CURS 8. Convergenţa reală.

Cazul României

Aderarea la Uniunea Economică şi Monetară (Zona euro) este condiţionată de

îndeplinirea a 5 criterii de convergenţă nominală.
Totuşi, aceste criterii tehnice nu garantează şi succesul unei economii care decide să
adopte moneda unică.
Fără progrese sustenabile în privinţa convergenţei reale (anterioare acestei decizii),
economia României ar fi o ţară periferică a zonei euro, iar beneficiile vor fi mai mici
decât costurile adoptării monedei unice.
Existenţa unei monede unice va amplifica procesul de integrare economică dintre
economiile zonei euro şi va avantaja economiile cele mai competitive ale uniunii
monetare (Germania vs. Grecia/Portugalia).
România a anunțat recent ţinta de aderare la zona euro în 2024/2026.

A. Convergenţa economică (reală). Indicatori ai convergentei reale

 Convergenţa veniturilor

 Convergența productivităţii

 nivelul PIB/locuitor şi structura ramurilor economiei naţionale (%

din PIB)

 Convergenţa preţurilor relative

 Convergenţa structurii socio-ocupaţionale

 Convergența standardelor educaționale

 Convergenţa structura comerțului exterior

 Convergenţa gradului de integrare comercială, financiară

 1. PIB/LOCUITOR (euro/curs mediu valutar)

PIB/locuitor Romania (euro)

35.0

30.0

25.0

20.0

15.0

10.0

5.0

0.0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

UE28=100 ZE19=100

2. PIB/LOCUITOR (euro/PPC)

PIB/locuitor Romania (PPC)

60

55

50

45

40

35

30

25

20
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

UE28=100 ZE19=100
 PIB pe locuitor (PPC) – UE28=100
1995 2000 2004 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Bulgaria 33 28 34 43 44 45 45 46 46 47 47 49 49

Czechia 76 71 78 84 85 83 83 82 84 86 87 88 89
Estonia 35 41 54 69 64 65 71 74 75 76 75 75 77
Croatia 44 48 54 63 62 59 60 60 60 59 59 60 61
Latvia 31 35 46 59 52 53 57 60 62 64 64 65 67
Lithuania 33 37 49 63 56 60 66 70 73 75 75 75 78
Hungary 51 52 61 63 64 65 66 66 67 68 68 67 68
Poland 43 47 50 55 60 62 65 67 67 67 68 68 70
Slovenia 75 80 85 90 85 83 83 82 82 82 82 83 85
Slovakia 48 50 57 71 71 74 75 76 77 77 77 77 77
Romania 30 26 34 51 51 51 52 54 54 55 56 58 63
Ireland-1973
(64.2% din 105 133 145 134 129 130 130 132 132 137 181 183 184
media UE)
Greece-1981
(70% din 85 86 96 93 94 85 75 72 72 72 69 68 67
media UE)
Spain-1986
(71.8% din 90 95 98 101 101 96 93 91 89 90 91 92 92
media UE)
Portugal-1986
(54.5% din 80 83 81 81 82 82 77 75 77 77 77 77 77
media UE)

Rata medie de crestere economica (2000-2016) în funcție de PIB/locuitor (2000)

5.0

Lituania

4.0 Romania Estonia

Slovacia
Letonia Polonia
Bulgaria

3.0
Cehia

Ungaria Slovenia
2.0
Croatia

1.0
4,000 6,000 8,000 10,000 12,000 14,000 16,000
 Populatia stabila a Romaniei
23,000,000

22,500,000

22,000,000

21,500,000

21,000,000

20,500,000

20,000,000

19,500,000
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Curs mediu Curs mediu

valutar euro/leu euro/leu (PPC)
2016 4,49 2,28
2015 4,45 2,21
2014 4,44 2,21
2013 4,42 2,19
2012 4,46 2,07
2011 4,24 2,05
2010 4,21 2,01
2009 4,24 2,06
2008 3,68 1,98
2007 3,34 1,81
2006 3,52 1,69
2005 3,62 1,65
2004 4,05 1,50
2003 3,76 1,39
2002 3,13 1,14
2001 2,60 0,94
2000 2,00 0,70
 3. Prețuri, salarii și pensii

Convergenta preturilor din Romania

55.0
53.0
51.0
49.0
47.0
45.0
43.0
41.0
39.0
37.0
35.0
33.0
31.0
29.0
27.0
25.0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
UE28=100 ZE19=100

Salariul mediu brut orar din România (UE28=100)

