Academia de Studii Economice din București

Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori

Curba Beveridge în România

București
 Introducere

În acest proiect se va analiza curba Beveridge în cazul economiei Românești în

perioada 2006-2019 și se va identifica principalele cauze ale modificărilor intervenite în
curba Beveridge.

Datele folosite sunt date trimestriale de pe site-ul EUROSTAT privind rata șomajului
și rata numărului de locuri vacante.

Evaluare analitica

Indicii privind extinderea şomajului în România oferă evoluția curbei Beveridge, care
ilustrează relația dintre cererea de forță de muncă, aproximată prin rata locurilor de muncă
vacante, şi oferta de muncă disponibilă, surprinsă de rata şomajului.

Curba Beveridge în România

2.5
2006Q1

2.0
Job-uri vacante

1.5
2019Q2

1.0

0.5

0.0
0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0 7.0 8.0 9.0
Rata somajului(%)

Grafic 1

Curba Beveridge pentru România prezintă o dependență negativă între rata

șomajului și rata locurilor de muncă vacante, cu o elasticitate mare a șomajului în comparație
cu elasticitatile curbelor Beveridge în cazul țărilor dezvoltate.

Într-o economie, prezenṭa concomitentă atȃt a şomerilor, cȃt şi a locurilor de muncǎ

vacante nu mai surprinde pe nimeni. Putem spune că acest fenomen se datoreazǎ fricṭiunilor
existente pe piaṭa muncii. Un exemplu concret poate fi faptul că există un decalaj de
calificari ȋntre calificǎrile cerute de angajatori, şi cele ale şomerilor, sau pot exista disparitǎṭi
spaṭiale, şomeri sunt localizaṭi geografic ȋn alte locuri decȃt acolo unde sunt localizate
locurile de muncǎ vacante. În spatele dependenṭei dintre şomaj şi numǎrul de locuri vacante
se aflǎ deciziile angajaṭilor (legate de :acumularea de noi calificǎri,acceptarea unei pozitii noi
ȋn condiṭiile de salarizare date, modificarea procedurii de cǎutare a unui loc de muncǎ) şi ale
firmelor (crearea sau desfiinṭare unui nou loc de muncǎ, stabilirea salariului ȋn condiṭiile de
pe piaṭa muncii, selectarea sau nu a unei anumite persoane pentru ocuparea acelui loc de
muncǎ).

Rata somajului si rata job-urilor vacante

9.0
8.0
7.0
6.0
5.0
4.0
3.0
2.0
1.0
0.0

Rata somajului Job-uri vacante

Grafic 2

Analiza ratei șomajului a arătat că deși rata șomajului se situează la niveluri relativ
scăzute față de media europeană, această a fost afectată în mod advers de criză
economică(2007-2009). Numărul de locuri de muncă vacante s-au menținut constante pe
perioada 2010-2014, după care a înregistrat o ușoară creștere până în anul 2018.

Din graficul 2 se pote observa existența unor rate ale șomajului destul de mari chiar și
în anul 2006, după aproximativ cinci ani de creștere economică susținută. Trendul este însă
descrescător, cele mai mici rate ale șomajului de sub 6% atingandu-se la sfârșitul anului
2008, aspect ce denotă faptul că efectele crizei și-au făcut simțită prezența și în acest sector.
De asemenea, am remarcat faptul că România are în general, rate ale șomajului inferioare
țărilor UE, care au nivelul șomajului în intervalul 8%-10%.

După ieșirea economiei din criză economică, mai exact începând cu anul 2011, nu se
poate spune că a avut un impact major pe piață muncii,șomajul.

În ceea ce privește locurile de muncă vacante, ar trebui mai întâi menționat faptul că
economia românească nu se dovedește destul de capabilă să genereze locuri de muncă
vacante, nici în perioadele de expansiune economică.
 În cel mai bun caz, rata locurilor de muncă vacante a depășit cu puțin 2%, mai exact
în anul 2008, când a înregistrat 2,1%. Economiile avansate din Uniunea Europeanǎ au avut
rate de maxim 10% Germania, 18% Franṭa, Italia peste 8%.

Începutul crizei ȋn Europa a afectat ȋn mod advers şi Romȃnia, care a suferit o scǎdere
masivǎ a creǎrii de noi locuri de muncǎ, ajungȃnd la circa un sfert din valoarea pre-crizei,
adicǎ ȋn jurul lui 0.5%. Sunt semne de ȋmbunǎtǎṭire a creǎrii de noi locuri de muncǎ, ȋncepȃnd
cu 2013, dar recuperarea este ȋnceatǎ, rata reuşind sǎ revinǎ de abia la 1% în anul 2015.

Ritmul în care economia creează noi locuri de muncă depinde în mod esențial de o
serie de factori instituționali, cum ar fi nivelul de impozitare a muncii, politica salariului
minim sau gradul de utilizare în economie a contractelor colective.

Din observarea evoluṭiei ratei şomajului şi a ratei locurilor de muncǎ vacante putem
spune cǎ piaṭa forṭei de muncǎ este caracterizatǎ de rate scǎzute de şomaj şi de locuri de
muncǎ vacante ȋn comparaṭie cu ṭǎrile dezvoltate din UE. Aceasta ar parea sǎ sugereze intrari
dar şi ieşiri scǎzute ȋn şomaj şi perioade destul de lungi de şomaj pentru cei care şi-au pierdut
locul de muncǎ, faṭǎ de UE unde datoritǎ numǎrului de locuri de muncǎ nou create, şomerii
au probabilitatea mult crescutǎ de a se angaja.

Factorii consideraţi responsabili pentru mişcările de-a lungul Curbei Beveridge, în sus
sau în jos (exemplu când rata locurilor de muncă vacante şi rata şomajului au direcţii diferite)
sunt reprezentaţi de evoluţiile ciclice ale economiei.

Concluzii

În concluzie, declinul substanțial al numărului de angajați reflectat de creşterea

şomajului pe termen scurt (cu o durată de cel mult un an) se datoreaza izbucnirii crizei
financiare şi economice globale care a condus în România la o contracție puternică a
activității economice (cu circa 8 la sută în 2009 şi 2010). O parte dintre şomeri nu au reuşit
însă să se reangajeze nici după ce economia a revenit la rate pozitive de creştere, ponderea
şomajului pe termen lung dublându-se în intervalul 2010 – 2015.
 Bibliografie

1.http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=jvs_q_nace2&lan

g=en

2.http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=lfsq_urgan&lang=

en