Migraţia forţei de muncă din România

Studenti :
 Definitia

Caracteristici

Deplasarea dintr-un loc în altul reprezintă una din cele mai importante caracteristici ale
populatiei. Dreptul de a se deplasa a fost recunoscut la nivel mondial de peste o jumătate de
secol, prin adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. Declaraţia stipulează în
Articolul 13: „Oricine are dreptul să se deplaseze liber şi să-şi stabilească reşedinţa pe
teritoriul oricărui stat” şi „Oricine are dreptul să părăsească o ţară, inclusiv cea de origine, şi
să se întoarcă în ţara sa”.
Migraţia forţei de muncă fiind un fenomen economic, social si politic prezintă o serie de
caracteristici .Printre acestea se numară faptul ca imigranţii acceptă compromisuri în ceea ce
priveşte activitatea pe care o vor desfasură, de multe ori aceasta nefiind în concordanta cu
studiile, aptitudinile şi calificările dobândite în România. Acest aspect poate fi privit ca un
dezavantaj la întoarcerea în ţara ,din punctual de vedere al continuităţii în muncă.
Migraţia a determinat ameliorarea şi modernizarea sistemelor de securitate socială
existente şi crearea unui sistem comunitar care să asigure protecţia socială a muncitorilor
migranţi.
Părăsirea familiei, chiar şi pentru o perioadă limitată are deseori efecte negative asupra
educaţiei copiilor sau asupra evolutiei viitoare a familiei, astfel câştigă teren emigraţia
orientată pe considerente de legături familiale –rude mai îndepărtate sau prietenie .
O altă caracteristică o reprezintă faptul că lucrătorii imigranţi sunt în medie, mai tineri
decât restul forţei de muncă, aceştia sunt distribuiţi în majoritatea sectoarelor economiei:
agricultură, construcţii, turism, activităţi casnice, servicii IT, etc.
Diminuarea productivităţii muncii şi starea de incertitudine în ceea ce priveşte planul de
dezvoltare a companiilor pe termen mediu şi lung reprezintă o altă caracteristică a
fenomenului migraţionist.
Fenomenul migraţiei prezintă şi efecte pozitive dintre care amintim: cererea şi oferta
pe piaţa forţei de muncă se consolidează, nivelul de salarizare creşte datorită faptului că
muncitorii migranţi plătesc mai multe taxe in comparaţie cu valoarea serviciilor publice pe
care le primesc.
În acelaşi timp, muncitorii migranţi nu supra-populează piaţa forţei de muncă naţionala,
numărul locurilor de munca nefiind unul fix iar dinamica pieţei face ca muncitorii migranţi să
reducă potenţialele decalaje dintre cererea şi oferta de locuri de muncă, contribuind astfel la
creşterea economică .

Factori care au condus la apariţia acestor evoluţii

Datorită faptului ca după anul 2001 s-au desfiinţat vizele de intrare în aproape toate
ţările europene, sute de mii de români au plecat în ţările din sudul şi vestul Europei pentru a
scăpa de sărăcie si mizerie.
Un alt factor îl reprezintă salariile mici ,principalul avantaj în tările străine îl constituie
posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă de cele mai multe ori mai bine plătit decât în ţara de
origine.

2
 Oportunităţi de formare în România fiind limitate, imigranţii optează pentru munca în
străinătate luând contact cu noi practici referitoare la modul de desfăşurare al activităţii şi de
asemenea cu un nou tip de cultură antreprenorială.
În România posibilităţile de carieră sunt limitate spre deosebire de tările cu un grad mai
înalt de dezvoltare unde lucrătorii imigranţi pot participa la cursuri de formare profesională,
ca şi cetăţenii statului respectiv.
Alţi factori ce conduc la apariţia fenomenului migraţei sunt: condiţiile proaste de muncă,
lipsa resurselor necesare unei munci eficiente şi instabilitatea economica.

Evoluţii în domeniul migraţiei forţei de muncă

Situaţia actuală

Piaţa forţei de muncă din România este subdimensionată iar organizaţiile patronale din
sectorul de construcţii au raportat un deficit de 50% de forţă de muncă, adica 300 000 de
locuri de muncă neocupate. Angajatorilor le este foarte greu să găsească lucrători pentru
anumite posturi de muncă deoarece există oraşe şi zone din Romaniă unde şomajul este
aproape de zero. În momentul actual România are o rată a şomajului cu 10% mai mică decât
media europeană. Şi după aderarea noastră la Uniunea Europeană s-a îregistrat o continuă
creştere a fenomenului migraţionist.
Nivel ridicat al creşterii economice, ameliorarea şi modernizarea sistemelor de securitate
socială existente şi creearea unui sistem comunitar care să asigure protecţia socială a
lucrătorilor migranţi in ţările comunităţii europene a fost stimulată de migraţia forţei de
muncă.
Fenomenul migraţiei forţei de muncă impune dezvoltarea a cel puţin trei teme relevante:
gestionarea imigraţiei legale, combaterea imigraţiei ilegale şi integrarea imigranţilor legali în
societăţile de primire.
În semestrul I 2008, numărul lucrătorilor mediaţi a fost de 32.645, comparativ cu
aceeaşi perioadă a anului 2007, unde numărul lucrătorilor a fost de 24.063, reprezintând o
creştere de 35,66 %.
Referitor la zona de provenienţă a lucrătorilor mediaţi, cei mai mulţi solicitanţi ai unui
contract de muncă în străinătate au provenit din zona geografică Centru (9.157 respectiv
5.235), ceea ce reprezintă 28,05% din numărul total de persoane mediate, respectiv 21,75%,
atât în semestrul I 2008 cât şi în semestrul I 2007.

