregătiţi să lucreze. Această
imobilitate explică coexistenţa insuficienţei pieţei muncii în anumite
regiuni ale ţării şi ratei de şomaj înalte în altele, adesea pentru perioade
lungi de timp.

Evoluţia Curbei Beveridge în UE

 criza mondială din 2008-2009 şi criza datoriilor suverane au avut un
impact major asupra pieţei muncii din Uniunea Europeană, care s-a
manifestat într-o creştere a ratei şomajului şi o reducere rapidă a locurilor
de muncă vacante, în acelaşi timp;
 din 2010 şi până în 2013, şi mai ales în perioada 2010-2011, în curba
Beveridge a avut loc o mişcare spre exterior semnificativă, mişcare ce
denotă disparităţile dintre statele membre ale UE;
 multe dintre locurile de muncă vacante au fost create în ţări cu o rată
redusă a şomajului;
 din 2014, se poate constata o mişcare de-a lungul aceleiaşi curbe
Beveridge determinată de creşterea ratei locurilor de muncă vacante în
zona euro şi UE-28, concomitent cu reducerea ratei şomajului în ambele
zone.
  figura de mai sus reflectă mai multe clustere de ţări;
 în partea de sus a figurii se remarcă Cehia, Germania şi Marea Britanie,
cu rate reduse ale şomajului şi rate ridicate ale locurilor de muncă
vacante, în timp ce, la polul opus, identificăm Spania şi Grecia, cu rate
ridicate ale şomajului şi rate reduse ale locurilor de muncă vacante;

Cazul SUA

SUA:-modificările curbei Beveridge arată persistenţa şomajului pe termen lung;

-se consideră că persistenţa şomajului pe termen lung se datorează
asigurărilor de şomaj extinse; în consecinţă, rata şomajului rămâne la un nivel
ridicat, deoarece lucrătorii continuă să caute locuri de muncă;
 - de la debutul recesiunii(decembrie 2007) si pana la sfarsitul anului
2009, s-a inregistrat o miscare de-a lungul aceleiasi curbe Beveridge, de la
stanga spre dreapta, din cauza reducerii ratei locurilor de munca vacanta si
cresterii ratei somajului.
- in august 2018, rata somajului a fost de 3.9%, iar rata locurilor de munca
vacante 4.6%.

Belgia:- în 2008 şi 2009, criza economică a determinat reducerea posturilor

vacante şi creşterea şomajului;
- în 2011, îmbunătăţirea ciclică a economiei a generat o creştere
puternică a locurilor vacante şi o reducere uşoară a numărului de locuri de
muncă;
- în intervalul 2007-2011, curba Beveridge s-a deplasat spre exterior
(nivelul de neocupare a fost mai mare în 2011 decât în 2007 la rate ale
şomajului aproape identice) evidenţiind o asimetrie între cererea şi oferta de
forţă de muncă;
- alte ţări care se confruntă cu probleme structurale din UE sunt:
Bulgaria, Slovacia, Suedia şi Cipru.
Germania:
- este una dintre puţinele ţări în care criza economică nu e generat o creştere a
şomajului pe termen lung;
- în timp ce şomajul a fost influenţat de factori ciclici, piaţa muncii a fost
capabilă să îşi revină rapid;
- aşa cum reiese şi din curba Beveridge, la nivelul anului 2004, raportul dintre
numărul de locuri vacante şi numărul şomerilor a înregistrat cea mai scăzută
valoare.

