Cîntiuc Alexandra Cristina

Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică

AF ID an III
Universitatea Ștefan Cel Mare Suceava

Dezvoltare Regională Și Locală

Tema de control 1

Analiza indicatorului PIB la nivel

Global – Regional – Național - Local

Student: Cîntiuc Alexandra Cristina

 ”Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă suma
valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate
ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an. Acesta se poate calcula și la nivelul
unei regiuni sau localități.”1

În următoarele tabele și grafice vor fi prezentate statisticile cu privire la produsul intern brut
la nivel global, regional, național pentru o perioada de 10 ani și local pentru o perioada de 6 ani, date
care au fost furnizate din surse sigure cum ar fi Eurostat și Comisia Națională de Prognoză și
Statistică.

PIB la nivel global pentru perioada 2009-2019

PIB global 2009-2019

Ani EU USA CHINA JAPONIA

2009 -4,3 -2,5 9,4 -5,4

2010 2,2 2,6 10,6 4,2
2011 1,8 1,6 9,6 -0,1
2012 -0,7 2,2 7,9 1,5
2013 0 1,8 7,8 2
2014 1,6 2,5 7,3 0,4
2015 2,4 2,9 6,9 1,2
2016 2 1,6 6,7 0,5
2017 2,8 2,4 6,8 2,4
2018 2,1 2,9 6,6 0,3
2019 1,5 2,3 6,1 0,7

PIB la nivel global

12
10
8
6
4
2
0
-22009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
-4
-6
-8

EU USA CHINA JAPONIA

Sursă: Eurostat (codul datelor online: naida_10_gdp) și OCDE

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_brut
 Transformările structurale sunt, cel puțin parțial, rezultatul unor fenomene precum
schimbările tehnologice, evoluția prețurilor relative, externalizarea și globalizarea, antrenând deseori
mutarea activităților de producție și a unor servicii (cele care pot fi prestate la distanță, cum ar fi
online sau prin intermediul centrelor de intermediere telefonică) în regiuni cu costuri mai mici ale
forței de muncă, atât pe teritoriul UE, cât și în afara acestuia.

Două activități de servicii - serviciile de informare și de comunicare și activitățile imobiliare

- au publicat rate pozitive anuale de variație în fiecare an între 2009 și 2019. O situație similară a
fost înregistrată pentru serviciile comerciale, cu excepția unei ușoare scăderi de 0,2 % în 2012,
pentru administrația publică, apărare, educație, sănătatea umană și asistența socială cu excepția
niciunei variații în 2012 și a unei ușoare scăderi de 0,1 % în 2013, și pentru servicii de distribuție
comercială, transporturi, servicii de cazare și de alimentație, cu excepția unei scăderi de 0,5 % în
2013. Dintre acestea, cea mai rapidă creștere generală între 2009 și 2019 a fost înregistrată pentru
serviciile de informare și comunicare, producția din 2019 fiind cu 48,9 % mai mare decât cea din
2009; cea mai lentă creștere a fost înregistrată pentru administrația publică, apărare, educație,
sănătatea umană și asistența socială (o creștere generală de 9,5 %). Celelalte două activități de
servicii - activitățile financiare și de asigurări, precum și artele, divertismentul și alte servicii - au
înregistrat deopotrivă trei ani de scădere între 2009 și 2019 și o creștere generală relativ modestă de
5,4 % și, respectiv, 4,8 %.