30.0%

24.2%
25.0%

21.4%
20.0%

15.0%

10.0%

5.0%

0.0%
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
 Productivitatea orara din Romania
30.0%

25.0%

20.0%

15.0%

10.0%

5.0%

0.0%
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

UE28=100 ZE19=100

Pensia medie din Romania (UE28 = 100)

18.0%
15.6% 15.9%
16.0% 15.3% 15.5%
15.0% 14.9%
14.1% 14.4%
14.0%

12.0%
10.6%
10.0%
7.7%
8.0%

6.0%

4.0%

2.0%

0.0%
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
 0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
25.0%
30.0%

20.0%

-10.0%
-5.0%
Romania
Latvia 35.0% 31.9%
Bulgaria

14.0%
Poland

12.8%
Malta
Lithuania
Slovakia

9.5%
Estonia
Czech Republic 8.1%

Croatia
Slovenia
Sweden
Netherlands
Spain
European Union
4.0%

United Kingdom
Denmark
ocupată (2012-2017)

France
Germany
2.4%

Belgium
Cyprus
Luxembourg
Portugal
Austria
Rata reală de creștere a productivității muncii pe persoană

Finland
Hungary
Italy
Greece
 10.0%
11.0%
12.0%
13.0%
14.0%
15.0%
16.0%
18.0%
19.0%
20.0%

17.0%
2000.q1
2000.q3
2001.q1
2001.q3
2002.q1
2002.q3
2003.q1
2003.q3
2004.q1

17.2%
2004.q3
2005.q1
2005.q3
2006.q1
2006.q3
2007.q1
2007.q3
2008.q1
2008.q3

10.4%
2009.q1
2009.q3
2010.q1
2010.q3

muncii în România?
2011.q1
2011.q3
2012.q1
2012.q3
2013.q1
2013.q3
2014.q1

13.1%
2014.q3
2015.q1
2015.q3
2016.q1
Cât reprezintă salariul minim brut real din productivitatea reală a

2016.q3
2017.q1
2017.q3
2018.q1
18.5%
 15.0%
20.0%
25.0%
30.0%
35.0%
40.0%
45.0%

1996.q1
1996.q4
1997.q3
1998.q2
1999.q1
1999.q4
2000.q3
2001.q2
2002.q1
2002.q4
2003.q3
2004.q2
39.7%

2005.q1
2005.q4
2006.q3
2007.q2
2008.q1
2008.q4
24.8%

2009.q3
2010.q2
2011.q1
Sal minim (% sal mediu) Romania

2011.q4
2012.q3
2013.q2
2014.q1
2014.q4
2015.q3
2016.q2
2017.q1
2017.q4
41.9%
 4. Convergența structurală – integrarea economică

 Economiile ECE, membre ale UE, sunt deja puternic integrate economic, în
special, cu economiile aparţinând nucleului zonei euro, chiar în lipsa unei
integrări monetare. Astfel, aproximativ 50% din schimburile comerciale se
realizează cu cele mai importante economii care deţin moneda unică, iar peste
70% din stocul total al investiţiilor străine directe provine de la aceleaşi
economii.
 Miza recuperării decalajelor de dezvoltare nu trebuie să vizeze doar perspectiva
veniturilor, ci şi pe cea structurală, fără de care integrarea monetară poate fi
mai costisitoare. Convergenţa structurală poate compensa pierderea unor
instrumente de ajustare a şocurilor ca urmare a aderării la zona euro,
determinând majorarea gradului de convergenţă a ciclurilor de afaceri şi a
flexibilităţii economiei.
 Toate economiile ECE au parcurs un proces de modernizare structurală, diferit
ca intensitate, caracterizat, în linii mari, prin reducerea contribuţiei agriculturii
la formarea PIB, prin reducerea până la un anumit prag a proporţiei activităţii
industriale, respectiv prin majorarea contribuţiei serviciilor la formarea valorii
adăugate brute interne.
 În ciuda importanţei decisive a convergenţei structurale, trebuie admis că vor
persista întotdeauna anumite decalaje sectoriale între economiile integrate
monetar, generate de diferenţele de dezvoltare, de poziţia geografică a unei
 economii sau de istoricul de specializare al acesteia. Dacă s-ar fi cercetat numai
această componentă a convergenţei economice, ar fi trebuit ca economiile
sudice sau nordice ale uniunii monetare să rămână în afara acesteia, deoarece
au trăsături structurale divergente faţă de economiile continentale.
 Prin urmare, existenţa unor decalaje structurale cu zona euro nu reprezintă
întotdeauna o piedică a integrării monetare, atâta timp cât această problemă este
compensată prin intensificarea legăturilor comerciale şi financiare. Din acest
motiv, analiza convergenţei structurale a economiilor ECE, relativ la uniunea
monetară, trebuie completată cu studierea efectelor proceselor de integrare
comercială şi financiară.
 Ţările ECE au înregistrat o majorare rapidă a exporturilor, în ciuda tendinţei de
apreciere a monedelor naţionale din perioada anterioară crizei economice, ca
urmare a investiţiilor străine, a procesului de privatizare, a reducerii barierelor
comerciale odată cu aderarea la UE şi a menţinerii unor avantaje competitive
legate de nivelul fiscalităţii sau de costul cu forţa de muncă. Deoarece
investiţiile străine directe au contribuit la integrarea economiilor ECE în
canalul global pentru realizarea anumitor produse, este de aşteptat ca ponderea
schimburilor comerciale intra-industriale să se apropie de nivelul înregistrat de
către cei mai importanţi parteneri comerciali in zona euro.
 Noile ţări membre ale UE exportă în mare măsură aceleaşi categorii de bunuri
precum economiile dezvoltate, iar schimburile comerciale ale acestora se
bazează, în cea mai mare măsură, pe bunuri cu conţinut mediu şi ridicat de
tehnologie.
 Fluxurile de capitaluri, provenite în special din economiile aparţinând nucleului
uniunii monetare, au sprijinit procesul de convergenţă economică al
economiilor ECE, stimulând procesul de creştere economică şi generând
transformarea structurii activităţii economice şi a comerţului exterior.
4.1.Convergența structurii activității economice cu UE28 (pe baza Indicelui Krugman)