Cauze structurale ale persistenţei şomajului pe termen lung în UE:

- neconcordanţe între calificările educaţionale şi competenţele furnizate de
sistemele de educaţie şi de formare profesională;

- mobilitatea geografică redusă a forţei de muncă;

- asimetria geografică între forţa de muncă şi locurile de muncă vacante;

- existenţa unei poveri fiscale ridicate asupra veniturilor scăzute combinată

cu beneficii şi asistenţă socială generoase pentru cei care nu muncesc
acţionează ca un factor de descurajare în căutarea unui loc de muncă;

- existenţa unor niveluri ridicate de protecţie a salariatului;

- persistenţa muncii la negru datorită costului ridicat al contribuţiilor

sociale pe care angajatorul trebuie să îl suporte;

- dispariţia unor sectoare ale economiei pentru care există forţă de muncă
calificată şi apariţia unor sectoare noi în care există multe locuri vacante
deoarece nu există personal calificat
Proiect individual(1 noiembrie 2018): Construiţi şi analizaţi curba Beveridge
într-o ţară membră a UE şi identificaţi cauzele modificărilor intervenite în curba
Beveridge, utilizând datele statistice:
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=jvs_q_nace2&lang=en;
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=lfsq_urgan&lang=en;

Evoluţia economică a Uniunii Europene

A. De ce există un trade-off între echitatea socială şi eficienţa
macroeconomică?

O rată mai mare de creştere economică sugerează un grad mai ridicat de

eficienţă economică, deoarece presupune atât sporirea productivităţii muncii,
cât şi a gradului de ocupare a populaţiei (precum în descompunerea de mai jos):
PIB
PIB   L  %PIB  %WL  %L
L
Asigurarea echităţii sociale influenţează negativ eficienţa economică prin
următoarele mecanisme:
a) sporirea transferurilor sociale curente determină majorarea deficitului
bugetar şi a datoriei publice, ceea ce vor afecta standardul de viaţă al
generaţiilor viitoare;
b) împrumuturile necesare finanţării deficitului bugetar exercită un efect de
crowding-out asupra investiţiilor private;
c) creşterea fiscalităţii pentru a compensa cheltuielile publice suplimentare
antrenează reducerea consumului, a economiilor private şi a investiţiilor;
d) sporirea fiscalităţii reduce stimulentele în economie şi descurajează
dezvoltarea afacerilor.

B. Manifestarea trade-off-ului echitate-eficienţă la nivelul UE

Rata de creştere a productivităţii muncii este rezultatul însumării

modificărilor procentuale ale productivităţii totale a factorilor şi stocului de
capital pe lucrător, aşa cum rezultă din descompunerea funcţiei de producţie de
tip Cobb-Douglass:

 1 PIB K K
PIB  PTF  K  L   PTF     %WL  %PTF    %
L L L
 5
4,5
4
3,5
3
%

2,5
2
1,5
1
0,5
0
1950-60 1960-70 1970-80 1980-90 1990-2000

PIB-ul/lucrator Stocul de capital/lucrator PTF

2. Faza de expansiune a economiei europene

Statul
bunăstării

Triunghiul
european al
bunastarii
Creştere Stabilitate
economică macroeconomică

Procesul de catching-up al Uniunii Europene din aceste aproape trei decade (1946-
1973) a fost stimulat în esenţă de apariţia unor noi industrii în ţările UE, de
diminuarea ponderii populaţiei ocupate în agricultură, precum şi de stabilitatea
înţelegerilor dintre sindicate şi patronate în ceea ce priveşte majorările salariale.
 Uniunea Europeana – crestere economica, coeziune sociala….

Creştere economică - rata medie de creştere economică a ţărilor din UE-15 a fost
de 4,6%, iar cea a PIB-ului pe locuitor de 3,8%

Stabilitate macroeconomică - rata medie a inflaţiei s-a redus până la nivelul de 4%, ceea
ce a constituit o dovadă a îmbunătăţirii stabilităţii
macroeconomice;
- a crescut gradul de ocupare a forţei de muncă şi s-a redus
rata şomajului până la un nivel de 2%

Statul bunăstării - ponderea cheltuielilor publice în PIB în ţări precum

Germania şi Franţa a fost de aproximativ 32% în 1970;
- datoria publică a fost de 17% din PIB, de aproape patru ori
mai scăzută decât în perioada actuală;
- ponderea în PIB a cheltuielilor cu protecţia socială a fost
de aproximativ 14%, un nivel de două ori mai redus decât
cel actual.