PIB la nivel regional- Uniunea Europeană pentru perioada 2009-2019

Raport statistic pe state

PIB Regional UE, 2009-2019

UE 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Bulgaria -3,4 0, 2, 0, 0,3 1, 4,0 3, 3, 3,1 3,4
6 4 4 9 8 5
Belgia -2 2,9 1,7 0,7 0,5 1,6 2 1,5 1,9 1,5 1,4
Cehia -4,7 2,4 1,8 -0,8 0 2,3 5,4 2,5 5,2 3,2 2,3
Danemarca -4,9 1,9 1,3 0,2 0,9 1,6 2,3 3,2 2 2,4 2,3
Germania -5,7 4,2 3,9 0,4 0,4 2,2 1,5 2,2 2,6 1,3 0,6
Estonia -14,4 2,7 7,4 3,1 1, 3 1,8 2,6 5,7 4,8 4,3
3
Irlanda -5,1 1, 0, 0, 1,2 8, 25,5 2 9, 8, 5,6
8 6 1 6 1 5
Grecia -4,3 -5,5 -9,1 -7,3 -3,2 0,7 -0,4 -0,2 1,5 1,9 1,9
Spania -3,8 0,2 -0,8 -3 -1,4 1,4 3,8 3 2,9 2,4 2
Franța -2,9 1,9 2,2 0,3 0,6 1 1,1 1,1 2,3 1,8 1,5
Croația -7,4 -1,5 -0,3 -2,2 -0,5 -0,1 2,4 3,5 3,1 2,7 2,9
Italia -5,3 1,7 0,7 -3 -1,8 0 0,8 1,3 1,7 0,8 0,3
Cipru -2 2 0,4 -3,4 -6,6 -1,9 3,4 6,7 4,4 4,1 3,2
Letonia -14,2 -4,5 6,3 4,1 2,3 1,9 3,3 1,8 3,8 4,3 2,2
Lituania -14,8 1,5 6 3,8 3,6 3,5 2 2,6 4,2 3,6 3,9
Luxemburg -4,4 4,9 2,5 -0,4 3,7 4,3 4,3 4,6 1,8 3,1 2,3
Ungaria -6,7 0,7 1,8 -1,5 2 4,2 3,8 2,2 4,3 5,1 4,9
Malta -2,5 3,5 1,4 2,8 4,9 9 10,9 5,8 6,5 7,3 4,7
Olanda -3,7 1,3 1,6PiB la nivel regional UE
-1,0 -0,1 1,4 2 2,2 2,9 2,4 1,7
Austria -3,8 1,8 2,9 0,7 0 0,7 1 2,1 2,5 2,4 1,6
30
Polonia 2,8 3,6 5 1,6 1,4 3,3 3,8 3,1 4,9 5,3 4,1
Portugalia -3,1 1,7 -1,7 -4,1 -0,9 0,8 1,8 2 3,5 2,6 2,2
România -5,5 -3,9 2 2,1 3,5 3,4 3,9 4,8 7,1 4,4 4,1
Slovenia -7,5 1,3 0,9 -2,6 -1 2,8 2,2 3,1 4,8 4,1 2,4
25
Slovacia -5,5 5,7 2,9 1,9 0,7 2,8 4,8 2,1 3 3,9 2,4
Bulgaria
Finlanda -8,1 3,2 2,5 -1,4 -0,9 -0,4 0,5 2,8 3,3 1,5 Belgia
1,1
Suedia -4,3 6 3,2 -0,6 1,2 2,7 4,5 2,1 2,6 2 Cehia
1,2
Anglia -4,2 1,9 1,5 1,5 2,1 2,6 2,4 1,9 1,9 1,3 Danemarca
1,5
20
Germania
Estonia
Irlanda
Grecia
15
Spania
Franța
Croația
10 Italia
Cipru
Letonia
Lituania
5 Luxemburg
Ungaria
Malta
Olanda
0 Austria
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Polonia
Portugalia
România
-5 Slovenia
Slovacia
Finlanda
Suedia
-10 Anglia

-15

-20

Sursă: Eurostat (online data code:naida_10_gpd)

”O comparare la nivel regional a nivelului activității economice poate fi efectuată prin

compararea PIB-ului regional cu populația regiunii în cauză. Aici distincția între locul de muncă și
locul de rezidență devine cu adevărat importantă. PIB-ul măsoară activitatea economică pe plan
especti sau regional, espective dacă aceasta este rezultatul muncii angajaților rezidenți sau
nerezidenți. Prin urmare, PIB-ul regional pe cap de locuitor se bazează pe un espectiv care espect
locul de muncă (PIB-ul generat în regiune) împărțit la un numitor a cărui valoare espect locul de
rezidență (populația care locuiește în espective regiune).”2
PIB-ul mediu pe cap de locuitor nu oferă nicio indicație cu privire la distribuția bogăției între
diferitele grupuri de populație din aceeași regiune, nici nu măsoară venitul de care dispun în cele din
urmă gospodăriile private dintr-o regiune, întrucât fluxurile de lucrători transfrontalieri pot conduce
la o contribuție a angajaților la PIB-ul unei regiuni (în care lucrează) și la veniturile gospodăriilor
dintr-o altă regiune (unde locuiesc).

PIB la nivel national pentru România în perioada 2009-2019

PIB Național 2009-2019

2009 201 201 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
0 1

România -5,5 -3,9 2 2,1 3,5 3,4 3,9 4,8 7,1 4,4 4,1
Sursa: Eurostat (online data code:naida_10_gdp)

PIB național - România

8

6 7.1

4 4.8 4.4
3.9 4.1
3.5 3.4
2
2 2.1
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
-2
-3.9
-4
-5.5
-6

-8

PIB România Moving average (PIB România)

Între anii 2009-2019, evoluţia PIB s-a realizat în salturi, având evoluţii pozitive. Începând cu
anul 2009, sub efectul crizei economico-financiare, s-a declanşat diminuarea creşterii economice.

PIB la nivel local pentru Suceava pentru perioada 2005-2011

PIB Local- Suceava, 2005-2011

2
Eurostat
 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Suceava 0,1 6,3 5,2 6,4 6,2 6 5,8

Sursă: Comisia Naţională de Prognoză

Suceava
7

4 Suceava

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Având în vedere statisticile Comisiei Naționale de Prognoză, studiile cu privire a PIB-ului

orașului Suceava în intervalul anilor 2005-2011, arată faptul că ne afăm pe o poziție favorabilă. Cu
toate acestea se observă o fluctuație a PIB-ului in decursul acestor ani.

Comparativ cu anul 2005, in 2011 observăm o diferență considerabilă a produsul intern brut,
în termini reali crescând cu 5,7. Acest fapt se datorează creșterii economice locale.

BIBLIOGRAFIE

1. https://ec.europa.eu/eurostat
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_brut