2000 2016
1 Denmark 89 89,5
2 Italy 92,2 88,5
3 Sweden 85,6 87,4
4 Spain 77,2 86,6
5 Germany 88 86,2
6 Estonia 80,9 85,8
7 Austria 83,8 85,5
8 France 86,3 83,7
9 United Kingdom 88,2 83,6
10 Finland 78,9 83,3
11 Belgium 89,2 83,1
12 Portugal 79,2 83
13 Croatia 83,3 82,1
14 Slovenia 83,1 80,6
15 Latvia 73,9 80,4
16 Hungary 83,3 79,5
17 Netherlands 85,3 77,6
18 Slovakia 71,9 73,1
19 Czech Republic 73,7 72
20 Romania 65,4 71,3
21 Bulgaria 74,2 70,7
22 Cyprus 64,2 68,2
23 Poland 73,8 67,5
24 Greece 71,3 67,4
25 Malta 78,2 65,1
26 Lithuania 73,4 63,5
27 Ireland 71,3 51,6
28 Luxembourg 54,7 48,5
Ramurile de activitate care explică divergența dintre structura economiei României relativ la cea a
UE28

2000 2016
Industry (except construction) 5,7 7,5
Public administration, defence, education,
human health and social work activities 7,1 7
Professional, scientific and technical
activities; administrative and support
service activities 7 3,3
Agriculture, forestry and fishing 9,9 3,1
Real estate activities 2,6 2,2
Financial and insurance activities 0,3 1,7
Construction 0 1,5
Wholesale and retail trade, transport,
accomodation and food service activities 1 1,5
Information and communication 0,6 0,9
Arts, entertainment and recreation; other
service activities; activities of household
and extra-territorial organizations and
bodies 0,4 0

4.2.Gradul de integrare comercială şi structura comerţului relativ la UE

78.0

76.0

74.0

72.0

70.0

68.0

66.0

64.0

62.0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Ponderea importurilor din UE28 (% din total) Ponderea exporturilor catre UE28 (% din total)
Convergenta structurii exporturilor cu UE28
(2016)

United Kingdom 91,2%

France 89,7%
Sweden 87,0%
Slovenia 86,7%
Spain 84,5%
Austria 83,1%
Italy 79,1%
Germany 78,7%
Poland 75,6%
Netherlands 74,0%
Romania 71,5%
Denmark 69,3%
Estonia 68,6%
Hungary 67,2%
Belgium 66,7%
Malta 64,4%
Luxembourg 62,4%
Czech Republic 61,8%
Croatia 59,4%
Slovakia 58,4%
Portugal 57,9%
Finland 57,0%
Lithuania 54,4%
Latvia 53,0%
Cyprus 52,7%
Bulgaria 52,4%
Greece 25,7%
Ireland 21,2%
 Surse ale divergenței privind structura exporturilor comparativ cu UE (2016)
Food, Mineral Chemicals Machinery
drinks Raw fuels, and Other and
and materials lubricants related manufactured transport
tobacco and products, goods equipment
related n.e.s.
materials - UE

