ROMÂNIA

Cuprins:

9. România......................................................................................................177

1
1. România
Conform recensământului din 2002 România are 21698181 locuitori. 18.806.428 de cetăţeni,
reprezentând 86,8% din populaţie, s-au declarat ortodocşi, 1.028.401 s-au declarat romano-
catolici (4,5% din populaţie), 698.550 reformaţi (3,7%), 330.486 penticostali (1,5%), 195.481
greco-catolici (0,9%), 129.937 baptişti (0,6%) ş.a. În Dobrogea, există o minoritate islamică
(0,3%), compusă majoritar din turci şi tătari. Există şi un număr mic de atei (0,04%), agnostici,
persoane care sunt non-religiose (0,06%) şi persoane fără o religie declarată (0,05%).

România este printre primele ţări ale Europei ca procent al populaţiei care cred în Dumnezeu sau
o forţă supranaturală, cu aproape 99%, alături de Turcia (72,5 milioane locuitori, musulmani),
Malta (sub 500 mii locuitori, catolici), conform studiului Eurobarometer Poll din 2005.

Eurobarometer Poll 2005

Cred într-un Nu cred
Cred în
Ţara spirit sau o în Dumnezeu
Dumnezeu
forţă vitală sau altă forţă
Turkey 95% 2% 1%
Malta 95% 3% 1%
Cyprus 90% 7% 2%
Romania 90% 8% 1%
Greece 81% 16% 3%
Portugal 81% 12% 6%
Poland 80% 15% 1%
Italy 74% 16% 6%
Ireland 73% 22% 4%
Croatia 67% 25% 7%
Slovakia 61% 26% 11%
Spain 59% 21% 18%
Austria 54% 34% 8%
Lithuania 49% 36% 12%
Switzerland 48% 39% 9%
Germany 47% 25% 25%
Luxembourg 44% 28% 22%
Hungary 44% 31% 19%
Belgium 43% 29% 27%
Finland 41% 41% 16%
Bulgaria 40% 40% 13%
Iceland 38% 48% 11%
United Kingdom 38% 40% 20%
Latvia 37% 49% 10%
Slovenia 37% 46% 16%
France 34% 27% 33%

2
 Netherlands 34% 37% 27%
Norway 32% 47% 17%
Denmark 31% 49% 19%
Sweden 23% 53% 23%
Czech Republic 19% 50% 30%
Estonia 16% 54% 26%
Numerele sunt rotunjite la întregi

Rezultatele sunt confirmate de un studiu Gallup din 2007-2008 cu întrebarea „Ocupă religia un
loc important în viaţa dumneavoastră?”

Lipsa importanţei religiei în viaţa personală

Estonia 84%
Sweden 83%
Denmark 80%
Norway 78%
Azerbaijan 74%
Czech Republic 74%
France 73%
United Kingdom 71%
Finland 69%
Netherlands 66%
Belarus 65%
Russia 63%
Albania 63%
Bulgaria 62%
Latvia 62%
Belgium 61%
Hungary 59%
Slovenia 59%
Spain 59%
Germany 57%
Switzerland 56%
Ukraine 54%
Lithuania 52%
Slovakia 51%
Montenegro 48%
Serbia 45%
Kazakhstan 43%
Austria 42%
Ireland 42%
Moldova 31%

3
 Croatia 30%
Greece 30%
Armenia 29%
Bosnia and Herzegovina 29%
Portugal 27%
Italy 26%
Cyprus 24%
Poland 23%
Georgia 22%
Macedonia 20%
Romania 18%
Turkey 9%