3
 Numărul lucrătorilor mediaţi pe regiuni de dezvoltare,
Semestrul I 2007-2008

Germania a fost cea mai solicitată ţara în privinţa contractelor de muncă de către lucrători,
astfel în semestru I 2008 numărul contractelor de muncă a crescut cu 50% în comparaţie cu
semestru I 2007. În timp ce numărul contractelor de muncă pentru destinaţia Spania au scazut
cu 40%.

4
Numărul lucrătorilor mediaţi pe principalele ţări de destinaţie,
Semestru I 2007-2008

Numărul lucrătorilor mediaţi pe sexe şi grupe de vârstă,

Semestrul I 2007-2008

5
 Destinatii pe tari

Tara Nr emigranti Canada

Canada 200000 argentina
argentina 10000 brazilia
brazilia 1400 200000
peru
peru 100 venezuela
180000
venezuela 12000 australia
australia 40000 160000 Columbia
Columbia 40 austria
austria 30000 140000
belgia
belgia 3000 120000 danemarca
danemarca 2000 norvegia
norvegia 800 100000
Elvetia
Elvetia 2000 Franta
80000
Franta 60000 Germania
Germania 200000 60000 Italia
Italia 200000 Luxemburg
40000
Luxemburg 300 Olanda
Olanda 2000 20000 Portugalia
Portugalia 500 Slovacia
Slovacia 9000 0
Nr emigranti Spania
Spania 100000 Suedia
Suedia 4186 Marea Britanie
Marea Britanie 15000 Irlanda
Irlanda 7000

Gândire optimistă

6
 În următorii 2 ani dacă românii ar continua să lucreze în străinătate, moneda adusă de
aceştia ar constitui un real suport pentru economia naţională. Euronavetiştii au eliberat locuri
de muncă, au dus rata şomajului la un nivel foarte scăzut pentru starea economică şi socială a
tarii.
România s-ar fi confruntat cu o criză economică şi socială de proporţii greu de imaginat,
dacă nu ar fi intervenit această mişcare de amploare incredibilă, care ar afecta întrega tăra si
chiar asupra calendarului aderării României la UE.
Cele 4-5 miliarde de euro intrate anual în ţară de la cei plecaţi au fost sursă de venit
pentru alte câteva milioane de români cărora le-au ameliorat standardul de viaţă, au dus la
explozia construcţiei de locuinţe şi a vânzărilor de echipamente şi bunuri destinate dotării
acestora, a numărului de autoturisme, au creat locuri de muncă, au stimulat consumul.
Într-o altă măsură benefică a imigraţiei se poate constata că românii imigranţi, trăind în ţări cu
grad ridicat de civilizaţie, văd şi învaţă spiritul civic din jurul lor, respectul legii, ordinea,
curăţenia, atitudinea faţă de muncă, toate acestea reprezentând un mare câştig pentru
România.

Gândire pesimistă:

Un cetăţean neinformat ar putea să nu vadă nici o cauză de îngrijorare. Însa pe termen

lung, pieţele nu ar trebui să aloce resurse acolo unde sunt necesare?
De fapt realitatea este mult mai complicată. Dificultatea adaptarii este un factor comun în
multe economii aflate în tranzitie pentru că oamenii nu dobândesc noi aptitudini cu uşurinţă
sau bunăvoinţă.
În Europa de Est presiunea de creştere a salariilor va continua probabil în anii ce vor
urma. Salariile ar putea creşte mai repede decât s-a prevăzut din cauza impactului migraţiei
intense. Creşterea salariilor ar fi resimţită atât în sectorul public cât şi în cel privat. Dacă acest
lucru se va întampla, ar putea apare efecte negative neintenţionate. Creşterea inflaţiei şi
deficitele externe mai mari şi ameninţătoare ar fi cauza creşterii salariilor, neînsoţita de
creşterea productivităţii.
În perioada următoare, România se va confrunta cu o puternică lipsă a forţei de muncă.
Sistemul educaţional românesc nu este suficient de "flexibil" pentru a pregăti specialişti în
meseriile noi, atât în ceea ce-i priveşte pe elevi, cât şi nivelul de pregătire al profesorilor.

7
 BIBLIOGRAFIE

 http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles
%7CdisplayArticle/articleID_10156/Dosar-Migratia-romanilor-in-Europa-trecut-si-
viitor.html

 http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles
%7CdisplayArticle/articleID_13557/Deficitul-de-forta-de-munca-din-Romania-e-in-
crestere-PE-cere-masuri.html

 http://ro-gateway.ro/node/193598/comnews/item?item_id=306294

 http://www.romanialibera.com/resurse/romani.html

 http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_9237/Pietele-
muncii-si-efectele-migratiei.html