UNIUNEA EUROPEANA 9,1% 2,9% 4,5% 16,6% 25,5% 39,5%

Belgium 0,6% 0,3% 2,4% 12,9% 0,1% 17,0%
Bulgaria 4,1% 4,9% 4,2% 6,6% 9,8% 18,1%
Czech Republic 4,6% 0,5% 2,6% -10,8% 2,9% 16,8%
Denmark 9,7% 1,5% 0,1% 4,2% 2,0% 13,1%
Germany 3,6% 1,2% 2,6% 0,7% 2,7% 10,5%
Estonia 0,6% 6,1% 3,2% -10,6% 6,9% 4,1%
Ireland 0,6% 1,6% 3,8% 39,4% -11,6% -21,8%
Greece 10,7% 3,8% 22,6% 5,8% 2,2% -29,2%
Spain 6,2% 0,9% 0,8% 3,4% 0,0% 4,1%
France 2,9% 0,5% 2,0% 1,9% 2,6% 0,4%
Croatia 4,5% 4,8% 4,9% 3,5% 6,8% 16,1%
Italy 0,7% 1,2% 1,8% 4,0% 10,4% 2,8%
Cyprus 3,5% 0,8% 13,0% 3,7% -19,1% 7,2%
Latvia 9,0% 10,7% 0,2% 7,5% 4,4% 15,2%
Lithuania 8,4% 2,3% 9,5% 1,3% 3,4% -20,5%
Luxembourg 1,5% 1,0% 4,5% 5,6% 18,6% 6,6%
Hungary 1,9% 0,6% 2,6% 5,4% 5,0% 17,2%
Malta 0,2% 2,5% 3,3% 14,8% 8,5% 6,3%
Netherlands 4,5% 2,3% 6,8% 0,1% 5,6% 6,8%
Austria 1,6% 0,3% 2,8% 3,5% 7,2% 1,6%
Poland 3,4% 0,6% 2,0% 7,5% 9,7% 1,4%
Portugal 2,1% 2,1% 1,8% 7,5% 15,7% 12,8%
Romania 0,7% 1,4% 0,7% -12,3% 6,0% 7,4%
Slovenia 3,8% 1,4% 0,3% 1,1% 6,1% 0,6%
Slovakia 5,6% 1,1% 1,2% -12,1% 0,4% 21,2%
Finland 6,4% 6,1% 3,5% 6,2% 11,8% 9,0%
Sweden 2,3% 3,3% 1,5% 4,1% 1,2% 0,4%
United Kingdom 2,4% 0,8% 1,9% 0,8% 2,8% 0,0%
 Cei mai importanţi parteneri comerciali ai României din zona euro
(în primele zece economii din punctul de vedere al schimburilor comerciale)

2004 2007 2011 2016

Pondere Pondere Pondere Pondere Pondere Pondere Pondere Pondere
în total în total în total în total în total în total în total în total
exporturi importuri exporturi importuri exporturi importuri exporturi importuri
Italia Italia Italia Germania Germania Germania Germania Germania
21.2% 17.2% 17.1% 17.2% 18,6% 17,1% 21,7% 20,6%
Germania Germania Germania Italia Italia Italia Italia Italia
15% 14.9% 16.9% 12,7% 12,9% 11,4% 11,7% 10,3%
Franţa Franţa Franţa Franţa Franţa Franţa Franta Franta
8.5% 7.1% 7.7% 6.3% 7,5% 5,8% 7,2% 5,6%
Olanda Austria Austria Austria Olanda Austria Spania Olanda
3.2% 3.5% 2.6% 4,8% 3,1% 4% 3% 4,1%
Austria - Spania Olanda Spania Olanda - Austria
3.1% 2.3% 3,6% 2,4% 3,2% 3,6%
Total Total Total Total
51% 42,7% 46,6% 44,6% 44,5% 41,5% 44,6% 44,2%
Sursa datelor: Departamentul de comerţ exterior, România