Compromisul dintre A fost diminuat

echitate şi eficienţă Sporirea gradului de ocupare şi creşterea economică ridicată
au sporit încasările bugetare şi au diminuat presiunea asupra
statului bunăstării.

3. Faza de incetinire a cresterii economice

„Tringhiul magic” a început să se destrame începând cu jumătatea anilor ’70, ca
urmare a schimbărilor tehnologice şi demografice globale;
 Efectele acestora s-au reflectat în încetinirea ratei de creştere, în sporirea
instabilităţii macroeconomice şi în creşterea costurilor de funcţionare ale statului
bunăstării.
Statul
bunăstării

Corelaţii
virtuoase
până în 1973

Creştere Stabilitate
economică macroeconomică

Corelaţii vicioase după 1973

Uniunea Europeana – incetinire economica, coeziune sociala….sustenabilitate?
Creştere economică - ratele medii de creştere economică au fost 2% între 1975 şi
1985 şi de 2,5% între 1986 şi 2000
Stabilitate macroeconomică - rata medie a inflaţiei a revenit la nivelul anterior şocurilor
petroliere începând cu anul 1987, iar după 1994 nu a mai
depăşit 3%;
- rata medie a şomajului în perioada 1975-2000 a fost de
aproximativ 10%
Statul bunăstării - reducerea ritmului de creştere economică şi sporirea şomajului
au generat deteriorarea situaţiei finanţelor publice;
- ponderea cheltuielilor publice s-a majorat la 49% în 1985 la un
maxim de 51% în 1993, atunci când deficitul bugetar mediu a
fost de 6% din PIB;
- cheltuielile cu protecţia socială s-au majorat cu şapte puncte
procentuale în perioada 1975-1985, ajungând la 21% din PIB
Compromisul dintre S-a manifestat
echitate şi eficienţă Pentru a creşte veniturile bugetare necesare funcţionării statului
bunăstării s-au majorat contribuţiile sociale şi taxele directe,
ceea ce a afectat negativ stimulentele pentru investiţii şi pentru
creşterea gradului de ocupare.

Principala provocare a modelului european după 1975 a fost aceea a armoniza

echitatea socială cu încetinirea
ritmului de creştere economică şi cu persistenţa unei rate ridicate a şomajului.

Echitate, fara eficienta…?

Uniunea Europeană:
1975- prezent

Reducerea eficienţei Sprijinirea echităţii sociale, care a

macroeconomice (rate reduse de presupus creşterea datoriei publice şi a
creştere a productivităţii, şomaj fiscalităţii
ridicat)

Prelungirea perioadei de recesiune

economică
 Esenta crizei europene…

sistemul economic al UE a contribuit în mod decisiv la creşterea economică

europeană de-a lungul fazei sale de recuperare tehnologică (până în 1973)

în prezent, este din ce în ce mai puţin capabil să răspundă exigenţelor unei
economii mai globalizate, în care procesul de creştere economică este mai ales
rezultatul acumulării de cunoştinţe şi al inovaţiilor tehnologice

numărul redus de inovaţii şi introducerea lentă a schimbărilor tehnologice nu au

potenţat procesul de creştere economică

lucrătorul tipic al celui de-al patrulea ciclu Kondratieff (cel cu o mobilitate redusă,
cu calificare medie şi care are un contract de muncă pe durată nedeterminată) nu
corespunde exigenţelor unei economii globalizate

dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere presupune creşterea nivelului de

educaţie a populaţiei apte de muncă şi a ponderii celor cu studii superioare,
majorarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, precum şi încurajarea iniţiativei
antreprenoriale

costurile de adaptare a economiei la un nou sistem economic sunt ridicate pe

termen scurt (creşterea şomajului, accentuarea inegalităţilor sociale), în timp ce
beneficiile vor apărea ulterior.