Eurobarometer Poll a estimat în 2005 că 52% din populaţia Europei cred în Dumnezeu, 27% cred
într-o forţă sau spirit al vieţii, iar 18% sunt atei.
Conform unui studiu din 2003 (Dogan, Mattei, Religious Beliefs in Europe: Factors of Accelerated
Decline), 47% dintre Francezi se declarau agnostici. Această situaţie este numită „Europa Post-
Creştină”, scăderea religiozităţii şi adeziunii la biserică în ţările din vestul Europei (în special
Danemarca, Belgia, Franţa, Germania, Olanda şi Suedia), observându-de descreşteri chiar şi în
România şi Grecia.
Rezultatele Eurobarometer Poll trebuie luate totuşi orientativ, deoarece există discrepanţe faţă de
rezultatele recensămintelor naţionale. De exemplu recensământul din Marea Britanie din 2001
arăta că 70% din populaţie s-au declarat creştini, şi doar 15% fără religie. Formularea întrebării
din chestionar a fost însă atacată de British Humanist Association considerând că sugera
răspunsul.
Chiar dacă nu se defineşte explicit ca stat laic, România nu are nici o religie naţională,
respectând principiul de secularitate: autorităţile publice sunt obligate la neutralitate faţă de
asociaţiile şi cultele religioase. Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi în faţa autorităţilor publice,
indiferent de convingerile religioase sau părerile despre lume şi viaţă pe care le au.
Cadrul legal al funcţionarii cultelor religioase este definit de decretul 177/1948, publicat în
Monitorul Oficial nr. 178 din 4 august 1948. Acest decret, emis de autorităţile comuniste în 1948,
permite imixtiunea masivă a statului în chestiuni care privesc libertatea religioasă şi de conştiinţă,
chestiuni ce ţin de viaţa privată a fiecăruia.
(www.money.ro Aug 2007, Actualizat: 11 Septembrie 2009):
„Averea Bisericii Ortodoxe depăşeşte 3 miliarde euro.
Biserica Ortodoxă Română (BOR) administrează una dintre cele mai mari averi din România, a
cărei valoare depăşeşte trei miliarde euro, potrivit estimărilor Business Standard, pe baza datelor
centralizate în urma unei ample anchete jurnalistice.
La acest nivel, BOR se poate compara cu cei mai mari jucători din economie, Petrom (cu o
valoare de piaţă - 8,3 miliarde euro), BCR (peste sase miliarde euro, la preţul plătit de austriecii
de la Erste la achiziţie în 2005) sau BRD SocGen (5,6 mld. euro - valoare bursiera). Veniturile
BOR sunt estimate la aproximativ 90 mil. euro pe an, din care cea mai mare parte este realizata
în ordine de către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, respectiv cea a Olteniei, ai căror
reprezentanţi sunt acum principalii candidaţi la scaunul de Patriarh.
Biserica Ortodoxă Română înseamnă, pe lângă 18,8 milioane de credincioşi (adică 85% din
întreaga populaţie a României, potrivit ultimului recensământ efectuat în 2002), peste 40.000 de

4
hectare de teren arabil, circa 40.000 de hectare de pădure, pachete de acţiuni deţinute la peste
15 companii din sectorul hotelier, energetic, producţia de vase de uz casnic, fabrici de cherestea,
construcţii, agricultura, firme de transport, edituri, tipografii şi circa 27 de licenţe de radio.
Patriarhul este capul unei biserici cu structura piramidala, formata din Patriarhie, 6 mitropolii în
tara, zece arhiepiscopii, 16 episcopii, 161 protopopiate, 11.102 parohii, 2.297 filii (parohii mai
mici), 423 mănăstiri, 183 schituri, zece metocuri (case de protocol), iar în străinătate, trei
mitropolii, o arhiepiscopie, doua episcopii.
Preoţii primesc de la stat 42 milioane de euro pe an. Personalul aflat în subordinea Patriarhului
este de aproximativ 22.000 de oameni, pentru salariile cărora statul a alocat în acest an 42
milioane de euro.
Un preot primeşte aproximativ 50% din salariu de la stat, printr-o contribuţie alocată de la bugetul
Ministerului Culturii şi Cultelor, unde respectivul primeşte la intrarea în sistem de la un salariu de
100 euro net până la 1.560 euro în cazul patriarhului, potrivit bugetului pe 2007. Restul salariului,
preotul şi-l completează din fondurile proprii ale bisericii.
Vânzările de lumânări sunt unul din principalele venituri ale Bisericii. Numai Mitropolia Banatului,
care cuprinde judeţul Timiş, a vândut anul trecut lumânări de 411.000 euro. Astfel, fiecare
biserica din cele 335 din Timiş a avut vânzări, în medie, de 1.226 euro, de unde rezulta ca, la
nivel de tara, se obţin din vânzarea de lumânări circa 14 milioane de euro.”