Metodologia de determinare a gradului de complexitate a comerţului

Comerţ bazat pe resurse Comerţ medium-tech

- carne şi preparate de carne; produse pe bază de
lapte; produse din peşte; cereale; fructe; băuturi şi
ţigări; lemn prelucrat simplu; lemn în stare brută;
hârtie; fibre vegetale; uleiuri petroliere; uleiuri
animale şi vegetale; produse chimice organice;
produse din cauciuc uleiuri esenţiale; metale
neferoase
Comerţ low-tech
- fibre sintetice; alcool şi fenoli; plastic; fertilizatori;
materiale chimice; anumite ţesături şi materiale
textile; circuite electrice; aparate radio;
autovehicule; echipamente pentru distribuţia
energiei; motoare; echipamente de uz casnic; alte
echipamente de transport (fără aeronave);
construcţii prefabricate; maşini pentru prelucrarea
metalelor; alte tipuri de maşini pentru diverse
industrii; anumite tipuri de aparate fotografice.
Comerţ high tech-tech

- piele şi produse din piele; anumite tipuri de hârtie
şi carton; prelucrarea metalelor; mobilă; bunuri
pentru călătorie; încălţăminte; produse de
ceramică; fire textile, ţesături, articole
confecţionate; fier şi oţel; obiecte din sticlă;
articole de îmbrăcăminte
- produse farmaceutice şi medicinale; turbine cu abur;
generatoare; anumite instalaţii generatoare de
electricitate; computere şi aparatură de birou;
televizoare; echipamente de telecomunicaţii; aparate
optice; aeronave; anumite tipuri de maşini electrice;
aparate de măsurat; anumite tipuri de aparate
fotografice
 100%
7.85% 5.98% 6.38% 5.08%
90% 11.27% 11.88%
15.76% 19.65%
80% 25.35%
33.19%
70%
39.23% 38.81%
60%

50%
57.03% 57.73%
40% 48.38%
40.38%
30% 27.64% 26.63%

20%

10% 13.39% 11.80% 14.44% 14.90% 13.40% 14.26%

0%
2000 2003 2005 2007 2009 2010

Bazate pe resurse Tehnologie redusa Tehnologie medie Tehnologie superioara Nedefinite

Sursa datelor: Eurostat

Conţinutul tehnologic al exporturilor României către UE-27

100%

90% 11.31% 13.30% 12.37%

16.67%
16.62% 16.58%
80%

70%
40.12%
35.16% 43.19% 46.34%
60% 36.71% 37.08%

50%

40%

30% 31.17% 31.92% 21.50% 21.04%

26.64% 21.46%
20%

10% 13.28% 16.27% 16.48%

10.94% 10.71% 11.34%
0%
2000 2003 2005 2007 2009 2010

Bazate pe resurse Tehnologie redusa Tehnologie medie Tehnologie superioara Nedefinite

Sursa datelor: Eurostat

Conţinutul tehnologic al importurilor României din UE-27
 4.3.Gradul de integrare financiara - Proporţia ţărilor din nucleul zonei euro în stocul de
capital al economiilor ECE (2016)

Belgia Germania Franţa Italia Olanda Austria Luxemburg Total

Bulgaria 2% 6% 3% 6% 16% 10% 4% 47%
Cehia 2% 14% 8% 3% 23% 11% 13% 74%
Ungaria 1% 9% 1% 1% 21% 3% 15% 51%
Polonia 3% 17% 10% 4% 19% 4% 13% 70%
România 3% 13% 7% 6% 24% 12% 4% 69%
Slovenia 1% 9% 5% 9% 8% 25% 11% 68%
Slovacia 5% 5% 1% 2% 25% 16% 11% 65%
Estonia 1% 1% 2% 1% 9% 2% 3% 19%
Letonia 0% 5% 1% 1% 9% 2% 4% 22%
Lituania 1% 7% 3% 0% 13% 2% 1% 27%
Irlanda 1% 1% 2% 1% 14% 0% 9% 28%
Grecia 6% 21% 9% 4% 23% 1% 22% 86%
Spania 2% 8% 9% 6% 22% 0% 14% 61%
Portugalia 1% 2% 5% 1% 27% 1% 19% 56%

Unele dintre cele mai importante companii străine care activează pe piaţa locală sunt înregistrate
în Olanda, deşi nu sunt deţinute de acţionari olandezi. Între acestea: RCS/RDS, Mega Image, Enel,
Coca-Cola, Oracle, Toyota, UPC, Lukoil, GDF Suez Energy, Vodafone, Ford, JT International,
Samsung, Continental Automotive, Arctic sau Alro.

5. Competitivitatea Romaniei 2007 versus 2017

 Numarul de KM de autostrada
2,000 1,924

1,800
1,640

1,600

1,400 1,310

1,200 1,223

1,000

773
800

747
600

400

200

Bulgaria Czechia Croatia Hungary Poland Romania Slovenia Slovakia