 în timp ce SUA a revenit la nivelul şomajului de dinaintea şocurilor

petroliere, în UE nivelul şomajului s-a situat cu mult peste nivelul
înregistrat înaintea şocurilor petroliere→efectul de
histereză(persistenţa unor rate înalte ale şomajului pe perioade
lungi de timp generează tendinţa acestora de a se autoperpetua,
împiedicând astfel economia să revină la nivelul anterior
manifestării crizei).
 Andre Sapir…despre criza economiei europene

„Un sistem construit în jurul asimilării tehnologiilor existente, a producţiei de masă

generatoare de economii de scară şi o structură industrială dominată de firme mari
cu pieţe stabile şi scheme de angajare a personalului pe termen lung, nu mai este
eficient în lumea de azi caracterizată prin globalizare economică şi competiţie
externă puternică.
Acum este nevoie de mai multe oportunităţi pentru noii intraţi pe piaţă, o mai mare
mobilitate a angajaţilor în cadrul firmei şi între firme, mai multă recalificare, o mai
puternică dependenţă de pieţele financiare şi mai multe investiţii atât în cercetare-
dezvoltare, cât şi în educaţie. Toate acestea cer o urgentă şi masivă schimbare în
politicile economice ale Europei.”

4. Modernizarea modelului social european (Strategia Lisabona)

Uniunea Europeană: 1976-2000

Reducerea eficienţei Sprijinirea echităţii sociale, care a

macroeconomice (rate reduse de presupus creşterea datoriei publice şi a
creştere a productivităţii, şomaj fiscalităţii
ridicat)

Soluţia Soluţia anglo-

nordică Ieşirea din cercul vicios al ratelor saxonă
scăzute de creştere economică

Modernizarea modelului social

european
 Vechiul model european Modelul social european
modernizat
securitatea locurilor de mobilitatea forţei de muncă şi
muncă

Prosperitate
a s i s t e n ţ ă î n c ă u t a r e a u n u i l o c d e

l o c u r i d e m u n c ă s t a b i l e ş i m u n c ă

f u l - t i m e
c o n t r a c t e l e d e m u n c ă p a r t - t i m e

a j u t o a r e d e ş o m a j
s t i m u l e n t e p e n t r u c ă u t a r e a u n u i l o c
Statul bunăstării

g e n e r o a s e
d e m u n c ă

s e c u r i t a t e s o c i a l ă
s e c u r i t a t e s o c i a l ă c o n d i ţ i o n a t ă d e

u n i v e r s a l ă
a n u m i t e o b l i g a ţ i i p e r s o n a l e

p e n s i o n ă r i a n t i c i p a t e
p r e l u n g i r e a v i e ţ i i a c t i v e

s c h i m b ă r i s t r u c t u r a l e a l e
c r e a r e a d e l o c u r i d e m u n c ă î n n o i

f i r m e l o r e x i s t e n t e
f i r m e ş i î n s e c t o r u l s e r v i c i i l o r

r e g l e m e n t a r e a p i e ţ e i m u n c i i
p r o m o v a r e a f l e x i b i l i t ă ţ i i f i r m e l o r ş i
Politici economice

ş i a p i e ţ e i b u n u r i l o r
s a l a r i a ţ i l o r

m e n ţ i n e r e a s t a b i l i t ă ţ i i
a d o p t a r e a n o i l o r t e h n o l o g i i ş i

p r e ţ u r i l o r
s t i m u l a r e a c r e ş t e r i i e c o n o m i c e

a c u m u l a r e a d e d e f i c i t e
p r u d e n ţ ă f i s c a l ă , d a r f l e x i b i l i t a t e î n

b u g e t a r e
p e r i o a d e l e d e r e c e s i u n e

s t i m u l e n t e p e n t r u i n v e s t i ţ i i l e
c o n c e n t r a r e a p e c e r c e t a r e , e d u c a ţ i e

î n c a p i t a l u l f i z i c
ş i i n o v a r e

o p o l i t i c ă i n d u s t r i a l ă p e n t r u
î n f i i n ţ a r e d e n o i f i r m e ş i

f i r m e m a r i
l i b e r a l i z a r e a s e r v i c i i l o r

Sursa: Aiginger, K. (2006)